ANALIZA

COST – BENEFICIU (CBA)

Descrierea tehnicii

Metoda de evaluare a impactului net economic

al unui proiect public
Scopul tehnicii (1)

Sa determine daca un proiect este dezirabil din

punct de vedere al bunastarii sociale prin
intermediul unei sume algebrice a costurilor
economice cu timp redus si beneficiile
proiectului.
Pe ce se bazeaza CBA?
• Previzionarea efectelor economice ale unui proiect
• Cuantificarea lor prin intermediul procedurilor de
masurare corespunzatoare
• Valorizarea lor monetara, daca este posibil,
utilizand tehnici conventionale pentru valorizarea
efectelor economice
• Calcularea profitului economic utilizand un
indicator concis care permite formularea opiniei
despre realizarea proiectului
Avantaj
Principalul avantaj al CBA, in comparatie cu
alte tehnici de evaluare contabila, este ca
sunt luate in considerare concretizarile si
deformarile pretului respectat. Astfel
imperfectiunile pietei sunt considerate in
mod explicit, acest lucru neregasindu-se in
contabilitatea comuna.
Unde se aplica?
• Proiecte majore de infrastructura finantate din
FEDR, FC, ISPA (cerinta esentiala pentru
obtinerea finantarii)
• Evaluarea ex ante a unui proiect de investitii
• Evaluarea ex post pentru masurarea efectului
economic
• Evaluarea proiectelor din sectoarele: sanatate
• Nu se aplica pentru a evalua programe si politici.
Etapele tehnicii
• Partea tehnica – inginerie
• Analiza financiara
• Analiza economica
Etapa 1. Identificarea proiectului, analize tehnice şi Care sunt caracteristicile tehnice ale proiectului? Ce
cerere cerere potenţială intenţionează proiectul să
îndeplinească ?

Etapa 2. Analiza financiară conform metodei fluxului de

numerar redus Calcularea sustenabilităţii financiare şi rentabilităţii
financiare ale proiectului şi capital.

Etapa 3. Corectarea pentru efectele fiscale

In analiza economică ratele, taxele, subvenţiile şi alte
efecte fiscale nu sunt luate în considerare. Din punct
de vedere al societăţii acestea constituie un transfer şi
nu un flux de numerar.

Etapa 4. Calcularea concretizărilor positive şi negative.

Cuantificarea şi valorizarea efectelor externe ale

proiectului.

Etapa 5. De la preţurile de pe piaţă la preţurile din

umbră. Utilizarea preţurile din umbră pentru a calcula costul
oportunităţii input-urilor şi output-urilor

Etapa 6. Calcularea rentabilităţii economice a

proiectului Utilizarea ratei de reducere socială pentru a reduce
cursul costurilor şi beneficiilor. Calcularea valorii nete
preeznte economice şi ratei interne economice a
ANALIZA ECONOMICĂ rentabilităţii.
Etapa 1 – Identificarea proiectului,
analize tehnice
• Serveste la plasarea proiectului in contextul
implementarii
• Definirea clara a obiectivelor socio-
economice
• Asigura fezabilitatea din punct de vedere
tehnic
• 3 variante: a nu face nimic, a face minimum,
a face ceva.
Etapa 2 – Analiza financiara
• Punctul de pornire pentru analiza economica
ulterioara
• Furnizeaza toate datele necesare privind input-uri,
output-uri, preturi relative si distributia lor in timp
• Serveste la:
– Formularea tabelelor pentru analiza fluxului de numerar
– Evaluarea fezabilitatii financiare (sustenabilitatea)
– Evaluarea beneficiului financiar prin calcularea
rentabilitatii
Etapa 2 – Analiza financiara

Este formata din trei tabele care rezuma

datele de baza (initiale) si trei tabele pentru
calcularea indicatorilor importanti.
Tabele initiale
• Costuri de investitii si valoarea reziduala
(includ: valoarea cativelor fixe, cheltuieli
preproductie, variatii ale capitalului
circulant si valoarea reziduala)
• Costuri de operare si venit (include toate
costurile de operare si orice venit posibil)
• Surse de finantare.
Tabele pentru calcularea
indicatorilor
• Sustenabilitate financiara (include toate
articolele din cele 3 tabele initiale
• Tabelul pentru calcularea rentabilitatii
proiectului
• Tabelul pentru calcularea ratei interne a
rentabilitatii
 Sustenabilitatea financiara
Descrierea de mai jos evidenţiază în termeni simpli, cum costurile unei intervenţii sunt stabilite conform venitului pe o
perioadă de timp. Ar trebui să se observe că acesta se concentrează numai asupra aspectului monetar al unei
intervenţii.

Pentru a calcula numerarul generat acumulat începem prin cursul bilanţului între venituri şi cheltuieli:

Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Venit 10 12 12 12 12 15 12 12 12 20
Cheltuieli 9 11 12 10 10 18 11 11 11 15
Bilanţ 1 1 0 2 2 -3 1 1 1 5
Numerarul generat acumulat este obţinut prin adăugarea algebric a bilanţului din anul curent la numerarul din anul
anterior. Numerarul generat acumulat pentru anul n este calculat ca S n+Cn-1 (unde Sn este bilanţul din anul n şi Cn-1
numerarul generat în anul n-1).
Numerar generat acumulat:
Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numerar generat acumulat 1 2 2 4 6 3 4 5 6 11

PROIECTUL ESTE SUSTENABIL DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

Tabel pentru calcularea rentabilitatii

• Este realizat din primul si al doilea tabel

initial
• Cheltuielile includ toate costurile de
investitii si de operare
• Veniturile includ orice venit posibil si
valoarea reziduala
Calcularea valorii nete prezente (NPV)
Această căsuţă arată aplicarea analizei cost –beneficiu bazată pe bilanţurile ce sunt considerate reduse între venituri şi
cheltuieli. Iarăşi, această estimare priveşte numai costurile şi beneficiile monetare.
Valoarea netă prezentă (NPV) este bilanţul redus dintre veniturile monetare şi cheltuieli.
n S0 S1 Sn
NPV (S)=  a t St    ... 
t0 1 i  0 1 i 1 1 i  n
Pentru a o calcula, este necesar să pentru a avea cursul bilanţurilor şi o rată financiară de reducere corespunzătoare
(care măsoară preferinţa inter-temporală a indivizilor şi permite adunarea bilanţurile din perioade diferite). Coeficientul
de reducere trebuie să fie calculat din rata de reducere financiară (1+i) n.

Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Venit 0 5 12 12 12 15 12 12 12 20
Cheltuieli 9 11 12 10 10 18 11 11 11 15
Bilanţ -9 -6 0 2 2 -3 1 1 1 5
Rata de reducere 5%
Coeficient de reducere. 0.952 0.907 0.863 0.822 0.783 0.746 0.710 0.676 0.644 0.613

NPV= 0.952*-9+ 0.907*-6+ 0.863*0+0.822*2+0.783*2+ 0.746*-3+0.710*1+ 0.676*1+0.644*1+ 0.613*5= -8.568-

5.442+0+1.644+1.566-2.238+0.710+0.676+0.644+3.065=-7.943

N.B. pentru a calcula NPV în Excel aplicaţi funcţia relativă, care este ‘=NPV(bilanţ; i)’

VALOAREA NETĂ PREZENTĂ A PROIECTELOR ESTE –7,943. Aceasta înseamnă că valoarea redusă a venitului
din proiect este mai mică decât valoarea redusă a cheltuielii ( evidenţiind că proiectul va funcţiona în pierdere).
 Calcularea ratei interne a rentabilitatii
(IRR)
Rata internă a rentabilităţii (IRR) este valoarea i pentru care valoarea netă prezentă este egală cu zero.
Cu alte cuvinte valoarea IRR este obţinută prin rezolvarea următoarei ecuaţii:

n S0 S1 Sn
 a t St  0  1  ...  n =0
t0 1 IRR 1  IRR  1 IRR
Grafic:
NPV

IRR

i
Rata internă a rentabilităţii poate fi calculată de asemneea direct în Excel cu funcţia automată ‘=IRR(saldo)’.
În acest caz rata rentabilităţii este –7%.
PROIECTUL NU ESTE PROFITABIL FINANCIAR
Etapa 3 – Corectia pentru efectele
fiscale
• Se elimina articolele care nu reprezinta un
beneficiu social sau cost (taxe pe profit,
subventii)
• Doua tipuri de corectii:
– Toate articolele fiscale (taxe, subventii) sunt
eliminate
– Preturile pietei sunt modificate cand reflecta
efecte de natura fiscala precum: taxe, TVA si
alte taxe indirecte
Etapa 4 – Calcularea concretizarilor
pozitive si negative
• Concretizari: costuri sociale sau beneficii
care se manifesta dincolo de proiect si
influenteaza bunastarea unui tert fara nici o
compensatie monetara.
• Este usor de identificat aceste efecte, insa
este mai greu sa fie cuantificate.
Etapa 5 – de la preturile pietei la
preturile din umbra

• Se calculeaza factorii de conversie oportuni

• Pretul de piata multiplicat cu factorii de
conversie dau valoarea preturilor din
umbra
Metode de calculare a factorului de
conversie pentru salarii
• Utilizarea unui factor de conversie mai mic
daca avem somaj ridicat
• Calcularea unui multiplicator de venit care
cuprinde valoarea externa pozitiva a crearii
locurilor de munca
• Somaj ridicat: factor de conversie subunitar
Corectii pentru bunuri

• Costul marginal (pentru bunuri

necomercializate precum teren, servicii de
transport local etc.)
• Pretul de granita pentru bunuri
comercializate
• Factorul de conversie standard pentru
bunurile necomercializate
 Factorul de conversie standard

Factorul de conversie standard este o aproximare care se utilizează pentru a transforma bunurile necomericalizate
minore în preţuri de graniţă (pentru bunuri mai mari sunt utilizaţi factori de conversie specifici). Factorul de conversie
standard este definit ca: SCF= (M+X)/(M+Tm)+(X-Tx), unde M este importul total, X exportul total, Tm is taxe privind
importurile şi Tx taxe privind exporturile.
Etapa 6 – Calcularea rentabilitatii
economice a proiectului

• Se realizeaza cele trei corectii

• Rata interna economica a rentabilitatii trebuie sa

fie mai mare decat rata rentabilitatii financiare
pentru un operator public
Date de baza pentru realizarea
analizei financiare si economice
Date debază Control

TAB 1
Sustenabilitate financiară
Costuri de investiţii

Proiect IRR
TAB 2
Costuri de operare şi venituri
Egalitate IRR
TAB 3
Resurse financiare

Fiscal
corectări,
Economic IRR
concretizări,
preţuri din
umbră
Avantaje
• Permite exprimarea opiniei privind
avantajul socio-economic al unui proiect
• Permite clasificarea proiectelor
• Incurajeaza practica identificarii de costuri
si beneficii economice, chiar daca acestea
nu sunt valorizate imediat
Limite
• Nu ia in considerare efectele redistributive
• Nu ia in considerare efectul privind
rentabilitatea economica a costurilor si
beneficiilor nevalorificate
• Cateodata utilizeaza criterii discretionale
pentru valorizarea costurilor si beneficiilor
pentru care nu exista piata
Concluzie

Analiza cost beneficiu este un instrument

util pentru evaluarea si selectarea
proiectelor, dar cere strictete si
coerenta metodologica in aplicarea sa.