CURS 4: EMISFERELE CEREBRALE

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Dr. Gabriela Turcu
 Doua emisfere, legate prin corpul calos

 pe suprafata → santuri
 adanci – santul central Rolando, santul lateral Sylvius –
delimiteaza lobi: frontal, parietal, temporal si occipital
 mai putin adanci – delimiteaza girusuri (precentral,
postcentral)
 Sant central Rolando

Lob frontal Lob parietal

Lob
occipital
Emisfere cerebrale
Sant lateral Sylvius

Lob temporal
Cerebel
 Emisfera dreapta – vedere laterala

Sant central Rolando

Emisfera dreapta – vedere mediala

Corp calos

Sant lateral
Sylvius
Cerebel
Trunchi cerebral

Diencefal
Maduva
Mezencefal
Punte

Bulb Cerebel
 Alcatuire
substanta cenusie – la exterior = scoarta cerebrala, cortex
substanta alba – la interior:
 fascicule ascendente – senzitive
 fascicule descendente – piramidale
 fibre de asociatie – intre diverse arii corticale
 fibre comisurale – corpul calos
 CORTEX CEREBRAL

Substanta cenusie - cortex

Emisfera
stanga
Cortex
Emisfera cerebral –
dreapta subs. cenusie

Substanta alba
 I. PALEOCORTEXUL– legat de hipotalamus;
Rol - simtul mirosului, regleaza foamea si satietatea,
functia sexuala, mentine atentia

II. NEOCORTEXUL
II.1.Neocortexul senzitiv (receptor)
 Girusul postcentral, lobul parietal = aria somestezica I
– sensibilitatea exteroceptiva cutanata si proprioceptiva
constienta → homunculus senzitiv

 Aria somestezica II – sensibilitatea tactila grosiera

Aria senzoriala primara
 Alte arii senzitive
◦ aria optica – lobul occipital
◦ aria auditiva – lobul temporal
◦ aria gustativa – lobul parietal
◦ aria olfactiva – girusul hipocampic
◦ aria echilibrului – lobul temporal
 Aria somestezica I

Aria vizuala

Aria auditiva

Aria gustativa

Aria olfactiva

Neocortex motor
II.2.Neocortexul motor (efector)
 Girusul precentral, lobul frontal – pentru

motilitatea rapida, precisa si coordonata a

musculaturii scheletice de partea opusa →
homunculus motor
 Neocortex motor
Neocortex motor
II.3. Neocortexul de asociatie

 arii frontale – personalitate, inteligenta,

emotii
 arii temporale – stari emotionale legate de

vaz si miros si de activitatea sexuala

 arii parietale – intelegerea scrisului, cititului
 arii de asociatie intre zona senzitiva si cea

motorie – reglarea raspunsului la stimuli

 Nervi
ce coordoneaza activitatea viscerala,
inconstienta

 Componente SNV simpatic

SNV parasimpatic
STRUCTURA

 Calea aferenta = nervi ce aduc informatia de

la receptori: baroreceptori
mecanoreceptori
termoreceptori
receptori pentru durere
 Centrii
vegetativi - in maduva spinarii
(coarne laterale), hipotalamus,
paleocortex si neocortex

◦ Hipotalamusul = centrul superior al functiilor

vegetative
 Calea eferenta – 2 neuroni

I-ul neuron = n. preganglionar →

→ in nevrax simpatic – maduva toraco-lombara
parasimpatic - maduva sacrata si
trunchi cerebral

 al II-lea neuron = n. postganglionar →

simpatic – lantul paravertebral
parasimpatic – ggl. previscerali sau intramurali
 parasimpatic simpatic
Micsorarea Dilatarea
pupilei pupilei

Stimuleaza Scade secretia

secretia salivara salivara (cantitativ)

Bradicardie Tahicardie

Bronho Bronho-
-constrictie dilatatie

Stimuleaza Inhiba
peristaltismul si peristaltismul si
secretiile secretiile

Transforma
glicogenul in
Stimuleaza
glucoza
eliberarea bilei
Secretia de
adrenalina si
noradrenalina

Contractia Inhibarea
vezicii urinare contractiilor
Lant simpatic
vezicale
paravertebral
 Mediatori

simpatic – adrenalina si noradrenalina

parasimpatic – acetilcolina

 Interventii

simpatic – in situatii de “criza”,

neobisnuite, periculoase; pregateste
organismul pentru “fuga sau lupta”
parasimpaticul – in conditii obisnuite de
viata
Organul inervat Efectele simpaticului Efectele parasimpaticului

Muschii ochiului dilatarea pupilei micsorarea pupilei,

aplatizarea cristalinului bombarea cristalinului

Glandele lacrimale inhibarea secretiei stimularea secretiei

Glandele salivare secretie vascoasa secretie apoasa

Caile respiratorii bronhodilatatie bronhoconstrictie

tahicardie bradicardie
Inima si vasele de sange vasodilatatie in muschi, inima si creier; vasodilatatie in piele
vasoconstrictie in piele

scaderea tonusului si motilitatii cresterea tonusului si a motilitatii;

Tubul digestiv constrictia sfincterelor relaxarea sfincterelor
inhibarea secretiei glandelor digestive: stimularea secretiei glandelor
ficat, pancreas digestive:ficat, pancreas

Vezica urinara relaxarea muschiului vezical contractia muschiului vezical

contractia sfinterului vezical intern relaxarea sfincterului vezical intern