SALARIULUI Salariul minim. Condiţiile care au generat apariţia noţiunii de salariu minim
Salariul se formează ca rezultat al cererii şi ofertei
forţei de muncă de pe piaţa muncii. În cazul unei depăşiri evidente a ofertei faţă de cererea forţei de muncă mărimea salariului tinde să scadă, iar pentru salariaţii de pe treptele inferioare această mărime poate să coboare sub limita asigurării unui nivel de trai decent. În astfel de situaţii a apărut necesitatea intervenţiei statului în scopul asigurării unei protecţii sociale a celor mai expuse categorii de salariaţi. Potrivit Legii Republicii Moldova cu privire la modul de stabilire şi examinare a salariului minim, adoptată în anul 2000, salariul minim reprezintă: mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de către stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia patronul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat. În ţările industrializate s-au manifestat trei tendinţe privind stabilirea salariilor minime: ţări care nu au întreprins nimic s-au au recurs foarte puţin la această măsură datorită faptului că sistemul de negocieri colective în aceste ţări este foarte extins (Germania, Suedia, Austria etc.); ţări care au introdus sistemul salariilor minime în anumite ramuri şi anume în acele ramuri unde sindicalismul este slab dezvoltat (Anglia, Irlanda); ţări în care dispoziţiile legislative privind salariile minime se aplică tuturor salariaţilor (Luxemburg, Franţa, Belgia, Portugalia etc.). Atribuţiile salariului minim
I. Protejarea unor anumite categorii de salariaţi al căror nivel
de salarizare este cel mai inferior pe piaţa muncii şi consideraţi deosebit de vulnerabili II. Asigurarea salariaţilor cu "salarii echitabile„ III. Stabilirea unui nivel (planşeu) de salarizare, ca bază a structurii salariilor IV. Salariul minim să devină un instrument al politicii macroeconomice pentru realizarea unor obiective naţionale Indexarea salariilor. Definirea indexării salariilor
Indexarea salariilor reprezintă compensarea
deplină sau parţială a pierderilor din salariu cauzate de majorarea preţurilor şi tarifelor la mărfuri şi servicii, a impozitelor şi a chiriei. Indexarea ca funcţie principală are menirea de a preveni eroziunea puterii de cumpărare. În viziunea unor specialişti în domeniu, indexarea îndeplineşte şi un rol secundar, acela de a transmite presiunile inflaţioniste asupra costurilor, preţurilor, rentabilităţii, investiţiilor şi cererii globale. Ţările cu economie concurenţială care beneficiază de indexare:
• ţări unde indexarea cuprinde toţi
Belgia, Belgia, Danemarca, Danemarca, Israel, Israel, Italia, Italia, Luxemburg etc. Luxemburg etc. salariaţii
• ţări în care convenţiile colective determină
Canada, recurgerea la indexare, astfel o parte mai mare Canada, Franţa, Franţa, Elveţia Elveţia etc. etc. sau mai mică a salariaţilor beneficiază de aceasta
• ţări în care indexarea nu se efectuează
Austria, Austria, Germania, Germania, Suedia, Suedia, Japonia Japonia
• ţări în care indexarea salariilor a suferit fluctuaţii
Finlanda, considerabile din cauza politicii de venituri Finlanda, Norvegia Norvegia adoptată SALARIUL MINIM ÎN STATELE UE ȘI REPUBLICA MOLDOVA ÎN SEMESTRUL 2, ANUL 2018 ȚARA Mărimea Nivelul de depășire a salariului minim Nivelul de depășire a salariului minim salariului din statele membre UE a salariului din statele membre UE a salariului minim, euro minim din sectorul real al Republicii minim din sectorul bugetar al Moldova Republicii Moldova Republica Moldova 134 - - Republica Moldova 82 - - Luxemburg 1999 14,9 24,4 Irlanda 1614 12,0 19,7 Olanda 1594 11,9 19,4 Belgia 1563 11,7 19,1 Germania 1498 11,2 18,3 Franța 1498 11,2 18,3 Marea Britanie 1464 10,9 17,8 Spania 859 6,4 10,5 Slovenia 843 6,3 10,3 Malta 747 5,6 9,1 Grecia 684 5,1 7,1 Portugalia 677 5,1 8,3 Estonia 500 3,7 6,1 Polonia 480 3,6 5,9 Slovacia 480 3,6 5,9 Republica Cehă 469 3,5 5,7 Croația 466 3,5 5,7 Letonia 430 3,2 5,2 Ungaria 418 3,1 5,1 România 407 3,0 5,0 Lituania 400 3,0 4,9 Bulgaria 261 1,9 3,2 Metode de indexare a salariilor
Indexarea retrospectivă a salariilor. Presupune calcularea salariilor
pe baza evoluţiei preţurilor de consum în perioada respectivă. Indexarea la o dată fixă. Arată data sau datele când se va efectua modificarea salariilor pe baza calculului de indexare. Scara mobilă a salariilor. Această metodă se bazează pe o scară exactă a evoluţiei indicelui de creştere (descreştere) a preţurilor conform căreia ajustările şi trecerile de la o treaptă la alta au loc în mod automat.