 Plante aromatice

Plantele aromatice sunt un grup aparte,

destinate atat celor indragostiti de gradinile
cu parfum de Mediterana, cat si celor pentru
care bucataria este o arta. A scrie despre ele
nu este o simpla activitate publicistica, este o
marturisire, una parfumata cu pasiune si
dragoste de viata.
 Plantele medicinale şi aromatice se folosesc
pentru proprietăţile terapeutice pe care le
au substanţele care le conţin.
 Substanţele cărora li se datorează

proprietăţile terapeutice ale diferitelor

produse vegetale se numesc principii active.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii

active şi care, în consecinţă, se utilizează în

terapeutică, se numeşte drog.
 Principiile active pot fi extrase din plante ca
substanţe chimice pure sau sub formă unui
complex de substanţe (de extracte).
Plantele medicinale şi aromatice, respectiv
organele sau părţile folosite în terapeutică
(drogurile), pot fi valorificate sub diferite
forme:
 ca atare, când planta proaspătă se aplică pe
tăieturi (frunzele de pătlagină)
 masa verde se foloseşte la obţinerea prin
distilare a uleiului volatil,
 la obţinerea prin extracţie a diferitelor
preparate: tincturi, extracte fluide, extracte
uscate, extract apos (ceai medicinal, infuzie,
decoct),
 de alcaloizi, narcotina, mentolul, extractul din
frunze de păducel sau din rădăcini de odolean
Cele mai importante clase de principii active sunt:
 Glucidele (hidraţii de carbon), produşi primari ai
fotosintezei sunt compuşi ternari cu funcţii
cetonice (fructoza) sau aldehidice (glucoza).
 Glucidele prezintă de obicei gust dulce, se găsesc
în stare liberă. Polizaharidele sunt alcătuite dintr-
un număr mare de glucide simple, ele joacă rolul
de substanţe de rezervă (amidonul) sau formează
scheletul membranei celulare (celuloza). Amidonul
este una din cele mai răspândite substanţe
vegetale. La noi se obţine pe scară industrială din
cariopsele de grâu, din cele de porumb, sau din
tuberculii de cartofi şi este folosit ca excipient
(substanţă inertă cu care se diluează principiul
activ) la prepararea comprimatelor, serveşte la
obţinerea unor tipuri de unguente (a pastelor), a
pudrelor medicinale şi cosmetice.
 Glucoza se obţine din amidon prin hidroliză. Sub
formă de soluţii sterile, injectabile, glucoza se
foloseşte în alimentaţia bolnavilor gravi, în
hipoglicemie, în insuficienţe renale şi cardiace.
Pectinele
se găsesc alături de celuloză în membrana
celulară ca substanţe tampon şi de cimentare.
Pot fi extrase din materia primă vegetală prin
fierbere. Prezintă două proprietăţi
terapeutice: măresc viteza de coagulare a
sângelui şi prezintă acţiune antidiareică
Substanţe mucilaginoase
se îmbibă uşor cu apă, se găsesc în membrana
celulară din epiderma unor seminţe (Plantago
indica), sau în unele rădăcini sub formă de
substanţe de rezervă (nalba mare).
 Uleiurile volatile (uleiuri esenţiale, uleiuri eterice)
sunt principiile active din plantele aromatice şi
medicinale.
Proprietatea comună a uleiurilor volatile este
volatilitatea lor.
Ele prezintă un miros caracteristic pe baza căruia se
pot deosebi între ele diferitele uleiuri volatile în
funcţie de provenienţa lor botanică.
Astfel se poate recunoaşte uşor uleiul volatil de izmă
bună de uleiul de trandafir, bazându-ne doar pe
mirosul lor. Obţinerea uleiurilor volatile se face de
obicei prin distilare cu apă sau prin antrenare cu
vapori de apă. Nu sunt solubile în apă şi nu sunt
miscibile cu apa. Cel mai bun solvent al uleiurilor
volatile este alcoolul etilic.
Acizii organici
cei mai deşi întâlniţi sunt: oxalic, malic, citric,
tartric, cafeic, etc. Acizii organici contribuie la
stabilitatea vitaminei C din produse vegetale
 Principiile amare
sunt substanţele a cărui gust rămâne amar
indiferent de diluţia lor.
Principalul rol al lor este mărirea poftei de
mâncare, respectiv al secreţiei gastrice şi al
tonusului peretelui stomacal.
 Alcaloizii sunt compuşi naturali de diferite
structuri care prezintă următoarele
caractere comune:
1. conţin azot în molecula lor,
2. prezintă reacţie alcalină formând săruri cu
acizii
3. exercită o puternică acţiune asupra
organismului uman.
După proprietăţile lor fizice alcaloizii pot fi
compuşi cristalini, sau de consistenţă
solidă şi compuşi de consistenţă lichidă.
La cele mai multe plante cu conţinut în
alcaloizi, utilizarea în scopuri terapeutice
este strict condiţionată de doză, iar
folosirea lor se face numai sub
supraveghere medicală
 Coloranţii vegetali
sunt substanţe care datorită absorbţiei
parţiale a razelor solare apar în diferite
culori. Cel mai răspândit colorant de pe faţa
pământului este clorofila, singurul pigment
verde din plante. Clorofila este solubilă în
alcool, clorofilinele obţinute din colorantul
natural pe scară industrială, sunt solubile şi
în apă. Clorofila prezintă proprietăţi
dezodorizante, antiseptice, epitelizante,
fiind folosite în industria cosmetică.
Clorofila este întotdeauna însoţită de
carotinoidede culoare galbenă, portocalie
sau roşie.
În organismul uman unele carotenoide joacă
rol de provitamina A, ele sunt liposolubile.
 Antibioticele sunt substanţe de origine
vegetală care prezintă acţiune nocivă asupra
altor vieţuitoare, inhibând dezvoltarea lor sau
distrugându-le. Se găsesc în fiecare plantă.
Ele asigură imunitatea faţă de diferiţi agenţi
patogeni (bacterii sau ciuperci). Din punct de
vedere terapeutic interesează acele substanţe
care opresc dezvoltarea virusurilor,
microbilor sau ciupercilor patogene pentru
om.
 Vitaminele prezintă o grupă de principii biologic active de diferite
structuri chimice. Ele sunt exogene ajung în organism de obicei prin
alimentaţie. Vitaminele se grupează în hidrosolubile (vit. B1, B2, C, P,
PP) şi în liposolubile (vit. A, D, E, F, K).
 Vitamina A se formează în organismul uman din anumiţi compuşi
din grupa carotenoidelor care se găsesc în toate plantele verzi. Este
importantă în metabolismul calciului, în mecanismul percepţiei
razelor luminoase.
 Vitamina B1 are rol în metabolismul glucidelor, în asigurarea
funcţiilor sistemului nervos.
 Vitamina C (acid ascorbic) se formează în toate plantele. Este o
substanţă care se distruge uşor în timpul fierberii şi a preparării
extractelor, cu rol important în metabolism, măreşte rezistenţa
organismului la infecţii.
 Vitamina E se găseşte în diferite organe verzi cât şi în seminţe, mai
ales când încep să germineze. Este unul din factorii care asigură
funcţionarea normală a organelor genitale.
 Vitamina F este un complex de acizi graşi nesaturaţi (uleiul de in),
contribuie la menţinerea troficităţii pielii şi la metabolismul normal al
colesterolului.
 Vitamina K se găseşte probabil în toate părţile verzi ale plantelor.
Joacă rol însemnat în procesul de coagulare al sângelui.
 Vitamina P acţionează favorabil asupra capilarelor mărind rezistenţa
lor mecanică, reglând permeabilitatea lor.
Coada şoricelului (Achillea millefolium L.)
Fam. Compositae
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este partea aeriană - la înflorire
(Millefolii herba) sau inflorescenţele
(Millefolii flos) care conţin ulei volatil (0,44-
1,40% în inflorescenţe şi 0,16-0,28% în
frunze)
 Uleiul volatil conţine substanţe pe bază de
azulen, substanţă anti-inflamatoare,
epitelizantă, antimicotică şi antibacteriană
Coada şoricelului este o importantă sursă de
azulen, putând înlocui muşeţelul. Uleiul
volatil fiind bogat în azulene, are efecte
antiinflamatoare, epitelizante, antimicotice şi
antibacteriene.
 Substanţa amară (ahileina) din plantă are

proprietăţi tonice şi stimulatoare asupra

apetitului şi măreşte secreţia bilei. Intră în
compoziţia ceaiurilor: antiasmatic, gastric,
hepatic, contra colicilor, diuretic şi laxativ.
 Momentul recoltării este între începutul
înfloririi şi deschiderea florilor (Millefolii flos)
de sub ultima ramificaţie a inflorescenţei.
Dacă se recoltează partea aeriană (Millefolii
herba) se taie maxim 20 cm din plantă
(măsurată de la vârf în jos). Recoltarea se face
pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua,
înainte de masă. Se pot face două recoltări pe
an (ultima în septembrie). După recoltare se
curăţă de impurităţi, se usucă pe cale
naturală la umbră sau în încăperi amenajate
în acest scop, curăţate şi aerisite, se
păstrează în vrac sau ambalat în saci.
 Părţile vegetale ale plantei bogate în principii
active sunt: partea subterană - rădăcina
(Althaeae radix), frunza (Althaeae folium) sau
florile (Althaeae flos)
 Se cultivă pentru frunze, rădăcini şi flori,
care conţin mucilagii (10-35% în rădăcini,
9-16% în frunze şi 6% în flori), care prin
hidroliză, pun în libertate diferiţi compuşi
(galactoză, ramnoză, glucoză, acid
galacturonic, arabinoză, xiloză etc.),
precum şi amidon (20-37% în rădăcini), ulei
volatil (cca. 0,022% în frunze şi cca. 0,024%
în flori). Planta nu conţine compuşi toxici.
 Frunzele se recoltează la maturitatea lor
(înflorire), fără peţiol, eşalonat, cu mâna sau
cu foarfecele de vie. Rădăcinile se
recoltează în anul doi sau trei toamna, se
usucă în încăperi amenajate sau artificial la
temperatura de 40-50ºC, rădăcinile după ce
se scot se scutură de pământ, se spală, se
taie în fragmente de 20 cm, apoi se usucă la
soare în încăperi aerisite sau artificial la
40ºC.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Malvae arborae flos)
 Se cultivă pentru florile care conţin pe lângă
substanţe mucilaginoase antocianidine
dintre care cel mai important compus este
mirtilina, glicozida delfinidinei, pigment
care se găseşte şi în fructele de afin.
Împreună cu alte produse intră în
compoziţia unor ceaiuri pectorale. Petalele
se folosesc în industria alimentară în
calitate de colorant inofensiv.
 Din anul doi de cultură, florile se recoltează
cu mâna, eşalonat (la 2-3 zile) în iunie-
iulie, pe timp frumos, după ce se ridica
roua. Se iau florile cu sau fără caliciu (în
funcţie de solicitări), pe măsura înfloririi,
când petalele încep să se închidă la culoare,
apoi se pun în coşuri fără presare.
 Uscarea florilor se poate face pe cale
naturală (5-6 ore la soare, apoi în încăperi
amenajate) sau artificial la 40-50C.
Randamentul la uscare este de cca. 6:1 la
florile cu caliciu şi de cca. 5:1 la cele fără
caliciu. După uscare produsul se ambalează
în saci de hârtie sau lăzi căptuşite cu hârtie
şi se păstrează în camere aerisite şi
întunecoase (pentru a nu se decolora).
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este fructul (Anisi fructus)
 Anasonul se cultivă pentru fructele sale care
conţin ulei volatil (2-6%), grăsimi, proteine
princi-palul component fiind anetolul (80-
90%).
 Fructele de anason şi ulei volatil au acţiune
expectorantă, carminativă, galactogogă,
intensi-fică secreţia salivară, gastrică,
intestinală şi pan-creatică. Fructele şi uleiul
volatil se foloseşte şi în industria alimentară, la
prepararea unor bău-turi. De asemenea
anasonul este o bună plantă meliferă ,
obţinându-se 80-100 kg/ha miere
 Se recoltează, când circa 50-60% din fructe
devin brune şi tulpinile încep să se
îngălbenească. După recoltare, dacă este
necesar, fructele se usucă până la umiditatea
de păstrare (12%).
 Producţia obţinută este în medie de 60-

80q/ha.
 Se cultivă pentru rizomi cu rădăcini care conţin
0,10-0,37% ulei volatil bogat în hidrocarburi ciclice
si aromatice precum şi cumarine respectiv
furanocumarine. Fructele sunt mai bogate decât
rădăcinile în ulei volatil (0,31-0,53% în fructele
proaspete şi 0,32-2% în cele uscate).
 Produsul amar aromatic folosit ca stomahic în
anaciditate şi lipsa poftei de mâncare.
 Uleiul volatil se foloseşte pentru prepararea
tincturii sau a spirtului de angelică precum şi în
industria alimentară pentru obţinerea unor
lichioruri.
 Rizomii şi rădăcinile se scot în octombrie (primul
an de cultură). După ce se scot, rădăcinile se
decoletează şi se fasonează, înlăturând toate
părţile aeriene şi rădăcinile sub 2 mm diametru.
Uscarea se face pe cale naturală (la soare, iar pe
timp nefavorabil în magazii) sau artificial, la 35-
40C. Randamentul la uscare este de cca. 4-5:1.
 Producţia este de 1.500-2.500 kg/ha rizomi şi
rădăcini uscate
 De la pelin se foloseşte toată planta care
prezintă un miros aromatic şi un gust amar
aromatic dat de conţinutul în ulei volatil
(aproximativ 0,5%), proazulene şi principii
amare. Gustul amar se datorează în mare
parte prezenţei proazulenelor. Prin
antrenare cu vapori de apă, proazulenele se
transformă în azulene.
 Substanţele care imprimă gustul amar:
(guaianolidele) dau acţiunea eupeptică,
 tuiona pe cea toxică
 azulenele, cea inflamatoare.
 Se foloseşte ca tonic amar, stomahic şi
vermifug.
 Se recomandă în inapetenţă, boli ale
aparatului digestiv, afecţiuni biliare etc.
 Pelinul este folosit în industria alimentară, la
prepararea unor băuturi amare (vermuturilor),
care consumate timp îndelungat produc
tulburări psihice, insomnii, convulsii greaţă
etc. Se utilizează în industria farmaceutică
pentru prepararea medicamentelor
antihelmintice, hepato-biliare şi indus-tria
cosmetică, pentru prepararea parfumurilor.
Pelinul constituie o sursă importantă în
obţinerea pe scară industrială a uleiului volatil
cu azulene
 Dacă produsul se foloseşte pentru distilare,
recoltarea plantelor se face când 50-70% sunt
înflorite, iar pentru uscare la începutul
înfloririi. Recoltarea se face pe timp frumos,
după ce s-a ridicat roua, tăindu-se plantele
manual (cu secera) sau mecanic (cu cositori)
la cca. 20 cm de la sol. Zilnic se recoltează
cât se poate distila sau usca.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este sămânţa (Sinapis nigrae semen et
Sinapis albae semen Seminţele de muştar
negru se utilizează în scop medicinal Acestea
conţin sinigrină (sinigrozid), o glicozidă cu
conţinut de sulf (o tioglicozidă) care în urma
hidrolizei enzimatice pune în libertate un ulei
volatil lacrimogen şi anume alilsenevolul
(alilizotiocianatul). Seminţele trebuie să
conţină cel puţin 0,7% din această substanţă.
 Muştarul alimentar (muştar de masă) se
prepară mai ales din muştarul alb. Seminţele
de muştar se folosesc şi în calitate de
condiment.
 Speciile de muştar sunt plante anuale. Se

cultivă soiuri locale (populaţiile): Galben de

Craiova (muştar alb) şi De Timişoara (muştar
negru).
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active
este fructul (Coriandri fructus)
 Coriandrul se cultivă pentru fructele sale care sunt
folosite în calitate de remediu stomahic, carminativ,
uşor spasmolitic. Condiment apreciat în industria
cărnii, mai ales la fabricarea mezelurilor precum şi
la prepararea unor băuturi alcoolice.
 Componentul principal al uleiului volatil este
linaloolul (70-90%), mult utilizat în industria
parfumurilor: cu miros de lăcrimioare (linaloolul),
trandafir (geraniolul), violete (metilionină şi ionină),
lămâie (citralul) etc.
 Coriandrul este şi o valoroasă plantă meliferă.
 Recoltarea se face când 60-70% din fructe
sunt coapte sau în două etape: secerarea
plantelor, când 50% din plante sunt coapte,
după care se treieră. Fructele se trec prin
selector şi se aduc la umiditatea de păstrare
(12% apă).
 Producţia medie de fructe este de 1.200-

1.600 kg/ha.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Calendulae flos) cu
receptaculul (Calendulae flos cum recepta-
culis) sau florile fără receptacul (Calendulae
flos sine receptaculis), care conţin
saponozide triterpenice, carotenoide (cca.3%),
flavonoizi şi glico-zizi flavonici, ulei volatil,
substanţe amare etc. Uneori se solicită
întreaga parte a plantei (Calendulae herba).
 Datorită proprietăţilor cicatrizante, antiinflamatoare şi
calmante, florile se folosesc intern ca atare sau în
combinaţie cu alte produse (Achillea millefolium) în
ulcer gastric şi duodenal.
 Principiile active din gălbenele activează circulaţia
sângelui, favorizând cicatrizarea rănilor. Are rol
ameliorator în cazul unor forme de cancer.
Carotenoidele din flori reprezintă un valoros colorant
natural în industria alimentară. Este şi o cunoscută
plantă ornamentală.
 Se recoltează în mai multe etape, din iunie până în
octombrie, pe măsura deschiderii primelor 2-3 rânduri
de flori ligulate. Se recoltează capitule întregi
(Calendula flos cum receptaculis) sau florile ligulate
(Calendula flos sine receptaculis), în coşuri, pe timp
frumos, după ce s-a ridicat roua şi se transportă
imediat la uscat.

 Produsul se usucă la umbră, în strat subţire
sau în condiţii artificiale, la 40-50C (după o
prealabilă deshidratare la umbră). După
uscare produsul se ambalează în lăzi
căptuşite şi se păstrează la întuneric, în
camere curate şi aerisite. Florile trebuie să-şi
păstreze culoarea naturală.
 Producţiile sunt de 15-30 q/ha flori ligulate

proaspete sau 90 q/ha inflorescenţe

proaspete. Producţia de flori ligulate uscate
este de 2-3 q/ha, iar cea de capitule uscate
de 10-15 q/ha.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active
este fructul (Carvi fructus) Fructele trebuie să
conţină cel puţin 3% ulei volatil, cantitate care
poate să ajungă până la 7%. Componentul principal
al uleiului volatil este carvona (60-85%). Uleiul mai
conţine limonen, dihidro-carvonă, carvacrol.
 Fructele sunt utilizate în calitate de condiment în
panificaţie şi patiserie, în industria cărnii, la
prepararea unor băuturi alcoolice, în parfumerie, în
industria săpunurilor.
 Fructele pot fi utilizate şi la prepararea unor supe,
lichioruri, prăjituri
 Turtele constituie un furaj concentrat. Chimionul
este şi o bună plantă meliferă.
 Specie bienală (mai rar perenă) cu rădăcina
pivotantă, în primul an formează o rozeta
de frunze, iar în al doilea an se dezvoltă
tulpini ramificate, înalte până la 1m.
 Fructul este o diachenă, formate din două
semifructe libere, Mirosul fructelor este
aromat, iar gustul înţepător.
 După recoltare, seminţele se usucă în
magazii bine aerisite în strat de 20-25 cm
şi se lopătează zilnic de 1-2 ori; se
selectează pentru realizarea indicilor de
calitate.
 Producţia medie de seminţe este de 800-
1.200 kg/ha.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este reprezentat de scleroţi (Secale
cornutum)
 Ciuperca parazitează pe spicul secarei (Secale
cereale) prin infecţii artificiale în culturi de
secară. Organul de rezistenţă al ciupercii,
sclerotul, este fusiform, drept sau uşor arcuit,
lung de 1-2,5 mm şi gros de 2-5 mm.
Culoarea sclerotului este brună negricioasă la
exterior, alb, cenuşie de obicei cu o nuanţă
violacee, la interior; consistenţa este cornoasă
după uscare.
Scleroţii conţin patru feluri de substanţe:
 un ulei gras (20-30%) care râncezeşte şi

îngreunează păstrarea, de aceea scleroţii se

păstrează întregi, cel mult un an,
 pigmenţi care servesc la identificarea din

făină a impurităţilor provenite de la această

ciupercă; amine biogene
 alcaloizii specifici, dintre care cei mai

importanţi sunt: ergometrina, ergotamina,

ergozina, ergocornina, ergocristina,
ergocriptina.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active este fructul
(Foeniculi fructus)
 Feniculul (morula, anason dulce), se cultivă pentru fructe sau
întreaga parte aeriană. Fructele conţin ulei volatil (2-7%) al
cărui component principal este anetolul (cca. 60%).
 Uleiul volatil de fenicul are acţiune antispastică, carminativă,
stimulează secreţia lactică, fluidifică secreţiile bronhice, are
proprietăţi sedative. Se foloseşte în industria alimentară la
aromatizarea băuturilor, bomboanelor. Fructele intră în
compoziţia ceaiurilor contra colicilor şi afecţiunilor pectorale.
 Feniculul este o plantă ierboasă, bienală sau perenă. În zone
favorabile, călduroase, se poate menţine în cultură până la
cinci ani. Se cultivă soiul local Românesc.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active
este partea aeriană (Mentha piperita herba şi
Mentha crispae herba)
 Materia primă o constituie frunza sau întreaga
plantă, care conţine ulei volatil (0,5-3,5%).
 Are drept component principal mentolul, iar cel de
mentă creaţă, carvona.
 Menta bună numită şi izmă şi menta creaţă sunt
plante ierboase, perene sau anuale, soiurile
existente în cultură Columna şi Cordial din Mentha
piperita şi mencris din Mentha crispa.
 Se recoltează prin cosire în faza de înflorit,
respectiv, când frunzele au 5-6 cm lungime.
Produsul se usucă pe cale naturală (în şoproane,
poduri sau încăperi curate, bine aerisite şi uscate)
 Producţia este în jur de 10-20 t/ha iarbă
proaspătă, respectiv, 2,5t/ha, iarbă uscată.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Lavandulae flos)
 Se utilizează inflorescenţele în stare proaspătă
sau uscată. Florile proaspete conţin 0,7-1,4%
ulei volatil având componentul principal
linaloolul (50-60% din total).
 Uleiul volatil este aromatizant puternic, folosit

în industria farmaceutică, cosmetică şi

alimentară. În industria farmaceutică, are
acţiune carminativă, sedativă şi cicatrizantă. În
cosmetică intră în componenţa unor
parfumuri, săpunuri, creme.
 Este o importantă plantă decorativă, meliferă,

de pe un ha se poate obţine 100-120 kg

miere.
Se recoltează inflorescenţele din anul doi de
vegetaţie, prin tăiere cu aparatul de tuns (cu
10 cm de tijă). Inflorescenţele se usucă în
spaţii amenajate în strat subţire, la umbră,
sau artificial la 35ºC.
 Producţia obţinută este în medie de 3-5 t/ha

inflorescenţe proaspete. Dintr-o tonă de

inflorescenţe proaspete rezultă 10 kg de ulei
volatil.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este frunza (Melissa folium) sau planta
(Melissa herba) Se cultivă pentru frunze sau
toată planta, care conţin ulei volatil (0,05-
0,15%) în plata proaspătă şi 0,1-0,45% în planta
uscată în care componentul principal este
citralul (ce imprimă mirosul şi gustul de
lămâie).
 Uleiul are o largă utilizare în industria

parfumurilor şi a lichiorurilor. Este o valoroasă

plantă meliferă, este foarte bogată în nectar,
 Se recoltează frunzele când acestea ating
dimensiunea normală, cu mâna individual sau
prin strunjire.
 Herba se taie cu secera sau coasa la 10 cm
de la suprafaţa solului. Frunzele se usucă în
încăperi amenajate în acest scop, în strat
subţire sau artificial, la 30ºC.
 Se obţin 4-5 t/ha frunze verzi, sau 1-1,5
t/ha frunze uscate.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active
este planta (Hyssopi herba)
 Isopul se cultivă pentru partea aeriană folosită în
stare proaspătă sau uscată, care conţine ulei vola-
til 0,07-0,29% în herba proaspătă şi 0,2-1,5% în
cea uscată, principalul component fiind
pinocamfora (50%).
 Uleiul volatil are acţiune expectorantă, antiseptică,
iar taninurile pe care le conţin au efect tonic amar
şi astringent. Isopul este apreciat ca plantă
condimentară, meliferă şi ornamentală. Se poate
folosi şi în lucrările antierozionale şi de fixare a
nisipurilor mobile.
 Se recoltează în perioada înfloririi la circa 10
cm de la sol (porţiu-nea cu inflorescenţe), se
usucă la umbră în strat subţire.
 Producţia este de 1-1,5 t/ha iarbă proaspătă,

sau 300 kg/ha materie primă uscată.

 Fam. Labiatae

 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active

este planta (Majorae herba)
 Se cultivă pentru partea aeriană în stare proaspătă
sau uscată, care conţine ulei volatil (0,3-0,4%) în
planta proaspătă sau 0,7-3,5% în cea uscată.
 Se foloseşte în industria alimentară la
condimentarea mezelurilor, iar în industria
cosmetică la prepararea unor parfumuri.
 Măghiranul este o plantă ierboasă, anuală sau
bienală. Se cultivă soiul local De Neamţ. Zonele
favorabile de cultură sunt cele din sudul şi vestul
Câmpiei Române, vestul ţării şi jud. Neamţ.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este partea aeriană (Saturejae herba)
 Se foloseşte partea aeriană care conţine ulei
volatil (0,5-2%), tanin şi alţi produşi. Uleiul
volatil conţine carvacrol şi cimon. Are un miros
aromatic şi gust iute. Principiile active au
acţiune carminativă, expectorantă şi
astringentă. Se utilizează ca stomahic, în
tulburări
 gastrice şi anorexie, ca antidiareic şi în
bronşite cronice. Se foloseşte în industria
alimentară drept condiment.
 Cimbrul de cultura (Thymus vulgaris) este un
condiment important in
 bucatariile europene. Fie ca este utilizat

proaspat sau uscat, gustul placut,

 dulceag-picant al cimbrului de cultura se

potriveste foarte bine felurilor de

 mancare mediteraneene, conferind o aroma

speciala mai ales carnii de miel.

 Cimbrul este un ingredient foarte important

in cadrul “ierburilor de Provence”.

 La noi, este folosit datorita aromei sale mai

ales impreuna cu carnea de porc,

 asociat cu usturoiul, in preparatele culinare gen
fripturi si tocaturi. Poate da o
 savoare aparte carnii de pui sau peste, caz in

care aroma sa poate fi combinata cu

 cea a piperului si a busuiocului. In mod

traditional, se foloseste la mancarurile

 de iarna: carne conservata, afumata, fasole

boabe, cartofi. Datorita proprietatilor

 sale de ameliorare aflatulentei, aceasta face

mancarurile grele mai usor

 digerabile.
 Suporta procesul fierberii mult mai bine decat
alte plante aromatice.
 Frunzele uscate de cimbru de cultura au in

general o aroma mai intensa decat

 cele proaspete.
 Se recoltează herba, când 50-60% din
plante sunt înflorite, prin tăierea plantelor
de la sol la 5-7 cm, manual sau mecanic.
 După recoltare, se înlătură tulpinile groase,

se pune la uscat, pe cale naturală la umbră,

în încăperi uscate şi aerisite sau artificial la
maximum 35ºC.
 Producţia este de 100-150 q/ha herba

proaspătă, respectiv 20-30 q/ha herba

uscată.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este partea aeriană (Basilici herba) care
conţine ulei volatil 0,2-1%, format din mai
mulţi compuşi: eugenol, citral, linalol,
camfor, etc. Este o plantă cu valoare
simbolică şi folclorică.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Chamomillae flos)
 Florile de muşeţel conţin ulei volatil 0,5-1,5%,
bogat în azulene şi alţi compuşi valoroşi
(flavonoide, cumarine). Florile de muşeţel au
acţiune antispastică, anestezică, carminativă,
dezinfectantă, antiinflamatoare. Se foloseşte
pentru diferite preparate cosmetice.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este planta (Dracunculi herba) Plantă
medicinală şi aromată, care se cultivă pentru
partea aeriană, care conţine ulei volatil 0,4-
1%, bogat în estragol (cca. 60%). Are utilizări
în industria alimentară în scop condimentar,
ca adaus în mâncăruri sau ca salată verde.
Uleiul volatil extras din planta verde sau
uscată se foloseşte în industria parfumurilor.
 Plantă medicinală şi aromată, care se cultivă
pentru partea aeriană, care conţine ulei volatil
0,4-1%, bogat în estragol (cca. 60%). Are
utilizări în industria alimentară în scop
condimentar, ca adaus în mâncăruri sau ca
salată verde. Uleiul volatil extras din planta
verde sau uscată se foloseşte în industria
parfumurilor.
 Se cultivă soiul local (populaţia) De Ilfov şi

soiurile Armonia şi Arthemis.

 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active
este planta (Cnici herba) Se cultivă pentru partea
aeriană a plantei, care conţine substanţe amare
(cnicina, benedictina), ulei volatil (cca. 0,3%), tanin
(cca. 8%), mucilagii, fitosterine, flavonoizi.
 Se recoltează la începutul înfloririi, pe timp frumos,
plantele se taie manual sau mecanic cu cositori la
8-10 cm de la suprafaţa solului putându-se obţine
două recolte pe an.
 Produsul se usucă pe cale naturală la umbră, în
strat subţire, în încăperi curate şi aerisite sau pe
cale artificială, în uscătoare la temperatura de 45-
50ºC. Se obţin circa 30-50 q/ha herba deshidratată.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este frunza
 Frunzele de anghinaria conţin 0,2-0,3%
cinarină, acid clorogenic, un principiu amar
(cineropicrină), glicozidele A şi B, pectine,
taninuri. Au gust amar. Se foloseşte împotriva
bolilor de ficat şi rinichi, au acţiune colerică,
stimulează diureza şi funcţia antitoxică a
ficatului. Se utilizează şi ca legumă, din
inflorescenţă se prepară şi un cheag vegetal
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active este
rădăcina (Echinacea angustifolia şi Echinaceae
purpurea herba)Speciile medicinale din genul
Echinacea se cultivă pentru rădăcini şi partea
aeriană care conţin în proporţii diferite în
funcţie de specie şi organ: polizaharide, ulei
volatil, fitosterine, pentozani, echinaceina,
echinoloca, echinacina, echinacea B
 Se folosesc la obţinerea unor preparate
antivirale, antitumorale, imunostimulente,
cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice.
 Recoltarea, la speciile Echinacea angustifolia şi
Echinacea pallida în primii doi ani a plantei
(herba), iar în anul trei se recoltează la înflorire
partea aeriană apoi rădăcina cu plugul sau cu
dislocatorul.
 La Echinacea purpurea se recoltează an de an
partea aeriană
 După recoltare, din materia primă vegetală
(herba sau rădăcină) se înlătură impurităţile,
produsul se usucă natural în spaţii amenajate
la temperatura de 35-40ºC.
 La E.angustifolia şi E.pallida producţia de
herba proaspătă la hectar este de cca. 5 tone
în anul doi de vegetaţie şi 10-12 tone în anul
trei, iar cea de rădăcini proaspete este de cca.
5 t/ha. La E.purpurea se obţin cca. 10 t/ha
herba proaspătă în anul doi de vegetaţie şi
cca. 20 t/ha în anii următori.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active este
rădăcina (Valerianae rhizoma cum radicibus) Rădăcinile
de valeriana (odoleanul) conţin ulei volatil 0,05-0,25% în
produsul proaspăt şi 0,25-2,5% în cel uscat, al cărui
component principal este izova-lerianul de bornil (care
imprimă mirosul specific materiei prime), acidul
izovalerianic, acidul valerenic, alcaloizi, tanin, antibiotice.
Se cultivă soiul Măgurele 100.
 Fig. 51. Valeriana (Valeriana officinalis)
 Rădăcinile şi rizomii se dislocă toamna cu plugul, se
scutură de pământ şi se adună în grămezi. Apoi, se face
decoletarea frunzelor, separarea de impurităţi şi spălarea
rădăcinilor. Se usucă natural, în încăperi special
amenajate sau artificial la 35-40ºC.
 Producţia medie de rizomi şi rădăcini este de 15-20
q/ha.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este planta (Hyperici herba)
 Se cultivă pentru părţile terminale ale plantei,
care conţin: 0,05-0,10% ulei volatil, pigmentul
roşu-violet aproape negru hipericina, derivaţi
polifenolici, tanin. Principiile active au efect
cicatrizant şi antiseptic (hipericina), astringent
(taninul) şi spasmolitic (uleiul volatil).
 Hypericina este utilizată şi în tratamentul
stărilor depresive. Planta intră în compoziţia
ceaiurilor: hepatic, anticolitic, gastric.
 Recoltarea făcându-se de la începutul
înfloririi până la înflorirea deplină. Se
recoltează partea superioară nelignificată a
plantei (25 cm de la vârf), manual sau
mecanic. Herba se usucă pe cale naturală la
umbră în încăperi special amenajate în strat
subţire şi cu întoarcerea plantelor din când în
când, cu atenţie să nu se scuture frunzele.
Artificial, uscarea se face la 35C.
 Producţia medie de iarbă uscată este de 12-

15 q/ha.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii
active este floarea (Rosae petalum, Rosae
damascenae flos)
 Trandafirul pentru ulei se cultivă pentru petalele
florale care conţin ulei volatil (0,03-0,073%) format
din eleopten (geraniol, citronelol nerol, alcool fenil
etilic) şi din stearopten (amestec de hidrocarburi
saturate solide, dizolvate în eleopten. Uleiul de
trandafir este utilizat în industria parfumurilor şi în
cosmetică, în scop farmaceutic este utilizat ca
aromatizant (creme, unguente).
 Se recoltează petalele cu mâna, la înflorirea deplină
fără caliciu, dimineaţa până la ora 10 pe timp
frumos. Produsul se strânge în coşuri iar predarea la
distilării trebuie făcută imediat.
 Uscarea petalelor, dacă este cazul, se face pe cale
naturală la umbră, în strat subţire sau artificial la
30-35C.
 Se obţin circa 3.000-5.000 kg/ha flori proaspete, iar
din 3-5 tone flori se obţin circa un kg ulei volatil.
 Macul de grădină se cultivă pentru capsule care
conţin circa 40 de alcaloizi în latexul din canalele
laticifere, dintre care amintim: morfina, codeina,
papaverina, narcotina, tebaina. Opiul este latexul
obţinut prin incizia capsulelor verzi. De la mac se
valorifică seminţele (Papaveris semen), care sunt
bogate în ulei (45-50%) de bună calitate şi planta
verde (Papaveris herba), în proporţii mai reduse, care
conţine alcaloizi.
 Cultivarea şi valorificarea acestei plante este
reglementată prin acte normative.
 Morfina este unul dintre cei mai puternici calmanţi ai
durerilor, acţiune euforică în cantităţi mici,
hipnotică, (în doze mari), cu efecte periculoase
pentru om fiind inclusă în lista stupefiantelor.
 Produsul vegetal cel mai bogat în principii active este frunza
(Salviae folium), dar se poate utiliza şi planta întreagă (Salviae
herba)
 Frunzele proaspete de jaleş conţin cca. 0,38% ulei volatil, iar
frunzele uscate cca. 0,39-2,54%, având drept component
principal tuiona (sal-viol), care ajunge până la 50% din total.
Frunzele conţin şi substanţe tanante (3-8%) cu efect
astringent.
 Uleiul volatil de jaleş are numeroase utilizări în parfumerie.
Jaleşul este şi o plantă condimentară şi meliferă.
 Jaleşul este un subarbust vivace, care preferă zonele de
cultură din sudul şi sud-vestul ţării. Se cultivă pe soluri
fertile, calcaroase, lutoase, profunde, permeabile, bogate în
calcar. Se cultivă după leguminoase perene şi prăşitoare bine
întreţinute, pe acelaşi teren putând reveni numai după 8-9
ani.
 Se cultivă soiul local (populaţia) De Răsmireşti.
 Recoltarea frunzelor se face cu mâna, când
ajung la maturitatea tehnică (iulie-septembrie).
Lăstarii se recoltează manual sau mecanizat,
tăindu-se la 15 de la sol. Se pot obţine 2-3
recolte pe an, începând cu anul al doilea de
cultură, sau în culturile bine întreţinute se pot
obţine recolte chiar din primul an. Frunzele
recoltate se usucă la umbră, în încăperi aerisite
sau artificial la 30-35C.
 Producţiile obţinute sunt de 3-6 q/ha frunze

uscate în primul an de vegetaţie sau 10-14

q/ha frunze uscate începând din anul al doilea
de cultură.
Capsulele de mac precis dozate intră în
compoziţia ceaiurilor contra colicilor, sedative,
seminţele se folosesc la prepararea unor
produse de cofetărie şi în patiserie, este o
bună plantă meliferă, turtele, după extragerea
uleiului, constituie furaj concentrat cu mare
valoare nutritivă, iar unele specii sunt
apreciate ca plante ornamentale.
 Capsulele de mac se recoltează la maturitate
direct cu combina sau manual, treierându-se
staţionar cu batoza sau combina. Seminţele
recoltate se trec prin selector, se usucă pe
platforme întinse prin lopătare după care se
ambalează în saci curaţi.
 Se obţin în medie 10-12 q/ha seminţe şi 5-6
q/ha capsule, respectiv 4-5 kg alcaloizi.
 pot fi folosite pentru a garnisi salate
 si supe, conferind o aroma picanta. Puteti

incerca sa le adaugati omletelor sau

 orezului. Florile de galbenele, datorita

pigmentilor, servesc si la colorarea

 untului, a branzei, a supelor si chiar in

industria alimentara ca colorant

 alimentar.
 se foloseste ca si maghiranul (cu care este
înrudit
 si are aceleasi proprietati aromatice) în

bucatarie ca planta condimentara foarte

 apreciata în prepararea sosurilor, supelor,

salatelor, mâncarurilor cu carne, a

 celor cu paste fainoase si pentru pizza.
 Daca pomenim numai denumirea în
 limba italiana a sovârfului - oregano, nu

trebuie sa fim mirati ca aceasta este

 planta condimentara traditionala pentru orice

varianta de pizza. Datorita

 proprietatilor sale antimicrobiene se poate

utiliza in conservarea alimentelor

 sunt utilizate pe
 scara larga in bucataria traditionala a multor

tari. Bulbul poate fi consumat crud,

 dar si oparit, fiert in baie de aburi, sotat, fript

sau chiar marinat; in bucataria

 italiana este folosit crud, la salate, dar si

prelucrat termic, la paste si risotto.

 Mezelurile si chiftelutele italiene contin ca
aromatizant natural semintele de
 fenicul. In Germania, se foloseste in salate

asociat cu cicoare si avocado. In

 India si China, este unul dintre ingredientele de

baza ale amestecurilor de

 condimente.
 Cu fenicul pot fi asezonate aluaturi dospite,

prajituri si preparate de patiserie.

 Pentru bauturi, feniculul isi ofera aroma

lichiorurilor, ginului si absintului, un

 elixir traditional elvetian.
 Aceasta planta aromatica din familia mentei,
 merita cu siguranta mai multa atentie, tocmai

pentru gustul picant-aromat, usor

 amarui pe care-l da sosurilor si preparatelor

din carne, inlociund cu succes foile

 de dafin, alaturi de salvie si rosmarin.
 Carnurile mai grele si vanatul se impaca
foarte bine cu isopul. Ca adaos la
 preparatele culinare, acesta are proprietatea

sa sporeasca pofta de mancare, sa

 ajute la eliminarea gazelor din stomac si a

apei din tesuturi. Ca insotitor al unor

 mancaruri satioase, isopul compenseaza

efectul lor negativ asupra ficatului,

 impiedicand infiltrarea grasa a acestuia,

drenandu-l si activandu-l.
 Frunzele
 proaspete, frecate cu sare si putin otet sau

zeama de lamaie, apoi amestecate cu

 unt sunt un delicios adaos pe fripturile la

gratar, peste prajit sau la legumele

 fierte natur, cum sunt cartofii, fasolea verde

si morcovii. Isopul singur sau

 asociat cu catei de usturoi taiati felioare, se

preteaza foarte bine pentru

 impanarea fripturii la cuptor.
 Se pot pune si imprejurul carnii, in tava,
cateva
 Curs de alte utilizari ale plantelor medicinale

si aromatice ramurele de isop, care

parfumeaza astfel si exteriorul fripturii, sosul,
facandu-le
 mai usor digerabile.
 In tocaturi, pentru umplutura, este de
asemenea binevenit isopul, alaturi de ceapa
 si impreuna cu asmatuiul si mararul.
 Florile pot fi utilizate la ornamentarea

salatelor, ca decor, iar frunzele tinere

 pentru aromatizarea salatelor de verdeturi si

fructe. Poate fi utilizat si la

 prepararea felurilor de mancare robuste ca

supa de cartofi si de fasole si al celor

 grase.
 Salvia (Salvia officinalis) - ca mirodenie foarte
gustoasa, salvia se intrebuinteaza in portii foarte
mici, asemanator cimbrului, la mincaruri grase,
cum ar fi friptura de porc, de gisca sau de curcan.
 Si vinatul devine mai gustos prin adaosul unei

frunzulite de salvie. In prepararea brinzeturilor

amestecate cu
 verdeturi (cu mirodenii) si a sosurilor

condimentate se foloseste salvie macar din

motive de sanatate. In anumite zone se coc
,,prajituri si cozonaci de salvie".
 La coca se adauga frunze de salvie taiate foarte

fin, asemenea anasonului.

 In unele variante de reteta ale amestecului de
condimente ”bouquet
 garni”, este intalnit printre ingrediente si

isopul. Se poate folosi de asemenea la

 prepararea unei delicioase branze de casa, a

uleiurilor aromate, iar gustul

 lichiorului de isop merita, cu siguranta,

incercat.
 este o planta cu o foarte mare valoare alimentara,
 cu un gust picant si o aroma inconfundabila.

Usturoiul este utilizat in bucatarie la prepararea,

condimentarea sau aromatizarea unui numar mare
de preparate
 culinare de la carnati, salamuri, fripturi si pana la

supe si salate.
 Frunzele si cateii de usturoi sunt folosite in

domeniu culinar. Frunzele sunt mai putin aromate

si iuti decat cateii, fiind utilizate in retete in mod
asemanator cu cozile
 de ceapa.
 Usturoiul se prepara sub forma de mujdei,
care poate fi foarte simplu, din
 usturoi pisat, cu apa si putina sare, pana la

foarte complicat, semanand mai mult

 cu o maioneza si avand in componenta

diverse alte arome.

 Aroma si iuteala usturoiului sunt obligatorii

pentru unele preparate foarte

 populare la noi cum ar fi carnatii, micii sau

ciorba de burata.
 De altfel, aproape
 toate formele de conservare a carnii de porc

si majoritatea mezelurilor preparate

 industrial au in componenta usturoi. O

lingura de mujdei poate da gust cartofilor

prajiti. Usturoiul se poate adauga la mancare
taiat marunt si putin calit, caz in care aroma
este mai slaba si usor diferita de cea a
usturoiului crud.
 Se poate adauga usturoi si la muraturi.
 Va fi o aroma in plus.
 este un condiment alimentar cu aroma
 asemanatoare uleiului volatil de cuisoare, foarte

des folosit in bucataria

 mediteraneana. Se adauga salatelor de cruditati si

pastelor, dar si felurilor pe

 baza de peste (marinat), carne si preparate din

carne (mezeluri, carnati), vanat,

 fasole uscata si varza acra, care sunt digerate mai

usor, avand rol in combaterea

 spasmelor stomacale.
 Prin imprimarea unui gust balsamic ce evoca un
amestec de lamaie, cuisoare, scortisoara si piper
negru, se adauga in numeroase preparate de paste,
pizza, in condimentarea diferitelor mancaruri de
legume cum ar fi
 anghinarele, broccoli, morcovii si vinetele, in salate
pentru imbunatatirea gustului de ierburi.
Condimentul sub forma de herba recoltata inainte de
 inflorire, uscata si macinata fin, la care se adauga
cimbru si putin rozmarin, este folosit in loc de piper
negru, fara a provoca usturimi pe tubul digestiv
 Iata alte utilizari culinare pentru aceasta
extraordinara planta medicinala:
 Curs de alte utilizari ale plantelor medicinale si

aromatice
  aromatizant in oteturi, mustar, muraturi (de

castraveti, varza);
  corector al gustului la vinurile otetite;
  condimente pentru pateuri si umpluturi;
  aromatizant in lichioruri de tip Chartreuse;
  sirop alimentar, aromat si racoritor, preparat

din herba proaspata.

 Aroma caracteristica il face potrivit
 pentru muraturi si oteturi aromate, supe si

mancaruri de cartofi, tocanite, mixuri de legume,

sosuri de rosii. Leusteanul este foarte bun in
borsuri si supe, mai ales in cele care contin cartofi,
fasole, mazare si linte. Se potriveste foarte bine cu
 oua, creme de branza, morcovi, mere, ciuperci,

orez, porumb. Aroma si gustul sau merg de

asemenea la peste si fructele de mare. Tulpinele si
semintele se
 folosesc la asezonarea muraturilor.