EPIDEMIOLOGIE

GENERALA

Conf. Dr. Alexandra CUCU

 Epidemiologie –

Definitii

 Clasica (MacMahon, 1960) - stiinta care studiaza

distributia determinantilor bolii in populatiile
umane

 Last, 1983 - stiinta care studiaza distributia si

determinantii starilor si evenimentelor din
populatii diferite, precum si aplicarea
rezultatelor la controlul problemelor de sanatate
publica.

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Obiectul preocuparilor E
O populatie de Individul ?
referinta (dintr-un
anumit teritoriu)

un grup particular de

bolnavi ( +/ -
martori)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Obiectivele epidemiologiei (2)
1. Descrierea distributiei bolilor si FR
- in functie de caracteristicile pers- sex, varsta, timp,
distributie geografica
2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de
transmitere (evidentierea unei relatii intre factorii
explicativi ai bolii si rezultatele pe care le genereaza)
3. Predictii in legatura cu nr. probabil al bolilor in pop
si cu caracterul distributiei lor
4. Fundamentarea programelor de prevenire si
combatere a bolilor dintr-o pop sau a interventiilor
in str. Sv de sanatate
Notiuni de baza

 Epidemie: Apariţia unui număr de evenimente cu o

frecvenţă superioară frecvenţei aşteptate într-un
anumit interval de timp şi un anumit teritoriu

 Asociaţia epidemiologică:
Relaţia dintre două categorii diferite de
evenimente, în care o categorie este reprezentată
de aşa-numiţii factori de risc, iar alta o constituie
boala
Deci, asociaţia epidemiologică: relaţia dintre factorii
de risc şi boală!!!

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Notiuni de baza
 Asociaţia epidemiologică:

poate fi:
Directă: atunci când factorul determinant produce
apariţia efectului
Falsă: atunci când se emite o ipoteză de existenţă
a unei asociaţii epidemiologice, care ulterior se
dovedeşte a fi incorectă
Indirectă: atunci când asociaţia epidemiologică
pare a fi directă, dar este de fapt determinată de
alţi factori, numiţi factori de confuzie.
Notiuni de baza
 Factorii de risc: orice condiţie care poate fi
descrisă şi dovedită că se asociază unei frecvenţe
crescute a bolii.

 Factor de protecţie: orice factor care prin

prezenţa sa asigură o stare de sănătate mai bună
unei populaţii.

 Riscul: este o probabilitate care exprimă în cifre

frecvenţa apariţiei unei boli la o populaţie a cărei
expunere este definită

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Notiuni de baza
 Cauzalitatea - relatia dintre FR si efectele pe care
le-ar putea produce

 Pop la risc - pop purtatoare a FR/pop

susceptibila de a dezvolta o anumita boala

 Inferenta epidemiologica -generalizarea

rezultatelor obtinute din studiul pe esantioane la
populatia globala din care acestea au fost
selectate

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Masurarea si analiza morbiditatii
Obiectivele
Epidemiologiei Obligatorie pentru
- descrierea si explicarea monitorizarea starii
modelelor de de sanatate a unei
Mortalitate, Morbiditate populatii
- depistarea si
supravegherea in masa Rol major in luarea
a bolilor deciziilor
referitoare la
- prevenirea si controlul sistemul de
comunitar al B sanatate
- …………

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
INFERENŢA CAUZALĂ
Asociaţia observată:
Criterii de cauzalitate (Evans)
Poate fi datorată
 Relaţia temporală (caract rational )
selecţiei sau unei erori Cauza precede efectul? Element esenţial
de măsurare ?
NU  Plauzabilitate
Corespunde asociaţia cauzală altor cunoştiinţe ?
Poate fi datorată  Consistenţă
confuziei ?
Au mai pus în evidenţă şi alte studii date similare ?
NU  Puterea asocierii
este puterea asocierii între cauză şi efect (RR)
Poate fi rezultatul  Relaţia doză – răspuns
întâmplării
Există asociere între expunerea crescută la cauza
Probabil NU
posibilă şi efect mai mare / intens ?
 Coerenta -asemanare cu concluziile altor cercetatori
Poate fi cauzală ?  Specificitatea -ef ap doar cand FR e prezent (valabil pt
bolile monofactoriale
 Proba experimentala – adm FR si urmarirea efectelor
(deontologie?)
Se aplică recomandările
şi seCatedra de Sanatate
trag concluzii logicePublica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
MORBIDITATEA
 Morbiditatea reprezintă fenomenul de masă al îmbolnăvirilor
apărute într-o populaţie definită, într-o anumită perioadă de
timp, în general un an calendaristic.

 Evenimentul consemnat este apariţia bolii, definită ca absenţa

sănătăţii, adică a stării de bine fizic, psihic şi social pe care
aceasta o presupune.

 Unitatea statistică de observare este “îmbolnăvirea”, sau în

abordarea longitudinală, persoana bolnavă.

 Documentele purtătoare de informaţii, sunt:

 Documente medicale curente (registrul de consultaţii, fişa
medicală, foaia de observaţie, registrele de pacienţi, etc)

 Informaţiile furnizate de sistemele de monitorizare şi

supraveghre, anchetele şi studiile special concepute pentru
analiza anumitor aspecte ale fenomenului
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
MORBIDITATEA

STUDIUL MORBIDITĂŢII prezintă importanţă pentru:

Controlul bolilor într-o populaţie
Planificarea îngrijirilor de sănătate
Elaborarea şi implementarea măsurilor de
prevenţie
Cercetarea etiologiei şi tabloului clinic al bolii
Estimarea impactului social şi economic asociat
bolilor
încadrarea gnosologica cel mai frecvent
utilizata- clasificarea OMS a bolilor (care pune
accent pe cauza bolilor şi organul atins), dar
există încă numeroase alte clasificări (după criterii
psihiatrice, simptome, deficienţe, incapacitate).
 MORBIDITATEA
 Reală – totalitatea cazurilor de boală existente la nivelul
 Diagnosticabilă – cuprinde cazurilediagnosticabile cu
probele care există în prezent
 Diagnosticata -Obiectivă – este cea măsurată prin anchete
epidemiologice sistematice utilizând instrumente de
măsură standardizate

 Auto-percepută (resimţită) – reflectă starea de sănătate

percepută de individ.
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de
mai multe boli, fenomen numit comorbiditate.
Masurarea morbiditatii observate
Abordare transversala (un an calednaristic)
Abordare longitudinala (o cohorta sau o
generatie)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Studiul morbidităţii observate- indicatori statistici !!!!!

Unitatea observată Evenimentul observat Fenomenul /Indicatorul

îmbolnăvirea cazul nou de îmbolnăvire Incidenţa

îmbolnăvirea cazul nou şi vechi de îmbolnăvire Prevalenţa
îmbolnăvirea caz nou care întrerupe temporar Morbiditate cu ITM
capacitatea de muncă
îmbolnăvirea caz nou care întrerupe definitiv Morbiditate cu
capacitatea de muncă
invaliditate
îmbolnăvirea caz care determină spitalizarea Morbiditate
spitalicească
îmbolnăvirea caz nou care determină decesul Mortalitate
persoana bolnavă la un moment dat Morbiditate individuală
persoana bolnavă considerată longitudinal Morbiditate succesivă

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Abordari in masurarea morbiditatii observate

In functie de debut

- Cazuri noi – incidenta
- Cazuri noi+vechi – prevalenta
In functie de gravitate
- Mb cu ITM
- Mb cu invaliditate
- Mb spitalizata
- M pe cauze medicale (cazul de imbolnavire det
decesul)
INCIDENŢA
Incidenţa este fenomenul de masa al aparitiei
cazurilor noi de boala intr-o populatie si intr-o
perioada de timp
Incidenţa sau frecvenţa cazurilor noi este condiţionată de:
accesibilitatea,
adresabilitatea
calitatea diagnosticului
ar trebui să fie considerată ca frecvenţă reală de apariţie a cazurilor
noi doar în acele populaţii în care cele trei condiţii se realizează în od
optim
Se confunda cu riscul absolut

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidenta -măsurare
 Rate:
Rata incidenţei
Rate de incidenţă diferenţiale sau specifice
Densitatea incidentei
 Risc
Incidenţa cumulată (riscul) –nr cazuri
noi/populaţiei la risc
Rata de „atac” a incidenţei
 Indicatorii de structură -ponderi sau proporţii şi
exprimă cuantumul incidenţei pe sexe, grupe de
boli, medii faţă de incidenţa totală
 Masurare
 Rata de incidenţă, sau indicele morbidităţii generale:

Cazuri noi de toate bolile (în anul X)

Rata incidenţei = --------------------- x 1000
Populaţia medie (în anul X)

 Se înregistrează numai cazurile noi nu comorbiditatea şi asociată

cazului nou de îmbolnăvire diagnosticat
 Instrument esenţial pentru determinarea etiologiei
 Rate de incidenţă diferenţiale sau
specifice
Cazuri noi de îmbolnăvire la sexul „X”
Incidenţa specifică pe sexe= ---------------------------- x 100 000
Populaţia medie de sexul X (în anul X)

Cazuri noi de îmbolnăvire în urban (Rural)

Incidenţa specifică pe medii = -------------------------- x 100 000

Populaţia medie din urban (rural)

Cazuri noi de îmbolnăvire pentru boala „X”

Incidenţa specifică pe boli = ---------------------------- x 100 000

Populaţia medie (în anul X)

 Incidenta specifică pe clase de boli -Romania 2005/100
000 loc

40000 36146

35000

30000

25000

20000

15000
7196
10000
1310 3453 4761 5075
3818 4733 3669
781 2052
5000
218 704
0

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidenta specifică pe clase de boli -Romania
2008/ 2009100 000 loc
Morbiditate generala pe clase de boli, Romania

Tumori

St. rau def.

B. sange

Tulburari mentale
2009
Traum., otrv.
2008
B. endocrine

Boli inf. si paraz.

B. piele

B. ap. circ.

B. org. genito.

B. sis. nerv.

B. sist. osteo.

B. ap. dig.

B. ap. resp.

0 2000000 4000000 6000000 8000000

nr. cazuri noi
Incidenţa cumulată (riscul)
 Incidenţa cumulată (riscul) este similară cu „riscul la deces” şi
poate fi văzută ca o probabilitate, sau riscul persoanelor într-o
populaţie dată de a dezvolta boala în perioada definită, cu
condiţia ca persoanele expuse la începutul perioadei să fie
sănătoase.

 Este o probabilitate deoarece poate apărea decesul prin altă boală

decât cea în relaţie cu expunerea observată; se exprimă la 1000 de
persoane. Numitorul include populaţia care nu prezintă boala la
începutul perioadei de observare, din populaţia la risc.

Rata de incidenţă nr. cazuri noi apărute în perioada definită

cumulată = ---------------------------------x1000
nr.persoane din populaţia la risc care nu
prezintă boala la începutul perioadei

 Incidenţa cumulată este utilă pentru compararea riscului pentru

sănătate în diferite populaţii.
Rata de „atac” a incidenţei

 Rata de „atac” a incidenţei este un tip particular de

măsurare a riscului şi este utilizată în situaţii speciale.
Temenul este rezervat cazurilor în care populaţia este
expusă pe timp limitat (toxiinfecţie alimentară produsă de
acceaşi sursă, accident nuclear, izbucnirea unei epidemii,
etc) şi reprezintă numărul de cazuri noi care apar în
populaţia la risc numai în perioada de expunere

nr. cazuri noi ( evenimente) din perioada de expunere

Rata de atac = ----------------------------------------------
nr.persoane la risc

Rata de atac este de două tipuri:

 rata primară
 rata secundară

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Indicatorii de structură
 Sunt ponderi sau proporţii şi exprimă cuantumul
incidenţei pe sexe, grupe de boli, medii faţă de
incidenţa totală.
Nr. cazuri noi de îmbolnăvire ap digestiv
Ponderea cazurilor = ------------------------------- x 100
noi prin boli digestive Nr. total cazuri noi de îmbolnăvire
Structura morbidităţii generale pe clase de
boli -Romania 2009
Morbiditate pe clase de boli acazurilor noi de inbolnavire, B. ap. resp.
Romania, 2009
5% 4%
4% B. ap. dig.
6%
1%
1% B. sist. osteo.
3%
2% 2%
7% B. sis. nerv.
0%
B. org. genito.

8% B. ap. circ.

B. piele

Boli inf. si
paraz.
10%
B. endocrine

Traum., otrv.
47%
Catedra de Sanatate Publica si Management, Tulburari
UMF "Carol Davila" Bucureşti
mentale
Factori care influenteaza incidenta
 Modificarea stilului de viata
 Modificarea virulentei factorilor incriminati in
producerea bolii
 Aparitia unor noi determinanti
 Eficacitatea interventiilor de prevenire
 Evolutia temporala a bolii
 Aparitia unor noi metode de diagnostic
 Modificari in str GV
 Modificari in clasificarea bolilor
 Migratia

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
 PREVALENŢA MORBIDITĂŢII

Prevalenţa → frecvenţa cazurilor de boală existente (cazuri noi şi

vechi de boală) într-o populaţie la un moment dat (prevalenţa
de moment) sau într-o perioadă (prevalenţa de perioadă).

 Unitatea de observare → cazul nou şi vechi de boală.

 Prevalenţa este utilă mai ales în studiul bolilor cronice-

 o măsură a
 Supravieţuirii
 Poverii bolilor

Rata de prevalenţă depinde de două componente: incidenţa bolii

şi durata bolii.
Rata de prevalenţă = Rata de incidenţă * Durata bolii
 Prevalenta -măsurare
 RATA DE PREVALENŢĂ = numărul de cazuri înregistrate pentru o
boală/la efectivul populaţiei de referinţă

 Pmoment = (Nr cazuri noi+vechi la un moment dat)*100/nr pers

investigate

 Pperioada= (nr cazuri noi si vechi pe o perioada)*100/persoane

investigate in acea perioada

 Rate specifice de prevalenţă- exprimă prevalenţa pentru o anumită boală în

populaţia studiată

 Indicii de structură – Ei exprimă cât la % din totalul cazurilor de boală (vechi şi

noi) cunoscute într-o populaţie revin unei boli sau grupe de boli.
RELAŢIA DINTRE INCIDENŢĂ ŞI PREVALENŢĂ

P=I X D
 P = PREVALENŢA
 I = INCIDENŢA
 D = DURATA MEDIE A BOLII
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PREVALENŢA

•Aparitia de cazuri noi de • Scurtarea duratei bolii

•Reducerea incidenţei
boala
•Cresterea ef terapeutice •Ameliorarea ratei de
dar fara vindecare vindecare a cazurilor
•Durata mare a bolii
•Imbunatatirea facilitatilor de •Rata înaltă a fatalităţii
dg asociate bolii
•Emigrarea cazurilor
•Decese putine (Letalitate
scazuta
•Imigrarea bv
•Plecarea persoanelor
sanatoase
 Prevalenţa morbidităţii pe clase/grupe de boli

Boli cardio-vasculare

Boli org. genitale la femei

Boli ap. digestiv

Boli reumatice
C la sa /g ru p a b o ala

Boli endocr., metab., nutriţie

BPOC
1997
Anemii
1989
Boli ale ochiului

Boli renale

Hipertrofia prostatei

Epilepsie

Otite, otomastoidite

Anomalii congenitale

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti Nr. cazuri la 100 pers
 Morbiditatea spitalizată
 Morbiditatea spitalizată → altă metodă pentru măsurarea bolii într-o
populaţie; se referă la persoanele internate şi la bolile care au determinat
spitalizarea, într-o perioadă de timp definită

 Reflectă doar parţial fenomenul îmbolnăvirilor dintr-o populaţie -doar

proporţia bolnavilor care au beneficiat de servicii de sănătate la nivelul
unităţilor spitaliceşti

 Unitatea de observare este constituită de cazul externat din spital. Oferă

informaţii despre frecvenţa spitalizărilor, structura afecţiunilor spitalizate şi
duratele medii de spitalizare aferente acestora.

 Este profund influenţată de

 gravitatea şi tipul afecţiunii, accesibilitatea la unităţile spitaliceşti,
 performanţa unităţilor, acoperirea cu servicii medicale de
specialitate,
 factorii sociali nivelul fondurilor alocate asistenţei
spitaliceşti

 Este un descriptor complementar al sănătăţii unei populaţii. Importanţa

acesteia creşte în finanţarea bazată pe caz (sistemul D.R.G).
 MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNCĂ

 Incapacitatea →restricţia sau lipsa abilităţii de a îndeplini o activitate în termenii

consideraţi a fi normali pentru o fiinţă; o deviere de la performanţele individului şi nu
numai a unui organ ca în cazul deficienţei.

INCAPACITATEA ≠DEFICIENŢĂ

 Deficienţa → deteriorare, deviere de la starea normală biomedicală, anomalitate a

structurii sau funcţiei psihologice, fiziologice sau anatomice (defecte, pierderile de
organe, membre, ţesuturi, defectele de activitate ale sistemului funcţional al
organismului, inclusiv sistemul mental de funcţionare).

INCAPACITATEA ≠HANDICAP
 Handicapul → dezavantaj pentru o persoană dată, rezultat dintr-o deficienţă sau
incapacitate, care limitează realizarea rolului considerat normal pentru individul
respectiv, în condiţii de vârstă, sex, factori sociali şi culturali; discordanţă între
performanţa individului şi a grupului al cărui membru este.
MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNCĂ
 Reflectă doar îmbolnăvirile care au produs incapacitate:
Morbiditate cu incapacitate temporară de muncă (ITM) .
 Sursa informaţiilor certificatul de concediu medical
 unitatea de observare este certificatul medical iniţial

Morbiditate cu invaliditate – se referă la bolile grave care produc afectarea

severă şi nereversibilă a capacităţilor funcţionale ale individului.
 Sursa de informaţii decizia de pensionare pe caz de boală. În funcţie de
nivelul de afectare se disting trei grade de invaliditate:
 Gradul I – incapacitate totală şi definitivă de muncă care presupune şi
îngrijiri ajutătoare
 Gradul II - incapacitate totală de muncă dar cu păstrarea mobilităţii şi
a posibilităţilor de autoîngrijire
 Gradul III - incapacitate parţială de muncă -permite exercitarea
profesiei o durată redusă de timp
 Principalele grupe de afecţiuni invalidante RO sunt:
 bolile cardio-vasculare, bolile psihice, bolile neurologice, afecţiunile
hepatice

Morbiditate cu handicap -se referă la bolile grave care produc afectarea

severă şi permanenta a capacităţilor funcţionale ale individului.
 MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNCĂ

Incapacitatea temporară de muncă după principalele cauze

50
1970 2005
Nr. zile concediu med. acordate (în mii)

45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Bolile ap. Bolile ap. Bolile Accidente Tulb. mentale si Bolile sist. Bolile ap. Bolile genito- Complicatiile Bolile sist. Tumori
respirator digestiv infectioase si nevrozele osteo-articular circulator urinare sarcinii, nasterii nervos si
parazitare si lauziei organe de simt

Clase de boli

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Tipuri de studii
epidemiologice
anchetele descriptive
Curs studenti - Medicină
generală-anul V

Catedra de Sanatate Publica si Management,

37
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Clasificarea anchetelor epidemiologice
După obiectivul urmărit:
DESCRIPTIVE
- populationale (anchete de prevalenta, corelationale/ecologice)
- Individuale (raport de caz, serii de cazuri, cross-sectional surveys)

ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)
Dupa rolul investigatorului
 Anchete observationale
 Anchete de interventie/experimentale

După direcţia studiului

 Anchete transversale
 de prevalenţă
 ecologice
 Anchete longitudinale
 de cohortă (prospective, prospectiv istorice-ambispective,
cohorta retrospectiva)
 caz-control (retrospective)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

38
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Atribuie investigatorul
expunerea?

da nu
Studiu Experimental StudiuObservational
Alocare randomizata grup comparaţie?
da nu
DA
Studiu Studiu
NU
Analitic
RCT CT Descriptiv
directie?

Studiu
Studiu Studiu Cross-
Cohortă Caz-Control sectional

39
 Pentru ce tip de ancheta optam într-o
situaţie concretă?
3 criterii principale:

frecvenţa bolii în populaţie

frecvenţa probabilă a expunerii la risc

avantajele şi dezavantajele diverselor tipuri de

anchete epidemiologie analitice

Catedra de Sanatate Publica si Management,

40
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Anchete descriptive
Anchete epidemiologice descriptive
populationale
 anchete de prevalenta,
 corelationale/ecologice
Individuale
 raport de caz,
 serii de cazuri,
 cross-sectional surveys

41
 Anchete descriptive
 studiază, descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/

sau de protecţie şi a bolilor şi/sau a deceselor, în funcţie de o

serie de caracteristici de persoană, spaţiale (geografice) şi de
timp (temporale)

 Descriu caracteristicile unei populaţii ţintă:

 sunt în măsură să genereze ipoteze epidemiologice, dar nu

pot să le verifice

 Sarcina de a verifica ipotezele epidemiologice revine

anchetelor analitice şi anchetelor experimentale

42
 Răspund la intrebarile:
 Tipurile de boala pot fi descrise prin una din cele
trei caracteristici:
 Personale: cine este afectat? (tanar / batran,
femeie / barbat, sarac / bogat etc.)

Spatiale: unde apare boala? ( rural / urban,

national / international etc.)

Temporale: cand apare boala? ( iarna / vara

etc.)

43
 OBIECTIVELE
ANCHETELOR DESCRIPTIVE

 Evaluează tendinţele din sănătate şi boală şi permit

comparaţii între ţări şi între subgrupuri din aceeaşi
ţară

 Furnizează o bază pentru planificarea, predicţia şi

evaluarea serviciilor

 Identifică problemele care să fie studiate prin

anchete analitice şi ipotezele care să fie testate

 Descriu istoria naturală a bolilor

44
 Caracteristici personale
Vârsta
Sexul
Caracteristici sociale personale
Locul naşterii – emigranţii poartă timp de o
generaţie modelele de morbiditate din ţara lor.
Modelele culturale, obiceiuri dictate de anumite
credinţe.
Categoria socială propriu-zisă: ocupaţia, nivelul de
instruire, starea civilă
este o caracteristică importantă pentru că
încorporează: nivelul de cultură, anumite
comportamente, venit, locuinţă, confort, etc.

45
 Caracteristici spatiale
frontierele naturale
delimitează zone cu anumite caracteristici ecologice
favorabile dezvoltării unor boli sau, dimpotrivă
protecţiei (guşa endemică)
izolează populaţiile, grupurile umane, cu obiceiurile
şi comportamentele lor caracteristice;
definesc zone cu o structură economică relativ
omogenă;
circumscriu regiuni cu anumite caracteristici din
punct de vedere al accesibilităţii la asistenţa
sanitară;
nu se au în vedere limite administrative.
frontierele administrative
crează facilităţi de investigare şi raportare a datelor
(de exemplu: informaţiile disponibile despre
morbiditatea şi mortalitatea dintr-un judeţ).

46
 Caracteristici temporale
 Trendul
 reflectă schimbări ale modelelor distribuţiei bolilor
(deceselor) în evoluţia lor seculară
 arată dacă tendinţa frecvenţei unor boli este în creştere
sau descreştere sau, dacă apar prăbuşiri sau vârfuri în
evoluţie care prezintă interes pentru explicaţiile
trendului
 este utilizat şi pentru a face predicţii în legătură cu
evoluţia viitoare a frecvenţei unor boli sau decese.
 Variaţiile ciclice (evoluţii sinusoidale) reprezintă creşteri
sau descreşteri în evoluţia frecvenţei unor boli sau
decese.
 Identificarea lor prezintă importanţă în organizarea
asistenţei medicale şi planificarea resurselor.
 sunt întâlnite mai ales în cazul bolilor infecţioase, dar şi
în cele cronice.
 Evoluţii neaşteptate.

47
 Tipuri de studii descriptive
Rapoarte de cazuri
 Cel mai comun studiu descriptiv
 descrierea detaliata a unei caracteristici clinice sau rezultat
observat pt un singur pacient/5, facuta de unul/mm
clinicieni
 uz: raportarea observatiilor neasteptate sau neobisnuite
 Ex:retinoptaie proliferaiva la pacient fara diabet clinic
 Metodologie:
Colectarea datelor retrospectiva- de la consemnarea
evenimentului neasteptat/neobisnuit-ex efect
secundar medicamente
Nu exista grup de control
 poate constitui prima etapa de rec a unei boli noi/FR
 1/3 din articolele medicale

Catedra de Sanatate Publica si Management,

48
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Tipuri de studii descriptie
Serii de cazuri
 Raportările de cazuri (seriile de cazuri) =
 Gruparea observatiilor similare consemnate pt 5-15 cazuri
 raport obiectiv privind caracterstici clinice sau efecte consemnate la
un grup de indivizi cu acelaşi diagnostic
 Avantaje:
 se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a genera ipoteze şi a
se descrie noi sindroame
 ex: hepatita, SIDA, b. Hodgkin
 Urmarirea efectelor trat specific(ex laser pt galucom)-la un an
de la interventie
 Metodologie-colectarea datelor prospectiva sau retrospectiva
o Statistica descriptiva
 Limite:
 nu se poate testa pentru asociere statistică deoarece nu există un
grup de comparaţie relevant, bias de experienta
Catedra de Sanatate Publica si Management,
49
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Anchetele de prevalenţă
1.
 de tip observaţional,
 transversale,
 realizate pe eşantioane sau loturi de populaţie.

 măsoară rezultatul şi expunerea simultan, într-o populaţie bine definită

Avantaje:
- implică întrega populaţie, şi nu numai pe cei care caută îngrijire medicală
- indicate pentru identificarea prevalentei bolilor frecvente (artroză,
HTA,alergii etc.)
-Rezultatele obţinute pe eşantioane pot fi extrapolate la populaţia din care s-
a extras eşantionul. Aceste studii oferă informaţii simultan privind prezenţa
bolii, percepţia acesteia, existenţa factorilor de risc
Limite:
- nu se poate determina dacă expunerea a precedat rezultatul
- determinîndu-se prevalenţa şi nu incidenţa, rezultatele vor fi influenţate de
factorii de supravieţuire

2. Bolile supuse supravegherii, celor care sunt monitorizate prin registre

naţionale sau cele dispensarizate prevalenţa se poate calcula anual
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 ANCHETELE DE PREVALENŢĂ
 Ancheta stării de sănătate prin interviu - (Health Interview survey
- HIS).
 se desfăşoară pe eşantioane reprezentative
 instrumentele anchetei st standardizate (chestionar special proiectat)
trebuie să fie valide, de încredere şi repetabile.
 Ancheta bazată pe interviu, deşi poate îmbrăca forme variate în diverse
ţări, cuprinde obligatoriu elementele comune, standardizate la nivel
european reprezentate de modulele: minim de sănătate (MEHM- mini
European health module), determinanţii stării de sănătate ( ESMD-
health determinants module), modulul îngrijirilor medicale (ESMC-
European survey module on care) şi modulul de bază (EBM-European
bakround module).
 titularul acestei anchete, ultima fiind desfăşurată in anul 2000, este
Institutul Naţional de Statistică

 Ancheta stării de sănătate prin examinare (Health Exemination

Survey-HES)
 sistemul anchetelor bazate pe examinări obiective şi standardizate, de
obicei pe subgrupuri de populaţie, furnizează informaţii obiective dar
la costuri şi cu eforturi considerabile
 titularul: MSP prin CCSSDM
 Studii ecologice (de corelaţie)
 Folosesc măsurători care reprezintă caracteristicile
întregii populaţii pentru a descrie rezultatele în relaţie
cu unii factori de interes (vârsta, timpul, utilizarea
serviciilor, expuneri etc.)

 AVANTAJE:
- pot genera ipoteze pentru studii analitice
- pot ţinti populaţii la risc, anumite perioade de timp
sau regiuni geografice pentru studii viitoare

 LIMITE:
- datele fiind pentru grupuri, nu pot fi legate rezultatul
şi expunerea la indivizi
- nu se poate controla pentru factori de confuzie
potenţiali
- datele sunt expuneri medii şi nu expuneri individuale
- nu se poate determina o relaţie doză-răspuns
52
 Studiile de tendinţă (trend)

Alcătuite din studii de prevalenţă repetate în

aceeaşi populaţie
presupun că măsurarea prevalenţei se
efectuează de cel puţin trei ori (lunar, anual,
la 10 ani etc.)

53
 Accidentele rutiere-problema de
sanatate publica
Indicatorii statisticii curente
A 10-a cauză de mortalitate în lume
A 9-a cauză de povară economică a bolii
Jumătate din decesele prin accidente de
circulaţie se produc la bărbaţii din grupa
de vârstă 15-44 ani
La bărbaţii de 15-44 ani accidentele de
circulaţie sunt pe locul 2 după SIDA ca
principală cauză de morbiditate şi moarte
prematură

54
 Cauzele de invaliditate , DALY pierduţi

1998 2020
1 Infecţii tract respirator 1 Boli ischemice coronariene
2 HIV/SIDA 2 Depresie majora unipolara
3 Afecţiuni perinatale 3 Accidente rutiere
4 Boli diareice 4 Boli cerebrovasculare
5 Depresie majora unipolara 5 BPOC
6 Boli ischemice coronariene 6 Infecţii tract respirator
7 Boli cerebrovasculare 7 Tuberculoza
8 Malarie 8 Războaie
9 Accidente rutiere 9 Boli diareice
10 BPOC 10 HIV/SIDA

55
Sursa:OMS,Evidence,Information and Policy, 2000
 Evoluţia numărului accidentelor grave, deceselor şi
raniţilor prin accidente de circulaţie

Coborarea pragului alcoolemiei

Modificari regulament, introducerea care atrage raspunderea penala,
Infiintare SMURD,
obligativitatii centurii si in localitati cresterea valorii amenzilor,
obligativitatea centurii in
puncte de penalizare
afara localitatilor

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000 nr a c c ide nte
gra ve
0 De c e da ti in
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
a c c ide nte gra ve
ra niti gra v in
a c c ide nte

Sursa de date:Inspectoratul
Catedra General
de Sanatate Publica al Poliţiei Române, Direcţia Poliţiei Rutiere
si Management,
56
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 Surse de informaţii -
1. Anchetele de prevalenţă

realizate pe eşantioane sau loturi de populaţie.

 prin interviu - (Health Interview survey - HIS).
 prin examinare (Health Exemination Survey-HES)

 măsoară rezultatul şi expunerea simultan, într-

o populaţie bine definită

2. Bolile supuse supravegherii, celor care sunt monitorizate

prin registre naţionale sau cele dispensarizate prevalenţa
se poate calcula anual

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti
 ANCHETELE DE PREVALENŢĂ
 Ancheta stării de sănătate prin interviu - (Health Interview survey
- HIS).
 se desfăşoară pe eşantioane reprezentative
 instrumentele anchetei st standardizate (chestionar special proiectat)
trebuie să fie valide, de încredere şi repetabile.
 Ancheta bazată pe interviu, deşi poate îmbrăca forme variate în diverse
ţări, cuprinde obligatoriu elementele comune, standardizate la nivel
european reprezentate de modulele: minim de sănătate (MEHM- mini
European health module), determinanţii stării de sănătate ( ESMD-
health determinants module), modulul îngrijirilor medicale (ESMC-
European survey module on care) şi modulul de bază (EBM-European
bakround module).
 titularul acestei anchete, ultima fiind desfăşurată in anul 2000, este
Institutul Naţional de Statistică

 Ancheta stării de sănătate prin examinare (Health Exemination

Survey-HES)
 sistemul anchetelor bazate pe examinări obiective şi standardizate, de
obicei pe subgrupuri de populaţie, furnizează informaţii obiective dar
la costuri şi cu eforturi considerabile
 titularul: MSP prin CCSSDM