ORAȘE MAGNET

Bacău, 24 octombrie 2017

 Ce știm despre
dezvoltarea urbană
is one of Humanity’s oldest institutions
Orașele sunt motoare ale economiilor naționale

În UE, 28 orașe capitală și 228 orașe secundare adună la un loc 23% din populația Uniunii, și generează
63% din PIB-ul total. Mai mult, aceste orașe au contribuit 64% la creșterea PIB-ului UE între 2000 și
2013. Aceste orașe sunt motoarele de creștere ale economiilor din UE.
Ponderea orașului principal și al orașelor secundare în populația totală (stânga) și în PIB
(dreapta)

Sursa datelor: EuroStat

Orașele sunt și motoare ale economiilor regionale
În România cele mai mari zone urban funcționale, sunt și cele mai productive.
Orașele sunt și motoare ale economiilor județene

În România, cele mai dezvoltate județe sunt cele care sunt cele mai urbanizate
Legătura între urbanizare și dezvoltare în România

Sursa: World Bank. 2013. Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania
Orașele sunt până și motoare ale economiilor rurale
Comunele cu cea mai rapidă creștere economică din România sunt cele aflate în jurul unui centru urban
puternic.

Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în 2002 (stânga) și 2011 (dreapta)

Sursa: World Bank. 2013. Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania
Care a fost performanța
orașelor Românești
în ultimii ani
is one of Humanity’s oldest institutions
Orașele românești au cunoscut cea mai rapidă creștere din UE
Orașele românești sunt sursa performanței foarte bune a economiei românești în ultimii ani.

Cu cât a crescut PIB-ul pe cap de locuitor (Euro PPS) în cele mai mari orașe din UE (selecție) între 2000 și 2013
4

3.5

2.5

1.5

0.5

0
O) O) G) O) K) V) L) L) L) R) L) L) Z) R) V) IR
) R) E) E) E) R) E) K) NL) (IT)
(R a (R a (B i (R a (S a (L w (P z (P e (P b (H n (P k (P a (C a (G a (S in ( le (F t (D m (S g (D x (F n (D l (U ( a
A RA oc ofi Ias slav Rig cla L ód wic gre z na
a ns rah hin ljan ubl seil gar
h o l
b ur
e au
K öl poo dam Rom
ap S ti ro to Za Po Gd P At jub D ar utt ck d r er
IȘO j-N Bra W Ka L M St Sto Ham Bor Live ott
TIM u R
Cl

Sursa: EuroStat
Orașele capitală au fost primele beneficiare ale dezvoltării economiei
În mare parte, orașele capitală din Europa de Est le-au ajuns din urmă pe cele din Europa de Vest.

Performanța economică a capitalelor din UE – PIB pe Cap de locuitor (în Euro, PPS)
€ 70,000

€ 60,000

€ 50,000

€ 40,000

€ 30,000

€ 20,000

€ 10,000

€0
L) ) ) ) ) ) I) ) ) ) ) ) ) S ) E L) E) (SI) ) ) ) ) )
(N (BE (SK (SE (FR n (IE i (F (UK (AT (RO (PL (CZ a (IT (E ( ( D a (H
U L T H R B G LV
( ( ( (
am sels ava olm aris bli sink on nna rest saw gue om drid ens rlin ljan est ius reb fia iga
l u n o
rd us atis ckh P D Hel ond Vie cha ar Pra R a th Be jub dap il ag S R
ste Br r o L u W M A L u V Z
A
m B St B B

2000 2013
Sursa datelor: EuroStat
Orașele secundare au rămas însă în urmă

Dacă orașele capitală au luat-o deja bine în față, orașele secundare trebuie ajutate să crească în
continuare.

PIB pe Cap de locuitor (Euro, PPS) în orașele secundare din UE

€ 45,000
€ 40,000
€ 35,000
€ 30,000
€ 25,000
€ 20,000
€ 15,000
€ 10,000
€ 5,000
€0
s
nd tria nd any ium den talia ark and nce U
K a in hia nia nd gal nia ece kia nia ary tia ria
a a a a
el u s la m lg e I nm inl
Fr
a Sp zec hua Pol ortu love Gre lova oma ung ro ulg
Ir A her er Be Sw e F C t C B
et G D Li P S S R H
N

2000 2013
Sursa datelor: EuroStat
Orașele secundare sunt însă critice pentru o bună performanță a economiei
naționale
În fiecare țară din UE, performanța economiei naționale urmează foarte îndeaproape performanța
orașelor secundare – indiferent de performanța orașelor capitală. Ca atare, o economie națională
puternică are nevoie de orașe secundare puternice.
PIB pe Cap de locuitor (PPS) în orașe capitală, orașe secundare, și la nivel național, în 2013
€ 70,000

€ 60,000

€ 50,000

€ 40,000

€ 30,000

€ 20,000

€ 10,000

€0
e
aria ația aria ânia acia ecia enia alia onia ania ehia ania ani anța nda arca talia edia lgia nia nda stria nda
lg r o r g
ng om lov G lov rtu Po itu l t
C Sp ri Fr inla em I Su Be rm la u rla
B u C U S S o L B e O A I
R P a F an G
e D
ar
M

Național Oraș capitală Orașe secundare

Sursa datelor: EuroStat
 Dezvoltarea unei țări se produce în etape

Imaginea de mai jos sintetizează modul în care se dezvoltă o țară. Primul pas în dezvoltarea unei țări îl
reprezintă accesul la piețe suficient de mari – simbolizate de sticla de șampanie... Cu cât piețele sunt
mai mari, cu atât mai bine. Orașul cel mai mare (primul pahar din piramidă) este de obicei primul
beneficiar al infuziunii de capital și dezvoltare din piețele mari... urmat de orașele secundare cele mai
mari... după aceea de orașele secundare mai mici.
O metaforă pentru procesul de dezvoltare al unei țări

Populație Consum
% din % din
(în populația (în cunsumul Consum per
mld) lumii trilioane) mondial capita
LUME 7.26 100% $55.04 100% $7,581
SUA 0.32 4.4% $13.77 25.0% $42,835
UE 0.51 7.0% $13.70 24.9% $26,946
Japonia 0.13 1.7% $4.47 8.1% $35,242
China 1.37 18.9% $4.34 7.9% $3,169
India 1.31 18.1% $1.49 2.7% $1,134
Restul lumii 3.62 49.9% $17.27 31.4% $4,768

Sursa: Getty Images

Diversitatea economică este fundația rezilienței pe termen lung

Indicele Hachman (de diversitate ecoomică)

0.5

0.45

0.46

0.46

0.45
0.4

0.41

0.41

0.4
0.37

0.35

0.36
0.33

0.33
0.3

0.31
0.31
0.3

0.29
0.28

0.25
0.26

0.47
0.25
0.22

0.22
0.2
0.2

0.15

0.1

0.05

0
Brașov Constanța Craiova Cluj-Napoca Iași Ploiești Timișoara

2005 2008 2011

Sursa datelor: World Bank. 2013. Growth Poles: The Next Phase
 Care sunt cele mai
performante orașe secundare din
România
is one of Humanity’s oldest institutions
Cele mai atractive orașe secundare din România – migrație
Orașele care au atras cei mai mulți oameni între 2001 și 2011

Rangul cf. Numărului de

migranți atrași
Centrele universitare sunt cele mai atractive pentru migranți
Cele mai atractive orașe secundare din România – Indicele de Magnetism
Indicele ia în considerare: venitul firmelor pe cap de locuitor; salariul mediu; numărul de studenți;
invetițile pe cap de locuitor; distanța față de București.
ZUF-urile care sub-performează (în roșu) ar trebui să se gândească la soluții
Cele mai atractive orașe secundare din România – preferința oamenilor
Rezultatele unui chestionar cu un eșantion reprezentativ național de 1,250 respondenți

Rangul cf. Preferinței

oamenilor (în urma
aplicării unui chestionar
reprezentativ la nivel
național)
Calitatea vieții este principalul punct de atracție al orașelor românești
Cluj-Napoca, Timișoara, și Iași au atras cel mai mare număr de oameni în
ultimii ani și au zona de atracție cea mai mare

Aceste trei zone urbane funcționale sunt cele mai mari centre universitare în afara Bucureștiului, iar distanța
lor față de București explică parțial această performanță. Centrele universitare aflate în apropierea
Bucureștiului (Constanța, Brașov, Craiova, Ploiești), nu au putut concura pe picior egal cu capitala.
Zona de atracție predominantă a Bucureștiului si a polilor de creștere (fluxurile migraționale din 2001-2011)
Alte ZUF-uri au zone mai mici de captare a migranților, ceea ce le va limita
perspectivele de dezvoltare pe termen lung.
Cu cât un ZUF are o zonă mai mare de atragere a migranților, cu atât are un potențial de dezvoltare mai mare,
deoarece are acces atât la un număr mai mare de oameni cât și la un grup mai divers de oameni. ZUF-urile cu cele
mai mari zone de atragere a migranților, au reușit să atragă oameni mai tineri, mai bine educați și cu experiență mai
mare.
Următoare ierarhie a fost
propusă pentru ZUF-urile din
România, în funcție de numărul
de migranți atrași și în funcție
de zona de atracție a
migranților:

a) Pol internațional (nici

unul)
b) Pol continental (nici unul)
c) Pol național (București)
d) Pol regional (Cluj-Napoca,
Timișoara, Iași)
e) Pol pan-județean (9 ZUF-
uri)
f) Pol județean (13 ZUF-uri)
g) Pol local (15 ZUF-uri)
Populația din țară ce poate fi atrasă de ZUF-uri este redusă
Cu excepția Regiunii Nord Est, a Mureșului și a Dâmboviței (populație captivă a Bucureștiului), sunt puține zone cu
populație tânără (mai predispusă la migrație) ce nu trăiește deja într-un ZUF.
ZUF-urile care au reușit să atragă cei mai mulți oameni au în mare și un scor mai mare pe Indicele
de Dezvoltare Umană Locală

Indicele de Dezvoltare Umană

Locală
Ce ne spune studiul despre Bacău
is one of Humanity’s oldest institutions
Bacăul are un bazin relativ relativ restrâns de atracție de noi locuitori, care se rezumă la județul Bacău și la județele învecinate (VS, NT, VN), fiind la intersecția zonei de polarizare a Bucureștiului, Iașiului și Brașovului. 40% dintre locuitorii actuali ai orașului s-au mutat din altă
localitate (locul 8 la nivel național)
Bacăul atrage anual, în medie, împreună cu ZM, peste 2.100 de locuitori noi, din care însă o parte sunt oameni care revin din orașe mari (Iași, București sau Brașov). Exceptând aceste cazuri, cei mai mulți noi locuitori provin din orașele mici de pe o rază de maxim 50 km.

Peste 700 de locuitori ai

orașului se mută anual
în comunele din jur
(suburbanizare), ceea ce
ridică probleme în
domeniul mobilității și
planificării urbanistice

Orașul pierde mai

mulți locuitori decât
atrage, mai ales prin
migrație externă. În
țară, cei care pleacă
aleg Bucureștiul (45%),
apoi Iașiul (24%) și
Brașovul (5%).
Bacăul atrage noi locuitori prin oferta de locuri de muncă din anumite domenii și prin oferta educațională (licee și universități). Deși în creștere față de anii 90, migrația către Bacău e încă la mai puțin de jumătate față de cea din perioada comunistă. Orașul are ca puncte slabe mai ales nivelul de salarizare și calitatea vieții
Universitățile din Bacău reprezintă, în pofida scăderii numărului de studenți, un vector pentru atragerea talentelor în oraș. Bazinul de atracție este însă redus, pe fondul competiției Iașiului, Bucureștiului, Sucevei și chiar Clujului. Bacăul are 5.500 de studenți, cu 46% mai puțini decât în 2008. Orașe precum Suceava, cu o populație mai mică, au mai mulți studenți.
19% din salariații care lucrează în zona Bacăului fac naveta, ceea ce înseamnă aproape 21.000 de persoane, o presiune importantă asupra infrastructurii de transport, dar și o sursă de venituri pentru bugetul local. Totuși, rata navetismului plasează orașul doar pe locul 25, la egalitate cu Alexandria sau Slobozia, însă peste Iași, din cauza ofertei reduse
de locuri de muncă.

Bazinul de atracție de navetiști e încă redus,

mult sub potențial, și clusterizat de-a lungul
căilor de comunicații majore
Bacăul atrage un număr mare de navetiști, mai ales din comunele din jurul său, dar peste 75% dintre aceștia sunt muncitori în construcții, comerț sau industrie cu valoare adăugată scăzută, ramuri care plătesc puțin și nu creeaază putere mare de cumpărare la nivel local.
ZUF Bacău are, în pofida migrației externe masive, o populație de 228.000 de locuitori (locul 17 la nivel național și 2 la nivel regional) și ar trebui să se promoveze ca atare. Din perspectiva accesibilității, orașul are cele mai mari șanse din Moldova să atragă investiții private în logistică, precum și în unele ramuri
industriale sensibile la costurile de transport.
Concluziile raportului cu privire
la sectorul privat
is one of Humanity’s oldest institutions
 Densitatea agenților economici cu capital
Zonele dezvoltate autohton
au un spirit antreprenorialla 1.000 de locuitori, în anul 2017
ridicat!!!

76.9

65.5

58.7
56.9
53.3
50.3 50.2 49.6 49

41

34

Cluj București-Ilfov Bihor Alba Bistrița-Năsăud Maramureș Constanța Brașov Timiș Iași Bacău
 Capitalul străin și cel românesc nu se concurează, ci se completează, generează
împreună un ecosistem ce conduce la dezvoltare sustenabilă

Densitatea firmelor cu capital străin la 1.000 de locuitori, în anul 2017

41.4

20.2

14.2 13.6
12.7

10.1 10.1
9.1

4
3

București-Ilfov Timiș Arad Bihor Cluj Brașov Sibiu Constanța Iași Bacău
 Bacăul are nevoie de o modificare structurală a economiei locale, deci de atragerea
țintită a unor investitori privați care să genereze plus-valoare și să plătească salarii și
impozite mari. Mergeți după ei!!!

Poziția Județul Numărul de job-uri nou- Topul sectoarele care au generat cele mai multe locuri de muncă noi
create în perioada 2011- între 2011 și 2017
2017 (număr și % din total Sectorul 1 (număr de Sectorul 2 (număr de Sectorul 3 (număr de
național) noi job-uri) noi job-uri) noi job-uri)

1 București-Ilfov 173.800 (27,0%) Servicii administrative Comerț: IT&C:

și suport: 25.600 25.000
53.300
 
2 Cluj 49.300 (7,7%) IT&C: Servicii Comerț:
10.500 administrative și 6.400
suport:
8.200
3 Timiș 46.800 (7,3%) Automotive: Servicii Echipamente
8.200 administrative și electronice:
suport: 5.600
6.700
4 Brașov 31.300 (4,9%) Servicii administrative Automotive: Comerț:
și suport: 4.600 3.500
5.500
26 Bacău 6.500 (1%) Construcții: Comerț: Servicii
3.500 2.100 administrative și
suport:
1.300
1. Există o legătură directă între ponderea populației
Sectorul privat, mai ocupate
ales cel IT&C, a făcut în ani!!!
diferența în ultimii sectorul IT&C, cel financiar și BPO
și atractivitatea orașelor (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași). Sprijinirea dezvoltării acestor
sectoare cu valoare adaugată, inclusiv prin infrastructură și servicii de sprijinire a afacerilor
(hub-uri, clustere, incubatoare/acceleratoare, parcuri tehnologice etc.) este vitală pentru
creșterea atractivității orașelor.

2. Există o legătură între numărul de studenți și dezvoltarea sectorului privat. Orașele atractive
sunt centre universitare puternice, iar companiile din domeniile cu valoare adăugată ridicată au
acces la forță de muncă tânără, mai bine pregătită și flexibilă. Este de interes strategic ca
relațiile universitate-administrație-mediu privat să se consolideze.

3. Angajații din sectoarele cu valoare adaugată mare (de ex. IT) sunt mai puțin dispuși să facă
naveta la distanțe mari, prin comparație cu cei din sectoarele cu valoare adăugată scăzută. Ei
preferă (și își permit) să se mute în orașul în care lucrează, chiar și de la distanțe mari.

4. Competiția pentru noi talente între cei 4 poli mari din țară (B, CJ, TM, IS) se întețește pe fondul
scăderii dramatice a populației tinere, iar bazinul demografic solid este în regiunea Moldova și
în afara țării. Universitățile și sectorul privat din vestul țării vor începe să se uite tot mai atent la
această zonă.
Concluziile raportului cu privire
la mediul universitar
is one of Humanity’s oldest institutions
 Centrul Universitar Absolvenți licență Absolvenți licență Absolvenți licență - Absolvenți licență - 2015 vs 2008 (%)
Numărul de absolvenți cu diplomă de licență a scăzut de la 215.000 în 2008, la 81.000 în 2015, mai ales pe fondul declinului demografic, dar rămâne de 3 ori mai mare ca în 1990. Presiunea pe forța de muncă înalt calificată crește.
- 1990 – 2000 2008 2015

București 10.237 25.594 88.148 24.486 -72,2%

Cluj-Napoca 2.678 7.574 13.920 9.043 -35,0%

Iași 3.716 7.132 15.197 7.922 -47,9%

Timișoara 2.152 6.296 11.955 5.622 -52,0%

Craiova 1.185 3.677 8.565 4.088 -52,3%

Constanța 206 2.662 8.298 3.785 -54,4%

Brașov 1.288 3.681 15.687 3.206 -79,6%

Oradea 147 2.627 5.635 2.630 -53,3%

Sibiu 213 2.247 5.845 2.547 -56,4%

Arad 31 1.319 5.869 2.259 -61,5%

Galați 1.081 1.942 5.216 2.129 -59,2%

Bacău 128 730 2.327 1.022 -56,1%

1. Cele mai atractive 4 orașe din România au atras, după 2000, tinere talente mai ales prin
Universitățile sunt principalul vector de atracție a talentelor pentru marile orașe!!!
intermediul universităților. Orașele cu centre universitare în declin (Brașov, Craiova,
Constanța, Galați etc.) au pierdut teren. Atractivitatea orașelor depinde de atractivitatea
universităților, lucru ce trebuie conștientizat de toate părțile implicate.

2. Bazinul demografic de populației tânără se restrânge dramatic, competiția între universități

crește, iar numărul de studenți este în scădere în toate centrele din țară. Focalizarea
trebuie să fie pe dezvoltarea unei vocații internaționale a Universității din Bacău,
extinderea promovării în zonele din țară cu potențial demografic încă ridicat (Republica
Moldova, Ucraina) și o ofertă educațională aparte, dezvoltată în parteneriat cu mediul de
afaceri local.

3. Retenția talentelor atrase de universitate în oraș, după finalizarea studiilor, este vitală
pentru comunitate. Un mix de politici locale focalizate pe inserția rapidă, calitatea locuirii și
a vieții, în cooperare cu mediul de afaceri și administrația locală va crea un ecosistem
atractiv pentru tineri.

4. Dacă numărul de studenți va continua totuși să scadă, singura alternativă viabilă pentru
universitate rămâne orientarea treptată către cercetare aplicativă. Lucrați împreună cu
firmele locale, încă de pe acum, pentru a vă dezvolta această funcție, după principii de
piață!
Ce poate face Uniunea Europeană
pentru a face orașele secundare
mai atractive
is one of Humanity’s oldest institutions
O alocare FEDR mai mare de 5% pentru orașe/ZUF-uri

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Perioada de programare 2007-2013 5.7% 18.5% 75.8%

Perioada de programare 2014-2020 14.1% 22.1% 63.9%

Fonduri ce vizează exclusiv zonele urbane Fonduri ce pot fi accesate de autorități publice urbane
Alte fonduri

Focusul ar trebui să fie pe următoarele domenii mari:

1. Infrastructură metropolitană (infrastructură de transport; rețele de transport public metropolitan;
infrastructură de business; spații verzi).
2. Calitatea vieții urbane (fațade, zone verzi, alei pietonale, piste pentru bicicliști, etc.).
3. Capitalul uman (absolut cheie pentru competitivitatea unei regiuni).
4. Competitivitate (întărirea sectorului privat și încurajarea antreprenoriatului).
 Oricâte fonduri europene și de la bugetul de stat atrag, oricât asfalt și bitum ar
turna primăriile, fără un mediu privat puternic nu vor reuși să genereze o
dezvoltare sustenabilă.
Venituri proprii la bugetele locale - lei per capita, 2016

3131

1927
1677 1664
1577 1524 1488 1446 1417 1387 1367 1336

998 983 981

a iu d a a v eș i
ști oc a ar nț șo na ști de
a li a dr
ia aț ău
ur
e p Sib Ar ișo a a ur ti oi
e a Iu Ga
l c
c -N
a ns
t B r M Sla Pl O r ba x a n Ba
Bu lu
j Ti
m
C o g u Al Al
e
C T âr

43 Presentation Title
Ce poate face Guvernul pentru a
face orașele secundare mai
atractive
is one of Humanity’s oldest institutions
Patru lucruri mari și late:
1. POLITICĂ URBANĂ NAȚIONALĂ
2. PROGRAM NAȚIONAL DE DEZVOLTARE AL ZONELOR METROPOLITANE
3. LEGISLAȚIE CLARĂ PENTRU ZONE METROPOLITANE
4. GHIDURI ȘI STANDARDE PENTRU AUTORITĂȚILE LOCALE
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Veniturile Firmelor în 2015 33.50% 12.70% 9.90%
Oameni cu educație superioară 46.17% 9.01% 19.59%
Număr de navetiști în 2011 37.30% 11.30% 33.00%
Număr de migranți între 2001 și 2011 25.80% 23.00% 34.00%
Număr de noi locuințe construite între 1990 și 2015 23.70% 23.90% 36.90%
Număr angajați 31.30% 14.10% 39.00%
Populație 25.90% 18.60% 42.00%
Număr de monument arhitecturale 24.93% 16.04% 44.24%
Număr de persoane marginalizate în 2011 9.70% 15.90% 68.90%

Fonduri UE atrase 32.26% 16.53% 46.01%

Cheltuieli de capital (excluzând fondurile UE) 18.30% 19.26% 35.97%
Total cheltuieli de capital 21.86% 18.57% 38.53%

Municipiul București Zona peri-urbană București Reședințe de Județ

Zonele peri-urbane ale reședințelor Restul țării
Ce pot administrațiile locale
pentru a face orașele mai
atractive
is one of Humanity’s oldest institutions
 Recomandări pentru stakeholderii locali
1. Întărirea universităților, mai ales pe domenii nișă de specializare – acestea pot încuraja atragerea de tineri bine
pregătiți.

2. Calitatea vieții (de la spații publice, spații verzi, la educație, sănătate, cultură, sport, agrement, servicii publice) -
investițiile în calitatea vieții sunt importante atât pentru atragerea de noi oameni, retenția tinerilor în zonă și întoarcerea în
țară a unora dintre cei plecați în străinătate.

3. Infrastructură conectivă și transport public metropolitan – orașul atrage peste 20.000 de navetiști de pe o zonă tot mai
extinsă, este parte dintr-un județ bine populat și este supus unui puternic fenomen de suburbanizare (zone de dezvoltare
economică și imobiliară în jurul său) și necesită astfel de infrastructură.

4. Planificare spațială metropolitană (PATZ metropolitan) – pentru a gestiona și coordona mai bine dezvoltarea zonei
urbane funcționale extinse.

5. Întărirea sectorului privat – cu un focus pe atragerea de noi investitori cu valoare adăugată ridicată (mai ales servicii de
tip IT&C, BPO, financiare, consultanță, inginerie etc.), în detrimentul unor sectoare care plătesc salarii mici (de ex.
industria ușoară, alimentară) și care exploatează intensiv resursele naturale și forța de muncă ieftină.

6. Educație vocațională – pentru a răspunde mai bine nevoilor firmelor ce operează pe teritoriul său, prin susținerea unor
școli profesionale pe modelul Kronstadt Brașov, adaptarea ofertei educaționale din sfera universitară la cerințele pieței.

7. Cooperarea cu alte instituții publice, sectorul privat și societatea civilă (de ex. bugetare participativă, creativitate
civică etc.).
 MULȚUMIM!
Link Download raportul complet ”Orașe Magnet” - în română: http://
documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBL
IC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf

Link Download raportul complet ”Orașe Magnet” - în engleză:

http://
documents.worldbank.org/curated/en/327451497949480572/pdf/116400-WP-P158178-PUBLIC-Magnet
icCities-Jun18-v4.pdf

Date de contact:
Marcel Ionescu-Heroiu: mionescuheroiu@worldbank.org
Marius Cristea: mcristea@worldbank.org