Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
80q/ha.
Se cultivă pentru rizomi cu rădăcini care conţin
0,10-0,37% ulei volatil bogat în hidrocarburi ciclice
si aromatice precum şi cumarine respectiv
furanocumarine. Fructele sunt mai bogate decât
rădăcinile în ulei volatil (0,31-0,53% în fructele
proaspete şi 0,32-2% în cele uscate).
Produsul amar aromatic folosit ca stomahic în
anaciditate şi lipsa poftei de mâncare.
Uleiul volatil se foloseşte pentru prepararea
tincturii sau a spirtului de angelică precum şi în
industria alimentară pentru obţinerea unor
lichioruri.
Rizomii şi rădăcinile se scot în octombrie (primul
an de cultură). După ce se scot, rădăcinile se
decoletează şi se fasonează, înlăturând toate
părţile aeriene şi rădăcinile sub 2 mm diametru.
Uscarea se face pe cale naturală (la soare, iar pe
timp nefavorabil în magazii) sau artificial, la 35-
40C. Randamentul la uscare este de cca. 4-5:1.
Producţia este de 1.500-2.500 kg/ha rizomi şi
rădăcini uscate
De la pelin se foloseşte toată planta care
prezintă un miros aromatic şi un gust amar
aromatic dat de conţinutul în ulei volatil
(aproximativ 0,5%), proazulene şi principii
amare. Gustul amar se datorează în mare
parte prezenţei proazulenelor. Prin
antrenare cu vapori de apă, proazulenele se
transformă în azulene.
Substanţele care imprimă gustul amar:
(guaianolidele) dau acţiunea eupeptică,
tuiona pe cea toxică
azulenele, cea inflamatoare.
Se foloseşte ca tonic amar, stomahic şi
vermifug.
Se recomandă în inapetenţă, boli ale
aparatului digestiv, afecţiuni biliare etc.
Pelinul este folosit în industria alimentară, la
prepararea unor băuturi amare (vermuturilor),
care consumate timp îndelungat produc
tulburări psihice, insomnii, convulsii greaţă
etc. Se utilizează în industria farmaceutică
pentru prepararea medicamentelor
antihelmintice, hepato-biliare şi indus-tria
cosmetică, pentru prepararea parfumurilor.
Pelinul constituie o sursă importantă în
obţinerea pe scară industrială a uleiului volatil
cu azulene
Dacă produsul se foloseşte pentru distilare,
recoltarea plantelor se face când 50-70% sunt
înflorite, iar pentru uscare la începutul
înfloririi. Recoltarea se face pe timp frumos,
după ce s-a ridicat roua, tăindu-se plantele
manual (cu secera) sau mecanic (cu cositori)
la cca. 20 cm de la sol. Zilnic se recoltează
cât se poate distila sau usca.
Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este sămânţa (Sinapis nigrae semen et
Sinapis albae semen Seminţele de muştar
negru se utilizează în scop medicinal Acestea
conţin sinigrină (sinigrozid), o glicozidă cu
conţinut de sulf (o tioglicozidă) care în urma
hidrolizei enzimatice pune în libertate un ulei
volatil lacrimogen şi anume alilsenevolul
(alilizotiocianatul). Seminţele trebuie să
conţină cel puţin 0,7% din această substanţă.
Muştarul alimentar (muştar de masă) se
prepară mai ales din muştarul alb. Seminţele
de muştar se folosesc şi în calitate de
condiment.
Speciile de muştar sunt plante anuale. Se
1.600 kg/ha.
Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Calendulae flos) cu
receptaculul (Calendulae flos cum recepta-
culis) sau florile fără receptacul (Calendulae
flos sine receptaculis), care conţin
saponozide triterpenice, carotenoide (cca.3%),
flavonoizi şi glico-zizi flavonici, ulei volatil,
substanţe amare etc. Uneori se solicită
întreaga parte a plantei (Calendulae herba).
Datorită proprietăţilor cicatrizante, antiinflamatoare şi
calmante, florile se folosesc intern ca atare sau în
combinaţie cu alte produse (Achillea millefolium) în
ulcer gastric şi duodenal.
Principiile active din gălbenele activează circulaţia
sângelui, favorizând cicatrizarea rănilor. Are rol
ameliorator în cazul unor forme de cancer.
Carotenoidele din flori reprezintă un valoros colorant
natural în industria alimentară. Este şi o cunoscută
plantă ornamentală.
Se recoltează în mai multe etape, din iunie până în
octombrie, pe măsura deschiderii primelor 2-3 rânduri
de flori ligulate. Se recoltează capitule întregi
(Calendula flos cum receptaculis) sau florile ligulate
(Calendula flos sine receptaculis), în coşuri, pe timp
frumos, după ce s-a ridicat roua şi se transportă
imediat la uscat.
Produsul se usucă la umbră, în strat subţire
sau în condiţii artificiale, la 40-50C (după o
prealabilă deshidratare la umbră). După
uscare produsul se ambalează în lăzi
căptuşite şi se păstrează la întuneric, în
camere curate şi aerisite. Florile trebuie să-şi
păstreze culoarea naturală.
Producţiile sunt de 15-30 q/ha flori ligulate
15 q/ha.
Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Rosae petalum, Rosae
damascenae flos)
Trandafirul pentru ulei se cultivă pentru petalele
florale care conţin ulei volatil (0,03-0,073%) format
din eleopten (geraniol, citronelol nerol, alcool fenil
etilic) şi din stearopten (amestec de hidrocarburi
saturate solide, dizolvate în eleopten. Uleiul de
trandafir este utilizat în industria parfumurilor şi în
cosmetică, în scop farmaceutic este utilizat ca
aromatizant (creme, unguente).
Se recoltează petalele cu mâna, la înflorirea deplină
fără caliciu, dimineaţa până la ora 10 pe timp
frumos. Produsul se strânge în coşuri iar predarea la
distilării trebuie făcută imediat.
Uscarea petalelor, dacă este cazul, se face pe cale
naturală la umbră, în strat subţire sau artificial la
30-35C.
Se obţin circa 3.000-5.000 kg/ha flori proaspete, iar
din 3-5 tone flori se obţin circa un kg ulei volatil.
Macul de grădină se cultivă pentru capsule care
conţin circa 40 de alcaloizi în latexul din canalele
laticifere, dintre care amintim: morfina, codeina,
papaverina, narcotina, tebaina. Opiul este latexul
obţinut prin incizia capsulelor verzi. De la mac se
valorifică seminţele (Papaveris semen), care sunt
bogate în ulei (45-50%) de bună calitate şi planta
verde (Papaveris herba), în proporţii mai reduse, care
conţine alcaloizi.
Cultivarea şi valorificarea acestei plante este
reglementată prin acte normative.
Morfina este unul dintre cei mai puternici calmanţi ai
durerilor, acţiune euforică în cantităţi mici,
hipnotică, (în doze mari), cu efecte periculoase
pentru om fiind inclusă în lista stupefiantelor.
Produsul vegetal cel mai bogat în principii active este frunza
(Salviae folium), dar se poate utiliza şi planta întreagă (Salviae
herba)
Frunzele proaspete de jaleş conţin cca. 0,38% ulei volatil, iar
frunzele uscate cca. 0,39-2,54%, având drept component
principal tuiona (sal-viol), care ajunge până la 50% din total.
Frunzele conţin şi substanţe tanante (3-8%) cu efect
astringent.
Uleiul volatil de jaleş are numeroase utilizări în parfumerie.
Jaleşul este şi o plantă condimentară şi meliferă.
Jaleşul este un subarbust vivace, care preferă zonele de
cultură din sudul şi sud-vestul ţării. Se cultivă pe soluri
fertile, calcaroase, lutoase, profunde, permeabile, bogate în
calcar. Se cultivă după leguminoase perene şi prăşitoare bine
întreţinute, pe acelaşi teren putând reveni numai după 8-9
ani.
Se cultivă soiul local (populaţia) De Răsmireşti.
Recoltarea frunzelor se face cu mâna, când
ajung la maturitatea tehnică (iulie-septembrie).
Lăstarii se recoltează manual sau mecanizat,
tăindu-se la 15 de la sol. Se pot obţine 2-3
recolte pe an, începând cu anul al doilea de
cultură, sau în culturile bine întreţinute se pot
obţine recolte chiar din primul an. Frunzele
recoltate se usucă la umbră, în încăperi aerisite
sau artificial la 30-35C.
Producţiile obţinute sunt de 3-6 q/ha frunze
drenandu-l si activandu-l.
Frunzele
proaspete, frecate cu sare si putin otet sau
incercat.
este o planta cu o foarte mare valoare alimentara,
cu un gust picant si o aroma inconfundabila.
supe si salate.
Frunzele si cateii de usturoi sunt folosite in
ciorba de burata.
De altfel, aproape
toate formele de conservare a carnii de porc
aromatice
aromatizant in oteturi, mustar, muraturi (de
castraveti, varza);
corector al gustului la vinurile otetite;
condimente pentru pateuri si umpluturi;
aromatizant in lichioruri de tip Chartreuse;
sirop alimentar, aromat si racoritor, preparat