1. După posibillitatile tehnice de executie deosebim:
• masajul manual • masajul mecanic 2. După profunzimea structurilor carora se poate adresa: • masaj somatic sau periferic; • masaj profund sau al organelor. 3. După aria de intindere si durata de prelucrare a partilor moi distingem: • masaj somatic general • masajul partial se adreseaza unor regiuni, segmente sau anumitor zone 4. Din punct de vedere al mijloacelor folosite pentru a facilita executarea masajului: • masaj pe piele umeda. • masaj pe piele uscata: • Masaj pe piele normală. 5. Din punct de vedere al scopului in care se executa: • masajul in scop fiziologic sau igienic • masaj in scop profilactic • Masaje in scop terapeutic CRITERII DE CLASIFICARE A MASAJULUI 1. După posibillitatile tehnice de executie deosebim: • masajul manual reprezintă forma cea mai veche, mai răspândita, dar mai ales cea mai eficienta forma de prelucrare a părţilor moi ale corpului Mâna omului dispune de posibilitati multiple de adaptare si perfectionare a miscarii prin practica indelungata ; – mana calda, – mobila, – sensibila si abila devine cel mai valoros si mai eficient aparat de masaj. O forma particulara de masaj manual simpla si usoara o reprezinta automasajul ,in care subiectul isi aplica pe anumite zone manevre de masaj: automasajul se conduce dupa aceleasi reguli cu masajul, folosind tehnicile acestuia adaptate la necesitatile si posibilitatile de aplicare pe propriul corp • masajul mecanic se executa cu aparate sau instrumente puse in miscare fie cu mana,fie cu diferite surse de energie,in special electrice. EX: - aparate de masaj vibrator care are diverse chingi ce se pot aplica pe musculatura membrelor inferioare ,bazin si trunchi; – aparate de masaj cu dispozitive tip ventuza cu presiune negativa – aparate cu presiune pozitiva cu mansoane ce se aplica in jurul membrelor, realizand comprimari si decomprimari succesive, centripete cu efect favorabil asupra circulatiei de intoarcere venoasa si linfatica. – Aceste aparate se numesc angiomate. CRITERII DE CLASIFICARE A MASAJULUI
2. După profunzimea structurilor cărora
se poate adresa: • masaj somatic sau periferic care se adreseaza partilor moi de la suprafata corpului, parti care sunt cele mai sensibile la actiunea directa a procedeelor manuale sau instrumentale;
• masaj profund sau al organelor– procedeele
manuale sau mecanice nu actioneaza in mod direct asupra organelor ci in mod indirect, reflex. Efectele lor se rasfrang asupra tesuturilor si organelor din interiorul cavitatii abdominale. CRITERII DE CLASIFICARE A MASAJULUI 3. După aria de intindere si durata de prelucrare a partilor moi distingem: • masaj somatic general – care consta din prelucrare integrala a intregii suprafete a corpului fiind de doua tipuri: – masaj somatic general extins care dureaza 60-90 minute, in care avem manevre secundare si principale (5-7 repetari) – masaj somatic general redus 30-45 minute Scaderea duratei se obtine prin – reducerea numarului de repetari (3-4), – renuntarea la manevrele secundare, – asocierea executarii unor manevre cu aceleasi actiuni si anume: netezire cu frictiune, cu framantat sau netezire cu vibratii. • masajul partial se adreseaza unor regiuni, segmente sau anumitor zone: – masaj regional ce se aplica pe o parte importanta si bine delimitata a corpului, cum ar fi: spatele, toracele, abdomenul, fata etc; dureaza 20-25 minute – masajul segmentar se aplica pe portiuni anatomice distincte la nivelul membrelor superioare (umar, brat, antebrat, mana), la nivelul membrelor inferioare (sold, coapsa, gamba, picioare) si dureaza in jur de 10-12 minute. – masajul local se aplica pe portiuni mai mici de piele sau tesuturilor subcutanate, se poate aplica pe grupe de muschi, articulatii sau degete si dureaza 5-6 minute. CRITERII DE CLASIFICARE A MASAJULUI
4. Din punct de vedere al mijloacelor
folosite pentru a facilita executarea masajului: • masaj pe piele umeda. care se executa cu uleiuri speciale, crème, masaj cu apa si sapun. • masaj pe piele uscata: se folosesc pulberi alunecoase ca praful de talc, oxidul de zinc sau alte pulberi. • Masaj pe piele normală. se foloseste numai in cazuri alergice CRITERII DE CLASIFICARE A MASAJULUI
5. Din punct de vedere al scopului in
care se executa: • masajul in scop fiziologic sau igienic in care se urmareste imbunatatirea functiilor, aparatelor si sistemelor organismului. • masaj in scop profilactic care se aplica in scopul prevenirii eventualelor afectiuni sau imbolnaviri, in vederea pastrarii si intaririi starii de sanatate • masaj in scop terapeutic se utilizeaza pentru recuperarea in caz de accidente sau imbolnaviri, se adreseaza unor organisme cu anumite handicapuri functionale sau morfologice. EFECTELE MANEVRELOR DE MASAJ Efectele netezirii se instalează pe cale mecanică si reflexă. Efectele instalate pe cale mecanică se răsfrâng asupra circulaţiei, acționând direct asupra circulaţiei venoase superficiale împingând sângele venos în sensul curgerii normale spre inimă. • Acţionează asupra circulaţiei venoase profunde; pentru regiunile plane si întinse efectul se produce când se executa simultan cu presiuni; pentru regiunii circulare efectele sunt induse prin manevra de netezire sacadata pentru ca priza circulara stimuleaza contractia fibrelor musculare netede care alcatuiesc tunica medie a venelor. • La nivelul venelor de calibru mai mare pe lângă acele fibre inelare este prezent un rand de fibre musculare longitudinale, efectele netezirii sacadate fiind amplificate de forme traditionale de netezire. • Cresterea circulatiei de intoarcere usureaza travaliul cardiac, contractiile sistolice fiind mai ample si mai rare. Efectele asupra sferei neuropsihice realizează acomodarea subiectului atât cu mâinile maseurului cat si cu următoarele procedee de masaj. Efectele asupra pielii: • determina exfolierea celulelor cornoase ale pieii, stimulând noi diferenţieri si determinând astfel scurtarea timpului necesar reânoirii epidermului • împiedica încărcarea progresivă a fibrelor elastice cu ioni de calciu prevenind astfel îmbătrânirea pieii • activează secreţia de sebum si sudoare care intră in componența filmului acid de suprafaţă cu rol antimicrobian, antifungic și antiparazitar. EFECTELE NETEZIRII INSTALATE PE CALE REFLEXĂ netezirea
- sunt excitati receptorii senzitivi
- are ecou asupra terminatiilor nervoase. • Manevrele lungi cu intensitate redusa si ritm redus induc efecte calmante, linistitoare la nivelul sistemului nervos central. • Manevrele scurte cu ritm si intensitate crescuta induc efecte inverse. • Temperatura pielii este incriminata in perceperea senzatiilor dureroase, astfel temperatura scazuta scade senzatia dureroasa. • Netezirea cu gheata scade intensitatea durerii. EFECTELE FRICTIUNII Frictiune se adreseaza tesutului subcutanat reprezentat de hipoderm.. Efectele se instaleaza pe 2 cai: 1. cale mecanica 2. cale reflexa 1.Efectele care se instaleaza pe cale mecanica:
• mobilizeaza tesuturile supraiacente hipodermului marindu-le astfel
supletea si elasticitatea • previne si inlatura tendinta fiziologica de hipermineralizare a fibrelor elastice din structura dermului. • inclina balanta dintre factorii lipolitici si lipogenetici in favoarea factorilor lipolitici, ducand astfel la reducerea stratului adipos rezultand un rol estetic • actioneaza circulatia locala care la randul ei are urmatoarele efecte: - accelereaza procesul de cicatrizare si regenerare mai ales la persoanele in varsta, la care aceste procese sunt de 5 ori mai scazute • stimuleaza penetrabilitatea cutanata pentru anumite medicamente • intervine in mentinerea supletei si rezistentei structurilor articulare si periarticulare • previne stagnarea sangelui in vase sanguine si limfatice • previne intinderile si smulgerile de fibre care apar la nivelul jonctiunii intre tendon si fibra musculara. 2. EFECTELE FRICȚIUNII INSTALATE PE CALE REFLEXĂ • stimuleaza eliberarea unor substante ca histamina si bradichinina ce determina vaso-dilatatie locala exteriorizata prin hiperemie persistenta. • cresterea fluxului de sange catre piele explica mecanismul de asuplizare sau elasticizare a acesteia in toate conditiile in care supletea este redusa sau pierduta: imbatranire sau tendita la formarea unor cicatrici hipertrofice • Manevrele lungi executate cu ritm si intensitate scazuta scad incordarea nervoasa, scad sensibilitatea locala producand relaxare musculara. • Manevrele cu ritm si intensitate crescuta au efecte inverse.
CONTRAINDICATIILE FRICTIUNILOR
• procese inflamatorii - in aceste cazuri putand produce “embolii
microbiene”, urmate de infectii locale sau generale. • procese hemoralgice pentru ca determina ruperea vaselor sanguine locale si cresterea hemoragiei. EFECTELE FRÂMANTATULUI: Se instaleaza pe cale reflexa dar si pe cale mecanica insa nu pot fi net diferentiate, deoarece masele muschilor au o dispozitie profunda. Framantatul
• stimuleaza deschiderea unor capilare de rezerva, favorizand
circulatia profunda si eliminarea produsilor toxici de metabolism; • stimuleaza proprietatile fiziologice ale muschilor.
a)Troficitatea adica mentinera muschilor intr-o stare trofica
normala impiedicand aparitia atrofiilor care apar de obicei dupa imobilizari cu un aparat gipsat sau afectiuni specifice muschilor. b)Elasticitatea se dezvolta prin stoarcere prevenind astfel aparitia rupturilor musculare secundare si a unor contractii bruste. c)Excitabilitatea fiind stimulata efectul este concretizat prin posibilitatea executarii unui efort prelungit si sustinut, datorita impingerii barierelor de istalare a oboselii. d)Contractilitatea prin framantat creste forta de contractie prin ameliorarea sincronizarii si mobilizarii unitatii motorii. EFECTELE TAPOTAMENTULUI Se instaleaza pe 2 cai :
mecanica si reflexa dar nu pot fi diferentiate pentru ca se adreseaza structurilor
profunde.
a) mobilizeaza adipocitele,scazand grosimea stratului adipos; au rol estetic;
B )actioneaza asupra nervilor vasomotori,crescand afluxul de sange catre zona masata producand hiperhemie,manifestata prin inrosirea si incalzirea pielii; c) efecte asupra nervilor sensitivi care determina scaderea sensibilitatii dureroase; d) efecte asupra fibrelor nervoase motorii,producand cresterea tonusului muscular:- gradul de contractie musculara depinde de intensitatea si ritmul cu care se aplica manevrele,astfel: – loviturile cu ritm si intensitate scazuta,determina contractii partiale, – ce loviturile cu ritm si intensitate crescuta determina contractii ample; e) tapotamentul stimuleaza proprietatile fiziologice ale muschilor,excitabilitatea,contractilitatea,elasticitatea,tonicitatea si troficitatea cu conditia sa fie aplicat in lungul fibrelor musculare. Tapotamentul se foloseste si in auto-masaj pentru ca manevrele pot fi bine dozate; Se recomanda ca masaj pregatitor pentru competitii,in sporturile de iarna si in tratamentul atroniilor si atrofiilor musculare. Se contraindica in: • oboseala musculara si nervoasa, • in contractura si in orice fel de durere. INDICATII METODICE - TAPOTAMENT • Manevrele de tapotament vor fi intercalate obligatoriu cu manevre de netezire; • Tocatul,batatoritul, lipaitul si plescaitul se vor executa obligatoriu in lungul fibrei musculare; • Se vor evita anumite regiuni – pentru spate : regiunea lombara(zona renala), – pentru membrele inferioare : • plica inghinala, • triunghiul lui Scarpe si • fosa poplitee; • Aceste manevre se executa din poigne,din articulatia radio carpiana,in circuit,incepandu-se intodeauna cu zona opusa masorului. EFECTELE VIBRATIILOR • Manevrele fine si prelungite sunt calmante, linistitoare pentru sistemul nervos central, produc scaderea sensibilitatii pielii si a tesuturilor superficiale provocand o senzatie de incalzire si relaxare. • Manevrele ample si puternice actioneaza pe circulatia profunda, producand hiperemie. • Vibratiile se pot asocia cu netezire, frictiune, framantat cu ritm si intensitate scazuta avand actiune calmanta, relaxanta. • Vibratiile au efecte in afectiuni dureroase, congestive ale organelor interne cu contractura musculara si incordari psihice. • Vibratiile mecanice cu ritm si intensitate scazuta au rol estetic reducand grosimea stratului adipos, fiind indicate in tratamentul obezitatii