Demografia

Noțiuni de bază și aplicații practice

 Definiții
• Demografia este ştiinţa care are ca obiect de studiu
populaţiile umane sub aspectul numărului, repartiţiei
geografice şi structurii după diferite caracteristici
demografice şi socio-economice, analiza evoluţiei lor şi
evidenţierea legilor de dezvoltare a populaţiei.
• Evenimentul demografic este unitatea statistică de
observare în demografie şi se referă la cazul individual
statistic (ex.: naştere, deces, căsătorie, divorţ, etc.).
• Fenomenul demografic reprezintă intensitatea apariţiei
evenimentelor demografice într-o populaţie şi într-o
perioadă de timp şi se măsoară cu ajutorul ratelor (ex.:
natalitate, mortalitate, nupţialitate, divorţialitate, etc.).
 Definiții
• Nascutul viu - este produsul de conceptie
expulzat sau extras complet din corpul mamei,
indiferent de durata sarcinii din care acesta
provine si care prezinta un semn de viata:
respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale
cordonului ombilical sau contractia unui muschi
voluntar, fie ca placenta a fost eliminata sau nu,
iar cordonul ombilicala fost sectionat sau nu.
Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt
criteriu de viabilitate sunt ignorate in mod
deliberat de definitie in scopul evitarii unor
variatii interpretative.
 Definiții
•        Nascutul mort - este produsul de conceptie care provine
dintr-o sarcina de peste 28 de saptamani si care dupa
separarea completa de corpul matern nu manifesta nici un
semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea
dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum
este greutatea fatului de peste 1000 de grame si o lungime de
peste 35 cm.
•        Avortul - este produsul de conceptie care provine dintr-o
sarcina cu o durata mai mica de 28 de saptamani si care dupa
extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un
semn de viata. Din acelasi motiv ca mai sus, se poate utiliza
drept criteriu o greutate mai mica de 1000 de grame si o
lungime mai mica de 35 cm.
 Definiții
• Produsul de conceptie - este rezultatul fecundarii unui ovul de
catre un spermatozoid, care a parcurs perioada de gestatie si
care se soldeaza prin nastere sau avort.
• Nasterea - este evenimentul expulzarii unui produs de
conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 de
saptamani. Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu
numarul nascutilor vii, deoarece exista pe de o parte
posibilitatea unor nasteri multiple si pe de alta parte riscul
aparitiei nascutilor morti.
• Rangul nasterii - exprima a cata nastere (vie sau nu) a mamei
este cea in cauza.
• Rangul nascutului - exprima al catelea nascut viu sau mort este
nascutul considerat in suita celor pe care i-a nascut mama.
• Intervalul protogenezic - este durata medie dintre casatorie si
nasterea primului copil.
• Intervalele intergenezice - sunt duratele medii care separa
intr-o populatie nasterile de rang succesiv (durata medie intre
prima si a doua nastere, a doua si a treia, s.a.m.d.).
 Rate
nr. evenimente
• Rata bruta = --------------------- x 1000
nr. populaţie

nr. evenimente în populaţia U

• Rata specifică = --------------------------------------- x 1000
pe medii (U/R) populaţia urbană

• Rate standardizate (ajustate):

– permit înlăturarea aportului unei anumite caracteristici a
populaţiei (sex, grupa de vârstă, etc.) asupra nivelului
indicatorului (înlătură influenţa diferenţelor structurale)
 Categorii de indicatori demografici
• indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecventa
deceselor in populatie (rate)
– Rate brute
– Rate specifice

• indicatori extensivi/de structură

– Ponderi =letalităţi = mortalităţi proportionale
(Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese) x 100

– Rata de fatalitate – exprimă gravitatea bolii

(Nr. decese prin boala X/ Nr. bolnavi cu boala X) x
100 000
 Natalitatea
• Reprezinta fenomenul demografic al frecventei
nascutilor vii intr-o populatie.
• Sub aspect statistic, natalitatea se masoara cu rata
bruta de natalitate: aceasta reprezinta raportul
(exprimat in promile) intre numarul de nascuti vii si
numarul mediu de locuitori ai perioadei considerate.

in care:        n = rata bruta de natalitate

               N = numar de nascuti vii
              P = numar mediu de locuitori ai perioadei
studiate
• În cursul unui an calendaristic, într-o populatie de
1000 locuitori, nascutii vii au înregistrat urmatoarele
greutati la nastere:

• Care este indicele brut de natalitate în aceasta

populatie?
• a. 18‰
• b. 11‰
• c. 14‰
• d. 17‰
• e. 7‰
 Fertilitatea
• In analiza fertilitatii exista doua modalitati de abordare:
• transversala: analiza fertilitatii intr-un an calendaristic;
• longitudinala: prospectiv sau retrospectiv.
– rata generala a fertilitatii:

- rata specifica pe varste a fertilitatii:

• În cursul anului 2014, într-o populatie de
1000 locuitori, s-au înregistrat 18 născuți vii.
Numărul femeilor în de vârstă 15-49 ani a
fost de 250. Calculați rata generală de
fertilitate.
Indicatori indirecti ai reproducerii populatiei
 Măsurarea mortalităţii
• Abordarea transversală – interesează mortalitatea
într-o perioadă dată de timp (în general un an).
Măsurarea mortalităţii realizată astfel este un procent.
• Abordarea longitudinală – urmăreşte mortalitatea de-
a lungul vieţii unui grup de indivizi născuţi în acelaşi
an, în timpul unei perioade (cohortă) şi se poate
descrie cu ajutorul funcţiilor tabelelor de mortalitate.
• Indicele brut de mortalitate (rata brută) - raportul
dintre numărul anual de decese şi efectivul populaţiei
existente la mijlocul anului. Această rată reflectă
condiţiile de mortalitate în momentul observat şi este
uşor de calculat dar este strâns legată de structura pe
grupe de vârstă a populaţiei şi nu este utilă la
realizarea de comparaţii între populaţii.
Rata brută de mortalitate generală sau indicele
de mortalitate generală
• Măsoară frecvența deceselor la 1000 de locuitori, într-o
anumită populație și perioadă definit de timp (1 an
calendaristic).

• Are avantajul că este ușor de calculat; dezavantajul este

reprezentat de numitor, pentru că nivelul mortalității este
influențată de structura pe grupe de vârstă a populației,
de distribuia pe sexe. Vârsta este cel mai important factor
care influențează riscul de deces.
Ratele de mortalitate specifice pe:

• grupe de vârstă;
• sexe;
• mediu de reședință;
• cauze medicale de deces.

Măsoară intensitatea deceselor în subpopulații

bine definite în funcție de un anumit criteriu
(vârstă, sex, rasă, mediu de reședință), etc.
Exemple:
Când se calculează mortalitatea specifică pe grupe de
vârstă, sex, rasă, nivel socio-economic, indicatorul
respectiv se exprim în promile.

Rata de mortalitate la grupa de vârsa 60-64 de ani=

Ratele de mortalitate calculate pe cauze medicale de

deces se exprimă la 100.000 de locuitori (procentimile).

Rata de mortalitate prin boli cardiovasculare =

• Într-un oras cu 100 000 de locuitori, în anul "X"
s-au înregistrat 1000 decese de toate cauzele,
300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost
barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60
de persoane (din care 50 au fost barbati).
Mortalitatea specifica prin tuberculoza la
barbati a fost:
• a. 0.5‰ b.60/100000
• c. 50/200
• d. 50/300
• e. nu se poate calcula
• Într-un oras cu 100000 de locuitori, în anul "X" s-
au înregistrat 1000 decese de toate cauzele, 300
bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost
barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60
de persoane (din care 50 au fost barbati).
Mortalitatea proportionala prin tuberculoza a
fost:
• a. 0.5‰
• b. 60/100000
• c. 60/1000
• d. 50/300
• e. nu se poate calcula
• Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X"
s-au înregistrat 1000 decese de toate cauzele,
300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost
barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60
de persoane (din care 50 au fost barbati).
Fatalitatea prin tuberculoza la barbati a fost:
• a. 0.5‰
• b. 60/1000
• c. 50/200
• d. 50/300
• e. nu se poate calcula
1. rata de mortalitate infantila
D0  1
RM0 - 1  1000
N

2. rata de mortalitate infantila pe medii

D0 - 1 an din U, R
RMIU, R   1000
nr. nascuti vii din U, R

3. rata de mortalitate infantila pe sexe

D0 - 1 an din M, F
RMIM, F   1000
nr. nascuti vii din M, F

4. rata de mortalitate infantila pe cauze

nr. decese 0 - 1 an datorate unei cauze
RspM0 - 1   1000
nr. nascuti vii
Ratele de mortalitate infantila in functie de
vârsta la deces
 

 
Rata de mortalitate infantila se poate calcula si
prin sumarea ratelor de mortalitate:

a. precoce + postneonatala
b. neonatala + postneonatala
c. precoce + neonatala + postneonatala
d. mortinatalitate + neonatala + postneonatala
e. perinatala + neonatala + postneonatala
În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 13.4
nascuti morti la 1000 de nascuti vii.
Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine
fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
12. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 14.2
decese la copii de pâna la 28 de zile la 1000 de nascuti
vii. Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine
fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
 Prevalenţa morbidităţii
• reprezintă numărul total de cazuri ale unei boli date existent la
un moment dat. Când perioada de observat este scurtă
(săptămâni) putem vorbi de prevalenţă instantanee, altfel
vorbim de prevalenţă de perioadă. Incidenţa împreună cu
prevalenţa instantanee constituie prevalenţa de perioadă.
• Rata de prevalenţă se calculează raportând numărul de cazuri
înregistrate pentru o boală, la efectivul populaţiei de referinţă.
nr. total de cazuri de boală
P = ----------------------------------------
nr. populaţie

• Relaţia între incidenţă şi prevalenţă. În cazul incidenţelor egale,

prevalenţa este cu atât mai importantă cu cât durata medie a
bolii este mai lungă.
• În aceste condiţii, relaţia P = I x D este verificată. (P-prevalenţa,
I-incidenţa, D-durata medie a bolii).
 Incidenţa morbidităţii (I)
• Este indicatorul care măsoară numărul de cazuri noi survenite în
populaţia dată într-o perioadă de timp.
• Rata incidenţei reprezintă raportul dintre incidenţă şi efectivul
populaţiei susceptibile de a contacta boala studiată.
• Incidenţa cumulată (riscul) este similară cu „riscul la deces” şi
poate fi văzută ca o probabilitate, sau riscul persoanelor într-o
populaţie dată de a dezvolta boala în perioada definită, cu condiţia
ca persoanele expuse la începutul perioadei să fie sănătoase. Este o
probabilitate deoarece poate apărea decesul prin altă boală decât
cea în relaţie cu expunerea observată; se exprimă la 1000 de
persoane. Numitorul include populaţia care nu prezintă boala la
începutul perioadei de observare, din populaţia la risc.

Rata de incidenţă nr. cazuri noi apărute în perioada definită

cumulată = -------------------------------------------------------------
nr.persoane din populaţia la risc care nu prezintă
boala la începutul perioadei
 
 Incidenţa morbidităţii (II)
• Rata incidenţei se confundă deseori cu riscul absolut. Aceasta
explică de ce incidenţa este măsura de referinţă în
epidemiologie.
• Incidenţa sau frecvenţa cazurilor noi este în funcţie de trei
elemente: accesibilitatea, adresabilitatea şi calitatea
diagnosticului. Prin urmare, ea nu ar trebui să fie considerată
ca frecvenţă reală de apariţie a cazurilor noi, decât în acele
populaţii în care cele trei condiţii se realizează în mod optim.
• Rata de „atac” a incidenţei este un tip particular de măsurare
a riscului şi este utilizată în situaţii speciale. Termenul este
rezervat cazurilor în care populaţia este expusă pe timp
limitat (toxiinfecţie alimentară produsă de acceaşi sursă,
accident nuclear, izbucnirea unei epidemii, etc) şi reprezintă
numărul de cazuri noi care apar în populaţia la risc numai în
perioada de expunere.
nr. cazuri noi (episoade, evenimente) din perioda de expunere
• Rata de atac = -----------------------------------------------------------------------------------
nr.persoane la risc (de preferat ani x persoană)
• Rata incidentei unei boli este:
• a. rata mortalitatii daca boala duce rapid la deces
• b. proportia paturilor de spital ocupate de
pacienti cu acea boala
• c. proportia persoanelor cu acea boala dintr-o
populatie
• d. numarul cazurilor noi de boala pe an dintr-o
populatie
• e. numarul cazurilor noi din fiecare grupa de
vârsta spitalizate într-un an
• Identificati din exemplele de mai jos care sunt date de
prevalenta:
• a. numarul cazurilor de diabet depistate activ într-o
colectivitate de studenti
• b. numarul de internari pentru hipertensiune arteriala
la o populatie de 100 000, pe an
• c. numarul total de cazuri de scleroza multipla la o
populatie de 100 000, pe an
• d. numarul episoadelor de boala la persoanele în
vârsta de peste 3 ani, pe an
• e. numarul cazurilor noi de cancer de prostrata la 100
000 de barbati, pe an