Nutritie si Dietetica Generala

Prof. univ. dr. Antoaneta Cretu

Curs 3
2.2 Micronutrienti
• Sunt un grup de
substante organice
naturale, necesare
organismului pentru
realizarea in conditii
optime a proceselor
metabolice, fara sa
elibereze direct
energie.

• Sunt trofine necesare

cresterii si bunei
functionari a
organismului, avand
rol plastic (intra in
compozitia
tesuturilor si
umorilor) si
functional – catalitic.
 2.2.1 Vitaminele
Hidrosolubile Liposolubile

Vitaminele sunt un grup de substanţe organice naturale, necesare organismului (în

cantităţi mici), pentru realizarea în condiţii optime a proceselor metabolice, fără să
elibereze direct energie.
Vitaminele Hidrosolubile

• constituie o clasă de compuşi solubili în apă, foarte răspândiţi în

natură, cu structuri şi funcţii biochimice foarte diferite.
• sunt absorbite la nivelul intestinului subţire, după care trec în
circulaţia portală şi ajung în ficat.
• excesul este, în general, bine tolerat, surplusul eliminându-se urinar,
fără afectarea organismului
• sunt foarte sensibile la acţiunea agenţilor din mediul extern (oxigen,
temperatură, umiditate, radiaţii), trec cu uşurinţă în apa de prelucrare
culinară şi necesită aciditate gastrică normală pentru a fi eliberate din
alimente.
 Vitamina B1 Tiamina
Este o vitamina termolabila, astfel este distrusa in mare masura prin procesul culinar
dar este stabila in produsele inghetate. Este larg raspandita in alimente.

Surse –este bogat reprezentata in semintele nedecorticate ale

cerealelor ( grau, porumb, orez etc.), tesuturi animale (carne , ficat,
rinichi), drojdie de bere, oua, lactate, fructe si legume uscate

Metabolism- vitamina se absoarbe in intestinul subtire si in mica

masura la nivelul intestinului gros si este transportata de sange la nivelul
tesuturilor.
Roluri
• intervine cu rol de coenzima in reactiile metabolismului intermediar glucidic si lipidic
•favorizeaza depunerea glicogenului in ficat
•previne instalarea edemelor
•Intervine in sustinerea functionala a sistemului nervos prin favorizarea formarii de acetilcolina
•Scade oboseala nervoasa si mareste capacitatea de efort a organismului
•Prin stimularea SNC duce la scurtarea timpului de reactie
Necesarul zinic - 1,5 -2 mg
- 3-5 mg pana la 10 mg la sportivi

Carenta- hipovitaminoza B1 este

reprezentata de sindromul Wernicke,
manifestata prin oboseala, irascibilitate,
hiperexcitabilitate nervoasa
- Avitaminoza (forma completa a carentei)
constituie boala beri-beri

Toxicitatea vitaminei B1 apare rar

in practica medicala. Dozele de 100 ori mai
mari decat normale, adiminstrate
intravenos ,determina cefalee, comvulsii,
aritmii, slabiciune musuclara, iar cele de
1000 de ori mai mari decat necesarul zinic
pot determina moartea prin deprimarea
cetruluirespirator.
 Vitamina B2 Riboflavina
Este raspandita atat in regnul vegetal, cat si in cel animal. Ea este distrusa de radiatiile
ultraviolete, de aceea laptele nu se mai imbuteliaza in recipiente transparente, ci in cutii de
carton.
Surse- in alimente de origine vegetala (fructe, legume
verzi, coaja boabelor de cereale, drojdie de bere) cat si
animala ( lapte , branza, oua, ficat)

Metabolism - dupa ce a fost absorbita ca atare

riboflavina este fosforilata la nivelul mucoasei intestinale,
forma sub care ajunge la tesuturi.
Roluri - intervine in procesele de respiratie celulara, Necesar zilnic
participand la reactiile de tip oxido-reducator si functioneaza ca 2-3 mg
transportor de hidrogen in sistemul de transport electronic
mitocondrial. 8-10 mg la sportivi
- in metabolismul glucidic are rol in scaderea glicemiei
- in metabolismul lipidic are rol in sinteza unor grasimi Toxicitate
Carenta – datorita posibilitatii producerii de Vitamina B2 - nu a fost descoperita in
practica.
prin actinea florei intestinale nu poate fi precizat un tablou specific al
carentei la om.
- Atunci cand apare, deficienta se manifesta prin leziuni cutanate
 Vitamina B3 Niacina (vit.PP)
Este un termen utilizat generic pentru a denumi doi compusi – acidul nicotinic si nicotinadmida. Este
sintetizata pornind de la triptofan, in prezenta vitaminelor B2 si B6, de aceea nu este considerata
strict vitamina.
Surse – carnea si pestele, cereale, legume, drojdie de bere uscata. Nu este
distrusa de caldura sau de acizi, dar se pierde la prepararea termica a
alimentelor in cantitati mari de apa
Metabolism Necesarul
• este absorbita la nivel intestinal si transportata sanguincatre zilnic
organe
•Stimuleaza secretia gastrica si motilitatea intestinala -12-18 mg, asigurat prin
•Intervine in metabolismul S.N.C si are actiune vasodilatatoare, in sinteza endogena. Acesta
special la nivelul jumatatii superioare a corpului creste in cazul unor afectiuni,
•Are actiune hipocolesteroleminata cum ar fi acneea, herpesul
•Grabeste coagularea sangelui prin facilitatea formarii zoster sau hepatitele.
trombochinazei
Carenta - in stadii incipiente se
Toxicitatea prin administrarea
de acid nicotinic se manifesta prin
manifesta prin slabiciune musuclara, anorexie,
vasodilatatie si flush tegumentar, usturimi si
eruptii cutanate. In stadiile de hipovitaminoza
prurit, cefalee, greturi, varsaturi.De
severa apara pelegra care netrata poate fi fatala.
asemenea pot aparea leziuni hepatice
Vitamina B5 Acidul pantotenic
Este o vitamina larg raspandita in organism si este compusă din acid pantoic şi β-alanină.

Surse - în ţesuturile metabolic active (ficat, rinichi), în cereale, legume (conopidă, brocoli,
roşii), carne (curcan, raţă), seminţe de floarea soarelui, ciuperci, somon şi cantităţi mai mici în
lapte, fructe şi leguminoase.
Metabolism - acidul pantotenic este absorbit la
nivel intestinal şi este apoi fosforilat cu ATP. Ulterior se
obţine 4`-fosfopantoteina, grup prostetic pentru coenzima A
(CoA).
Roluri Necesar zilnic 4-7 mg
•intervine, prin acetil CoA, în reacţiile ciclului Krebs, şi astfel în eliberarea de energie pe calea
metabolismelor glucidic şi lipidic
•intervine în sinteza colesterolului şi a unor hormoni sterolici, a acizilor graşi cu lanţ lung,
fosfolipidelor şi hemului
• prin participarea la procese metabolice importante (glucidice, lipidice, protidice) acidul pantotenic
este indispensabil creşterii şi dezvoltării celulare şi stimulează regenerarea tisulară.
Carenta – apre rar deoarece acidul pantotenic este foarte raspandit in natura.

Toxicitatea vitaminei B este neglijabilă, doze masive (peste 10 g/zi) putând

5
provoca tulburări gastrointestinale minore şi diaree.
 Vitamina B6 Piridoxina
Este de fapt numele generic a şase substanţe (piridoxină, piridoxal, piridoxamină şi formele lor 5’-
fosfat) metabolic interconvertibile şi cu activităţi biologice asemănătoare. Ea este larg răspândită în
alimente, este stabilă în cazul expunerii la căldură, dar este distrusă de substanţe alcaline şi de
lumină.
Surse - se găseşte în alimente de origine vegetală (boabe
de cereale încolţite, drojdie de bere, tărâţe de cereale, soia,
legume verzi) şi de origine animală (ouă, peşte, organe - ficat).
Metabolism – se absoarbe în intestin şi se
elimină prin urină, lapte şi lichid sudoral.

Roluri Necesarul zilnic

•participă, în forma sa metabolic activă de piridoxalfosfat, în 2 - 4 mg
reacţiile metabolice ale aminoacizilor (coenzimă)
•favorizează producerea de energie din surse lipidice şi proteice în 15 - 30 mg la sportivi
timpul efortului fizic
•reglează balanţa sodiu - potasiu Toxicitatea apare în
•participă cu rol de coenzimă la sinteza anticorpilor cazul administrării unor doze
Carenţa poate apărea în alcoolism cronic, sarcină,
mari timp îndelungat şi
determină lipsa coordonării
la copilul mic, în insuficienţă renală cronică sau în unele musculare şi leziuni nervoase.
boli genetice.
 Vitamina B7 Biotina (vit. H)
Este una dintre cele mai puţin cunoscute dintre vitaminele complexului B şi denumeşte de fapt
trei substanţe metabolic active – biotina, biocitina şi carboxi-biotina.

Surse ficat, lapte, caşcaval, ouă (în special

Necesarul zilnic
gălbenuş), peşte, carne de pasăre, cereale, miere, legume
(conopidă, spanac, morcovi, roşii, cartofi). 0,3 mg
Metabolism – este absorbită în intestinul Carenta Manifestările
subţire şi este stocată în cantităţi mici în muşchi, ficat şi
hipovitaminozei B7 constau în dermatită
creier.
Roluri seboreică, alopecie, conjunctivită, rush
periocular, nazal şi peribucal, dureri
•împiedică depunerea colesterolului pe pereţii arteriali şi
facilitează utilizarea acestuia de către organism musculare, depresie, oboseală,
•contribuie la eliminarea substanţelor toxice şi a metaboliţilor somnolenţă crescută, hipersensibilitate
acumulaţi în organism prin stimularea funcţională a ficatului  senzorială, creşterea colestero-lului
•asigură buna funcţionare a sistemului nevos şi ameliorează seric, hipoglicemie, posibil anemie şi
capacitatea de memorare hepatomegalie.
•stabilizează nivelul glicemiei prin stimularea depunerii
glicogenului în depozite
Toxicitatea nu a fost constatată în practica clinică
 Vitamina B9 Acid folic
(Folat, acid pteroilglutamic)
Este o substanţă complexă formată din acid pteroic, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic şi este
una dintre vitaminele complexului B. Ea poate fi sintetizată şi la nivelul colonului, sub acţiunea florei
locale.
Surse – sunt reprezentate de legume verzi (spanac, brocoli,
sparanghel, varză, varză de Bruxelles), ciuperci, ficat, carne, lapte,
brânzeturi fermentate, pâine integrală, fasole uscată.
Acidul folic este o vitamină relativ stabilă, pierderile importante (de până
la 75%) putându-se produce în timpul depozitării sau al preparării termice
în cantităţi mari de apă.

Metabolism – acidul folic se formează în intestin, sub Necesarul zilnic

acţiunea enzimelor specifice, şi se absoarbe la nivelul mucoasei
intestinale Roluri
•este esenţială pentru funcţionarea corectă a
creierului şi are un rol important în sănătatea mintală
şi emoţională
•este indispensabilă în sinteza globulelor roşii de către
măduva osoasă
Toxicitatea determină scăderea absorbţiei
zincului, cu compromiterea creşterii fetale intrauterine.
100 - 600 μg
Carenţa Principala manifestare a
carenţei este o formă gravă de anemie de
tip megaloblastic-macrocitar, caracterizată
de prezenţa de globule roşii mari, anormale,
în care simptomatologia este reprezentată
de oboseală, iritabilitate, palpitaţii, dispnee,
etc.
 Vitamina B10 Acid paraamino-
benzoic – PABA,
vitamina H1
Este înrudită cu grupa vitaminelor B şi, la fel ca acestea, poate fi sintetizată în intestinul gros sub
acţiunea florei locale. Ea este distrusă complet prin prelucrarea termică a alimentelor în multă apă
(fierbere) şi sub acţiunea alcoolului, a penicilinelor sau a sulfamidelor. De asemenea consumul mare
de cafea reduce efectele vitaminei.
Surse Roluri – contribuie la formarea
•ficat, rinichi acidului folic şi creşte eficienţa vitaminei
•cereale integrale C în organism
•germeni de grâu – intervine în procesul de digestie şi
•orez utilizare a proteinelor
•seminţe de susan – proprietăţi antivirale prin stimularea
•drojdie de bere sintezei de interferon
• melasă – are proprietăţi antioxidante foarte
•produse lactate puternice
•legume

Carenţa – poate duce la apariţia unor forme de anemie, la Necesarul zilnic

tulburări nervoase de tip depresiv, la afectarea tractului digestiv între 30 şi 100 mg
(constipaţie).
 Vitamina B12 Cobalamina
Este de fapt un grup de compuşi cu structură asemănătoare – B 12a, B12b, B12c, B12d – obţinuţi prin
diverse procedee – care conţin un atom de cobalt. Dintre aceşti compuşi cei mai activi sunt
ciancobalamina şi hidroxicobalamina. Vitamina B12 nu există în regnul vegetal, cu excepţia unor
ciuperci, de unde posibilitatea apariţiei hipovitaminozei (carenţei) la vegetarieni.

Surse
•carne slabă Metabolism – vitamina B se absoarbe
12
•organe (ficat, rinichi) în porţiunea terminală a ileonului sub forma unui
•lapte şi brânză complex cu o glicoproteină cu specificitate absolută
• ouă pentru vitamina B12 şi secretată de mucoasa gastrică,
•drojdie de bere numită „factor intrinsec” (Castle).
• pâine integrală.
Necesarul
Roluri zilnic
-stimulează hematopoeza la nivelul mă-duvei osoase
2 μg. La sportivi acesta
-formele metabolic active joacă rol important în
creşte la 0,1 - 0,2 mg
metabolismul propionatului,
în sinteza proteinelor şi utilizarea unor aminoacizi în
refacerea celulară
CarentaPrincipalele manifestări ale
-acţionează ca factor de protecţie la nivel hepatic deficitului de vitamină B12 privesc sistemul
– asigură refacerea celulei nervoase eritropoietic, sistemul nervos şi mucoasa
bucofaringiană
 Vitamina C Acidul ascorbic
Este un derivat hexozic sintetizat de plante şi unele animale pornind de la glucoză şi galactoză.
Organismul uman nu poate sintetiza această vitamină deoarece nu are enzima necesară. De aceea este
o substanţă de aport obligatoriu.
Vitamina C se găseşte atât în produsele de origine vegetală, cât şi în cele de origine animală sub
formă de acid ascorbic şi dihidroascorbic.

Surse
• fructe (măceşe, coacăze, fragi, citrice, căpşuni, agrişe, mere),
•legume (ardei gras, roşii, spanac, morcovi, cartofi, hrean, varză,
ceapă)
• mirodenii (pătrunjel, ace de brad).

Metabolism – acidul ascorbic se Necesarul zilnic

absoarbe aproape în totalitate în intestin şi este - 25 - 75 mg
distribuit extra- şi intracelular. Se elimină mai ales
- la sportivi 150 - 200 mg
urinar.
Roluri
•agent antioxidant şi reactant cu ionii metalici de tranziţie
•este esenţială în menţinerea structurii normale a oaselor şi dinţilor şi în formarea
calusului osos în caz de fracturi
•participă la sinteza noradrenalinei din dopamină
•intervine în sinteza carnitinei şi a receptorilor colinergici, în sinteza sau metabolismul
unor hormoni peptidici
•creşte semnificativ absorbţia fierului şi intervine în formarea feritinei
•creşte depunerea glicogenului în ficat
•intervine în procesul de coagulare şi asigură troficitatea capilarelor

Carenţa – deficitul de durată (4 - 5 luni) duce

la instalarea unei afecţiuni cunoscută sub numele de
scorbut. Aceasta se manifestă cu fragilitate capilară
(hemoragii subcutanate, gingivale, intraarticulare,
epistaxis)

Toxicitatea – dozele mari de vitamină C pot produce tulburări

gastro-intestinale - greaţă, diaree. La persoanele cu insuficienţă renală
cronică, litiază renală oxalică (oxalatul este un metabolit al vitaminei C)
sau hipersideremie, este recomandabilă evitarea consumului de cantităţi
mari de acid ascorbic
 Vitaminele Liposolubile
Vitaminele liposolubile includ vitaminele A, E, F şi K, vitamina D fiind considerată la ora
actuală hormon. Ele sunt compuşi apolari, inactivaţi uşor de substanţe oxidante şi de radiaţiile
ultraviolete, dar relativ stabile la preparare termică (culinară în general).

Caracteristici
•sunt mai puţin răspândite în natură decât cele hidrosolubile
•digestia şi absorbţia sunt asemănătoare cu cele ale lipidelor
•Vitaminele A, D, F şi K se acumulează în ficat, iar vitamina E
mai ales în ţesutul adipos
•având acţiuni asemănătoare hormonilor se mai numesc şi
hormonovitamine

La nivel tisular hepatic aceste vitamine suferă transformări specifice, după

care se elimină cu bila, unele urmând circuitul enterohepatic şi în final sunt
excretate în fecale. Nu se elimină prin urină.
 Vitamina A
Este un termen generic pentru mai mulţi compuşi cu activitate biologică similară, incluzând
retinolul (cel mai activ produs la om), retinalul şi acidul retinoic.

Beta carotenul (principalul precursor al vitaminei A) şi alţi carotenoizi se găsesc în plantele

colorate, respectiv fructele şi legumele galbene şi roşii.

Organismul uman nu poate sintetiza aceste vitamine şi nici precursorii lor, dar poate
transforma provitaminele de origine vegetală în vitamine. Vitaminele A sunt necesare
creşterii, mai ales integrităţii funcţionale a celulelor epiteliale şi a celor vizuale din retină.

Vitaminele A Provitaminele (carotenii)

Surse -Surse de orgine animala- -alimente de origine vegetală-

Roşii, morcovi, ardei, fasolea,

Ficat, untură de peşte, icre,
mazăre verde, caise, piersici,
unt, lapte nedegresat,
cireşe şi frunze în general –
gălbenuş de ou
pătrunjel, spanac, etc.
Metabolism – provitaminele A sunt sintetizate în mod exclusiv în regnul vegetal.
Conversia la vitamină are loc în organism, în celulele peretelui mucoasei intestinale şi în alte
ţesuturi, mai ales în ficat .

Roluri – toate cele trei forme, retinol, retinal,

acid retinoic, sunt biologic active, dar îndeplinesc
funcţii diferite.
Retinolul poate satisface toate cerinţele vitaminei A.
Acidul retinoic asigură creşterea şi diferenţierea ţesutului
epitelial, nervos, osos, dar nu are efecte la nivelul vederii
Retinalul este implicat în procesul chimic al vederii, fiind componentul cromofor al tuturor
pigmenţilor vizuali cunoscuţi – rodopsină şi iodopsină
-menţine integritatea tegumentelor şi intervine în metabolismul lipidelor şi, după unii autori, al
glucidelor, crescând rezervele de glicogen
-favorizează creşterea, prin reglarea activităţii osteoblastelor şi osteoclastelor
-stimulează oxidările tisulare
-are rol antiinflamator
-păstrează vederea normală
--carotenul are rol important ca antioxidant, neutralizând radicali peroxidici liberi.

1,5 mg (5000 U.I./kg corp).

Necesarul zilnic
2 - 2,5 mg/24 ore – in unele ramuri sportive
Carenţa de vitamina A apare în cazul unui aport alimentar insuficient sau al malabsorbţiei
ce însoţeşte aportul lipidic insuficient, în insuficienţă biliară şi pancreatică, în afecţiuni hepatice,
malnutriţie proteică sau de zinc.

Se manifesta prin:
• tulburări de vedere
• scăderea percepţiei pentru lumina verde
• fenomene de cheratinizare a corneei
• modificări tegumentare şi mucoase

Hipervitaminoza are efecte toxice şi poate apare în cazul unui aport

excesiv, cu precădere la alcoolici sau la persoanele cu afecţiuni hepatice, malnutriţie,
insuficienţă renală cronică. Semnele cele mai frecvente sunt colorarea în galben-
portocaliu a tegumentelor, în special a palmelor (dar nu şi a sclerelor), cefalee,
anorexie, greaţă, vărsături, apatie, uneori creşterea tensiunii intracraniene. De
asemenea se constată diplopie, dureri musculare şi osoase, hiperlipemie,
hepatotoxicitate.
 Vitamina D (calciferol, vitamina
antirahitică)
Există sub două forme sterolice (au ca precursor colesterolul) în lipidele animale sau
vegetale. Colecalciferolul sau vitamina D3 se formează în piele sub acţiunea radiaţiilor solare
ultraviolete, iar ergocalci-ferolul sau vitamina D 2 se formează în plante şi fungi, tot sub acţiunea
radiaţiilor ultraviolete.
Vitamina D nu este influenţată de procesele de depozitare, prelucrare termică sau
conservare a alimentelor.

Surse
•uleiul din ficat de peşte ( cod)
•peştele gras (macrou, hering, somon, sardine)
•gălbenuşul de ou
•laptele integral şi untul
•drojdia de bere.

Metabolism - calciferolii se absorb la nivelul proximal al intestinului

subţire, condiţionat de digestia normală a lipidelor şi dependent de prezenţa acizilor
biliari. Cea mai mare disponibilitate de absorbţie este pentru vitamina D 3.
Roluri – forma activă a vitaminei D (calcitrinol) are rol major, alături de
parathormon şi calcitonină, în reglarea metabolismului calciului
– stimulează absorbţia calciului şi fosfatului în mucoasa intestinală
– creşte reabsorbţia calciului în tubii renali
– favorizează formarea complexului fosfor - calciu în sânge, care stă la
baza mineralizării osoase.

Carenţa de vitamină D apare în cazul unui

aport alimentar insuficient sau al expunerii
insuficiente la soare, duce la modificarea
raportului Ca / P în sensul creşterii cantităţii de
Necesarul zilnic
fosfor şi se manifestă diferit la copii şi adulţi. •1,5 mg (150 - 200 UI)
•400 - 800 UI la sugari, copii mici şi gravide
•300 - 500 UI la copii de 5 - 15 ani

Hipervitaminoza apare în cazul aportului extern excesiv şi se

manifestă cu cefalee, greţuri, vărsături, anorexie, diaree, polidipsie, poliurie şi
deshidratare, urmate de instalarea insuficienţei renale funcţionale.
 Vitamina E Tocoferol
Vitamina E (tocoferol, vitamina fertilităţii sau antisterilitate) este numele generic a mai multor
compuşi cu structură apropiată, dintre care cel mai răspândit este α-tocoferolul, care este şi cel mai
activ. Pierderile de vitamină E în cursul preparării culinare au loc prin frigere, nu şi prin fierbere. De
asemenea tocoferolii pot fi distruşi oxidativ, prin contact cu grăsimile râncede.

Surse Necesarul zilnic

•uleiurile vegetale 10 - 30 mg (12 - 15 U.I.).
•carnea 70 - 120 mg la sportiv
•Peştele
•Untul
•Ouăle
•legumele verzi (spanac, broccoli)
• grâul încolţit, cerealele Metabolism – tocoferolii sunt digeraţi
•fructele oleaginoase. şi absorbiţi în prezenţa acizilor biliari, după care
sunt încorporaţi în chilomicroni, împreună cu
restul lipidelor, şi sunt transportaţi în plasmă în
fracţiunile lipoproteice LDL şi HDL.
 Roluri
•stimulează ovulaţia şi spermatogeneza, intevenind
astfel în funcţia de reproducere
•favorizează depunerea glicogenului în ficat şi
muşchi
•intervine în asimilarea calciului şi fosforului
•are proprietăţii antioxidante şi micşorează astfel
consumul tisular de oxigen

Carenţa
•este rară la adulţi şi poate apare în caz de malnutriţie şi malabsorbţie lipidică
•poate fi însoţită de tulburări degenerative ale sistemului nervos,
•edeme, decalcifieri osoase, fragilitate eritrocitară,
•tulburări ale funcţiei hepatice, sterilitate.

Hipervitaminoza apare extrem de rar deoarece organismul uman poate

tolera doze de 100 de ori mai mari decât necesarul. Ea se manifestă prin fenomene de tip
intoxicaţie, cu inapetenţă, greţuri, vărsături, astenie, tulburări nervoase şi cardio-vasculare
 Vitamina F
Vitamina F reprezintă un amestec de esteri etilici ai acizilor graşi esenţiali polinesaturaţi. Prin hidroliză
sau oxidare enzimatică sau neenzimatică aceşti acizi graşi se degradează relativ uşor, cu pierdere de
duble legături şi transformare în acizi graşi saturaţi (râncezire).

Cu excepţia acidului arahidonic, care este solid, ceilalţi acizi graşi care fac
parte din categoria vitaminei F (acid linoleic şi acid linolenic) au
consistenţă lichidă.
Surse
Acidul linoleic se găseşte în cantităţi mari în seminţele şi fructele oleaginoase
(seminţe de floarea soarelui, susan dovleac şi in, nuci, alune de pădure şi arahide) 

Acidul linolenic (acid omega-3) însoţeşte acidul linoleic în numeroase produse vegetale - seminţe
de in, de dovleac, sâmburii de strugure sau de coacăze negre, nuci şi arahide, dar se găseşte şi în
produse de origine animală, cum ar fi peştele
Acidul arahidonic (acid omega-6) se găseşte în special în grăsimile de origine animală.

Metabolism – absorbţia vitaminei F se face în prezenţa sărurilor biliare, cu

care formează complexe hidrosolubile care trec prin mucoasa intestinală. Pe calea
circulaţiei sanguine şi limfatice ajunge la nivelul ficatului şi plămânilor.
Roluri – intervine în biosinteza lipoproteinelor, a hormonilor sterolici (sexuali şi
corticosuprarenalieni) şi a prostaglandinelor
– intervine în menţinerea permeabilităţii normale a membranelor celulare, împiedicând trecerea
unor toxine sau microorganisme în interiorul celulei
– are rol hipocolesterolemiant prin transformarea colesterolului în steride şi eliminarea acestora pe
cale biliară
– stimulează funcţia antitoxică a ficatului
– intervine în mecanismul ovulaţiei, în procesele de creştere şi în menţinerea troficităţii pielii.

Necesarul zilnic - 300 - 500 mg.

Carenţa favorizează apariţia unor afecţiunii ale pielii, cum ar fi eczemele, seboreea, acneea,
furunculoza. De asemenea produce tulburări de digestie şi absorbţie a lipidelor şi vitaminelor
liposolubile şi apariţia unor afecţiuni hepatice (degenerescenţa grasă a ficatului).
La copii, avitaminoza F încetineşte mult creşterea, iar la nou născuţi  poate cauza anemie hemolitică

Hipervitaminoza apare rar, în condiţiile creşterii excesive a aportului de lipide.

 Vitamina K Fitochinona
Vitamina antihemoragică include mai multe substanţe naturale sau de sinteză cu activitate biologică
asemănătoare în procesul de coagulare, şi anume vitamina K 1 sau fitochinona, sintetizată de frunzele
verzi, vitamina K2 sau farnochinona, sintetizată de flora intestinală de putrefacţie, şi vitamina K 3 sau
menadiona, produs de sinteză.
Fitochinonele sunt sensibile la lumină şi iradiere.

Surse Necesarul zilnic

•legume verzi (spanac, varză, 50 - 140 μg.
broccoli, lobodă, urzici,
sfeclă, mazăre, ceapă)
•uleiuri vegetale
•ficat de porc

Metabolism – absorbţia vitaminelor K, atât a celor de aport exogen cât şi a celei

sintetizate de flora locală, se realizează în special în jejun, împreună cu substanţele lipidice şi în
prezenţa acizilor biliari. În continuare ele sunt transportate limfatic şi sanguin spre ţesuturi,
concentraţiile cele mai mari fiind realizate în ficat şi splină. Eliminarea se face prin fecale, urină
şi lapte.
Roluri
• implicate în procesul coagulării sângelui - intervin în sinteza hepatică a factorilor
de coagulare II sau protrombină, VII sau proconvertină, IX sau antihemolitic B
(factorul Christmas) şi X sau factorul Stuart-Power
• asigură protecţie hepatică
• intervin în lanţul reacţiilor oxido-reducătoare celulare.

Carenţa apare la nou-născutul de câteva zile (până la dezvoltarea florei

bacteriene normale) sau la adulţii cu sindrom de malabsorbţie sau cu tratamente cu
doze mari de antibiotice, care duc la reducerea florei microbiene normale intestinale
(E. coli).
Deoarece depozitarea de vitamină K în organism este mică şi metabolizarea foarte
rapidă, simptomele caracteristice de carenţă apar rapid şi sunt reprezentate de
fenomene hemoragipare (hemoragii subcutanate, ale mucoaselor nazale, gingivale,
etc), hemoragii musculare sau chiar cerebrale, apărute pe fondul unei
hipoprotrombinemii accentuate.

Hipervitaminoza apare în cazul utilizării analogului sintetic (menadiona).