SISTEMUL CARDIO-VASCULAR

S15-16
MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI ARTERIAL
Arterioscleroza
Definiţie: boală arterială care produce îngroșarea şi indurarea peretelui arterial, cu pierderea
elasticităţii/contractilităţii vasului afectat.

Tipuri: Arterioloscleroza hialină (HTA benignă)

hiperplastică (HTA malignă)
Arterioscleroza Mönckeberg (scleroza calcificantă a mediei)

Ateroscleroza
ATEROSCLEROZA
Definiţie: boală arterială care afectează arterele mari de tip elastic (aorta, arterele
iliace) și arterele mari și medii de tip muscular (arterele coronare, cerebrale,
femurale), caracterizată prin formarea de plăci aterosclerotice în intima vasului, cu
îngustarea lumenului şi afectarea secundară a mediei.

Incidenţă

Factori de risc

Evoluţie
ATEROSCLEROZA
Clasificarea leziunilor macroscopice:
1.Puncte lipidice
2.Striuri lipidice
3.Placa lipidică
4.Placa ateromatoasă
5.Placa fibro-lipidică
6.Placa aterosclerotică complicată
• ulceraţie
• tromboză
• calcificare
• hemoragie în placă
ATEROSCLEROZA
Clasificarea leziunilor macroscopice:
1.Puncte lipidice
2.Striuri lipidice
3.Placa lipidică
4.Placa ateromatoasă
5.Placa fibro-lipidică
6.Placa aterosclerotică complicată
• ulceraţie
• tromboză
• calcificare
• hemoragie în placă

Robbins Basic Pathology 9th Edition (2013) Atlas of Gross Pathology with Histological Correlation (2008)
ATEROSCLEROZA
Clasificarea leziunilor macroscopice:
1.Puncte lipidice
2.Striuri lipidice
3.Placa lipidică
4.Placa ateromatoasă
5.Placa fibro-lipidică
6.Placa aterosclerotică complicată
• ulceraţie
• tromboză
• calcificare
• hemoragie în placă
 ATS AORTICĂ COMPLICATĂ CU ULCERAȚIE
Definiţie: boală arterială care afectează arterele mari
de tip elastic (aorta, arterele iliace) și arterele mari și
medii de tip muscular (arterele coronare, cerebrale,
femurale), caracterizată prin formarea de plăci
aterosclerotice în intima vasului, cu îngustarea
lumenului şi afectarea secundară a mediei.
Macroscopie:
 multiple leziuni proeminente, pot conflua
 formă rotund-ovalară
 culoare alb-gălbuie
 consistență crescută
 ulceraţie: pierdere de substanţă cu margini
anfractuoase, cu depozit granular galben la
suprafaţă

Evoluţie:
 embolie
 tromboză +/- trombembolie
 ATS AORTICĂ COMPLICATĂ CU TROMBOZĂ
Definiţie: boală arterială care afectează arterele mari de tip elastic
(aorta, arterele iliace) și arterele mari și medii de tip muscular
(arterele coronare, cerebrale, femurale), caracterizată prin
formarea de plăci aterosclerotice în intima vasului, cu îngustarea
lumenului şi afectarea secundară a mediei.

Macroscopie:
 multiple leziuni proeminente
 formă rotundă/ovalară
 culoare alb-gălbuie
 consistență crescută
 complicație prezentă: TROMBOZĂ

Evoluţie:
 tromboză ocluzivă -> ischemie acută
 fragmentare/detașare -> trombembolie -> ischemie acută în
teritoriile distale
 ATS AORTICĂ COMPLICATĂ CU CALCIFICARE
Definiţie: boală arterială care afectează arterele mari de tip elastic
(aorta, arterele iliace) și arterele mari și medii de tip muscular
(arterele coronare, cerebrale, femurale), caracterizată prin formarea
de plăci aterosclerotice în intima vasului, cu îngustarea lumenului şi
afectarea secundară a mediei.

Macroscopie:
 multiple leziuni proeminente
 formă rotundă/ovalară
 culoare albicioasă
 consistență crescută
 similară “cojii de ou”
 cracment la secţionare
 ATS VASELOR CEREBRALE
Definiţie: boală arterială care afectează arterele mari de tip
elastic (aorta, arterele iliace) și arterele mari și medii de tip
muscular (arterele coronare, cerebrale, femurale), caracterizată
prin formarea de plăci aterosclerotice în intima vasului, cu
îngustarea lumenului şi afectarea secundară a mediei.
! Vasele poligonului Willis frecvent afectate
Macroscopie:
 arterele afectate au contur sinuos
 perete inegal îngroșat, alb-gălbui
 la secționare, vasele afectate își pastrează lumenul deschis
+/- atrofia circumvoluțiilor și lărgirea scizurilor cerebrale

Complicații:
 ischemie cronică (demență senilă)
 ischemie acută (infarct cerebral)
 dilatare anevrismală
 ruptură (hemoragie cerebrală)
HE
 ATS CORONARIANĂ:PLACĂ FIBROASĂ CU CENTRU
ATEROMATOS
Microscopie:
 subendotelial: strat compact, acelular din
fibre de colagen
 centru ateromatos:
 lipide neutre (masă amorfă)
 colesterol liber (cristale aciculare),
colesterol esterificat
 celule xantice (macrofage spumoase)
 fibrină
 baza fibroasă: ţesut fibros dens, capilare
de neoformaţie în unghiurile plăcii
 atrofia şi fibroza mediei

Consecințe: îngustarea lumenului - ischemie

cronică (fibroză ischemică a miocardului)

http://www.pathologyatlas.ro/ateroscleroza-coronariana-placa-fibrolipidica.php HE
Coloraţie Simionescu
 ATS CORONARIANĂ: PLACĂ FIBROASĂ CALCIFICATĂ

Microscopie:
 subendotelial: acumulare de fibre de
colagen

 centrul plăcii: depozite

hematoxilinofile de săruri de calciu

Consecințe: îngustarea lumenului -

ischemie cronică (fibroză ischemică a
miocardului)

http://www.pathologyatlas.ro/ateroscleroza-coronariana-placa-fibroasa-calcificata.php HE
HE
 ATS CORONARIANĂ COMPLICATĂ CU TROMBOZĂ

Microscopie:
 Peretele arterei îngroşat printr-o placă
fibroasă

 Lumenul arterei coronare obliterat

printr-un tromb recent, aderent la
perete, format dintr-o reţea de fibrină și
elemente figurate

Consecințe: ischemie acută (infarct

miocardic acut)

HE
MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI ARTERIAL
Anevrisme
Definiţie: dilatare segmentală cu caracter permanent a peretelui vascular.

Clasificare:
1. Adevărate
1. Saculare (sacciforme)
2. Fusiforme

Robbins Basic Pathology 9th Edition (2013)

2. False (pseudoanevrisme)
ANEVRISMUL AORTIC
Definiţie: dilatare segmentală cu caracter permanent a
peretelui vascular.

Macroscopie:
 dilataţie fusiformă, simetrică, voluminoasă
 pereţii cavităţii anevrismale: subţiaţi, cu ATS
 conţinutul cavităţii anevrismale: tromb voluminos

Evoluţie:
 trombembolie
 ruptură cu hemoragie internă
 compresiunea structurilor adiacente

Rosai & Ackerman Surgical Pathology 11th Edition (2018)

ANEVRISMUL SIFILITIC - AORTĂ ASCENDENTĂ ȘI TROMB MIXT
Definiţie: dilatare segmentală cu caracter
permanent a peretelui vascular.
Definiție: procesul de coagulare a sângelui în cord și
vase intacte, în timpul vieții.

Consecinţă a sifilisului terțiar (aortita sifilitică)

Macroscopie:
 dilatare segmentară, cu aspect sacciform a Ao
ascendente
 prezența unei mase friabile, rugoase,
aderente și mate = TROMB
MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI ARTERIAL
Disecţia de aortă
Definiţie: dilatare segmentală cu caracter permanent
a peretelui vascular, cu crearea unui plan de clivaj
la nivelul peretelui arterial, între intimă şi medie.

Clasificare:
1.Stanford
2.DeBakey

Robbins Basic Pathology 9th Edition (2013)

DISECŢIA DE AORTĂ
Definiţie: dilatare segmentală cu caracter
permanent a peretelui vascular, cu crearea
unui plan de clivaj la nivelul peretelui
arterial, între intimă şi medie.

Macroscopie:
 fisură transversală la nivelul
intimei
 plan de clivaj între intimă şi medie
Evoluţie:
 fisură intimală de reintrare
-> lumen dublu (în “ţeavă de pușcă”)
 ruptură
 tromboză

Robbins Basic Pathology 9th Edition (2013) Atlas of Gross Pathology with Histological Correlation (2008)
DISECŢIA DE AORTĂ

Cazuistica Spitalului Clinic de Urgenţe “Sf. Spiridon” Iaşi

DISECŢIA DE AORTĂ
MORFOPATOLOGIA CORDULUI
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
A. Acută
Infarctul miocardic acut -> Infarctul miocardic cicatrizat
B. Cronică
Fibroza ischemică a miocardului
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Definiție: arie de necroză ischemică circumscrisă (>2,5 cm2), determinată de suprimarea bruscă a circulaţiei
coronariene (ischemie acută) în teritoriul corespunzător.

Clasificare:
 în raport cu gradul de implicare al peretelui miocardic:
 transmural
 subendocardic

 în funcție de localizarea obstrucției pe una din cele 3 ramuri majore:

 IMA antero-septal
 IMA postero-inferior
 IMA lateral
 IMA antero-lateral masiv
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Definiție: arie de necroză ischemică circumscrisă (>2,5 cm2) determinată de suprimarea bruscă a circulaţiei
coronariene (ischemie acută) în teritoriul corespunzător.

Macroscopie:

Timp Macroscopie
0 – 12 h aspect normal; coloraţie cu săruri de
tetrazoliu
12 – 24 h aspect pestriţ (zone albe și roșii)
24 – 72 h arie palidă, de consistenţă scazută
3 – 10 zile arie palidă, de consistenţă scazută,
delimitată de un lizereu hemoragic
> 7 – 8 saptămâni arie cu margini neregulate, culoare
alb-sidefie, caracter retractil
 INFARCTUL MIOCARDIC RECENT ANTERO-SEPTAL

Definiţie: arie de necroză ischemică circumscrisă

(>2,5 cm2), determinată de suprimarea bruscă a
circulaţiei coronariene (ischemie acută) în teritoriul
corespunzător.
99% din cazuri – ATS coronariană complicată

Macroscopie:
obliterarea ramului descendent anterior, cu
afectarea peretelui anterior VS+ 2/3 anterioare de
sept
 aspect pestriț (alternarea de arii palide și arii
hemoragice) 12-24h
 arie palidă, de consistență redusă 24-72h
 INFARCTUL MIOCARDIC CICATRIZAT

Definiţie: arie de necroză ischemică circumscrisă (>2,5 cm2),

determinată de suprimarea bruscă a circulaţiei coronariene
(ischemie acută) în teritoriul corespunzător.
99% din cazuri – ATS coronariană complicată

Macroscopie (>7-8 săptămâni):

 arie alb-sidefie
 margini neregulate
 perete lateral VS şi pilier retractaţi, subțiri
 INFARCTUL MIOCARDIC CICATRIZAT
Definiţie: arie de necroză ischemică circumscrisă
(>2,5cm2), determinată de suprimarea bruscă a
circulaţiei coronariene (ischemie acută) în teritoriul
corespunzător.
99% din cazuri – ATS coronariană complicată

Macroscopie (>7-8 săptămâni):

 arie alb-sidefie
 margini neregulate
 perete ventricular lateral VS retractat, subțire
INFARCUTL MIOCARDIC ACUT – COMPLICAȚII:

Butcovan Doima, Morfopatologie generală și specială

 INFARCTUL MIOCARDIC CICATRIZAT COMPLICAT
CU ANEVRISM ȘI TROMBOZĂ
Definiţie: arie de necroză ischemică circumscrisă
(>2,5 cm2), determinată de suprimarea bruscă a
circulaţiei coronariene (ischemie acută) în teritoriul
corespunzător.
99% din cazuri – ATS coronariană complicată

Macroscopie:
 perete VS in zona anevrismului este subțire, alb-
sidefiu, dilatat segmental, cu aspect sacciform
 prezența unei mase friabile, rugoase, aderente și
mate = TROMB
HE
 INFARCTUL MIOCARDIC RECENT
Definiţie: arie de necroză ischemică circumscrisă
(>2,5 cm2), determinată de suprimarea bruscă a
circulaţiei coronariene (ischemie acută) în teritoriul
corespunzător
! 99% din cazuri – ATS coronariană complicată
! 12-72h
Microscopie:
 necroză de coagulare, structurată
 fibrele miocardice necrozate
intens eozinofile,
fără nucleu şi striaţii
limite celulare păstrate
 hematii intermiocitare;
 congestie activă în miocardul normal
 aflux de neutrofile şi macrofage din vasele
congestionate

HE
http://www.pathologyatlas.ro/infarct-miocardic-acut-recent-morfopatologie-cardiovasculara.php
HE
 INFARCTUL MIOCARDIC ÎN CURS DE ORGANIZARE
CONJUNCTIVĂ
Definiţie: arie de necroză ischemică circumscrisă (>2,5 cm2),
determinată de suprimarea bruscă a circulaţiei coronariene (ischemie
acută) în teritoriul corespunzător.

99% din cazuri – ATS coronariană complicată

3-10 zile !

Microscopie:
 arie de necroză ischemică restantă
 delimitata de țesut de granulație

Evoluție FIBROZĂ

HE
http://www.pathologyatlas.ro/infarct-miocardic-organizare-conjunctiva-morfopatologie-cardiovasculara.php
 FIBROZA ISCHEMICĂ A MIOCARDULUI

Definiţie: Cardiomiopatie ischemică cronică,

cauzată de dezvoltarea lentă a bolii ischemice
(ATS coronariană cu caracter stenozant).

Macroscopie:
 miocard ce prezintă benzi alb-sidefii alternând
cu teritorii brun-roşietice de miocard normal
 “cord tigrat”
 dimensiunea cordului N/scăzută/crescută
Coloraţie Simionescu
 FIBROZA ISCHEMICĂ A MIOCARDULUI

Definiţie: Cardiomiopatie ischemică cronică,

cauzată de dezvoltarea lentă a bolii ischemice
(ATS coronariană cu caracter stenozant).

Microscopie:
 arii de miocard normal, atrofiat sau
hipertrofiat compensator
 fibroză interstiţială difuză care separă fibre
miocardice individuale

Coloraţie Simionescu

http://www.pathologyatlas.ro/fibroza-ischemica-a-miocardului.php
 FIBROZA ISCHEMICĂ A MIOCARDULUI
Definiţie: Cardiomiopatie ischemică
cronică, cauzată de dezvoltarea lentă a bolii
ischemice (ATS coronariană cu caracter
stenozant).

Microscopie:
 arii de miocard normal, atrofiat sau
hipertrofiat compensator (portocaliu)
 fibroză interstiţială difuză care separă
fibre miocardice individuale (roz)

Coloraţie Van Gieson

AFECȚIUNI ALE ENDOCARDULUI - ENDOCARDITA
Clasificarea endocarditelor:
1.Endocardite neinfecţioase
1. Endocardita reumatismală (verucoasă)
2. Endocardita verucoasă atipică (Libman-Sacks) – LES
3. Endocardita trombotică nebacteriană
2.Endocardite infecţioase
1. Endocardita infecţioasă acută
2. Endocardita infecţioasă subacută
AFECȚIUNI ALE ENDOCARDULUI - ENDOCARDITA
Clasificarea endocarditelor:
1.Endocardite neinfecţioase
1. Endocardita reumatismală (verucoasă)
2. Endocardita verucoasă atipică (Libman-Sacks) – LES
3. Endocardita trombotică nebacteriană
2.Endocardite infecţioase
1. Endocardita infecţioasă acută
2. Endocardita infecţioasă subacută
REUMATISMUL CARDIAC
Etiologie: boală mediată imun, produsă la câteva săptămâni după o faringită cu streptococ
β-hemolitic de grup A.
Forme:
1.Endocardită reumatismală
2.Miocardită reumatismală Pancardită reumatismală
3.Pericardită reumatismală

Evoluţie:
1.Fază acută
2.Fază cronică (de cicatrizare) -> sechele reumatismale
 ENDOCARDITA REUMATISMALĂ
Face parte din reumatismul cardiac acut

Etiologie: boală mediata imun, produsă la câteva

săptămâni după o faringită cu streptococ
β-hemolitic de grup A.

Macroscopie:
 valvele afectate edemațiate
 prezența vegetațiilor mici (1-2 mm), cu aspect
de verucă la nivelul liniilor de închidere a valvelor
(şirag de mărgele)
 veruci de culoare brun-cenușie, aderente
 ENDOCARDITA REUMATISMALĂ
Face parte din reumatismul cardiac acut

Etiologie: boală mediate imun, produsă la câteva

săptămâni după o faringită cu streptococ
β-hemolitic de grup A.

Microscopie:
 trombi fibrino-plachetari aseptici

Evoluție:
 valvulopatii cronice

DDx: Endocardita infecțioasă, Endocardita trombotică

non-bacteriană, Endocardita verucoasă atipică (LES)
 STENOZĂ MITRALĂ COMPLICATĂ CU TROMBOZĂ ATRIALĂ
Sechelă a reumatismului cardiac cronic

Macroscopie:
 valvele îngoșate
 comisuri fuzionate, cu marginile libere apropiate

orificiu strâmt în formă de fantă/”bot de pește”

 atriul stâng dilatat, ce conține un tromb în
urechiuşă

Complicații:
 ICC
 trombembolii sistemice
 EI subacută
 BOALĂ MITRALĂ
Definiţie: stenoză+ insuficienţă mitrală, sechelă a
reumatismului cardiac

Macroscopie:
 valvele îngoșate, imobile
 comisuri fuzionate, cu marginile libere apropiate
 orificiu deschis permanent

Complicații:
 ICC
 trombembolii sistemice
 EI subacută
 MIOCARDITA REUMATISMALĂ
Face parte din reumatismul cardiac acut

Etiologie: boală mediate imun, produsă la câteva

săptămâni după o faringită cu streptococ
β-hemolitic de grup A.

Microscopie:
 granulom Aschoff = leziune patognomonică (etapa
proliferativă), alcătuită din:
 arie centrală de necroză fibrinoidă
 celule Aschoff – mari, citoplasmă bazofilă, 1-2 nuclei
 celule Anicikov – fusiforme, nucleu zimţat
 macrofage, limfocite, fibroblaste

 leziunile granulomatoase prezintă dispoziţie

subendocardică și miocardică interstiţial, paravascular

https://webpath.med.utah.edu/CVHTML/CV062.html

HE
 MIOCARDITA REUMATISMALĂ
Face parte din reumatismul cardiac acut

Etiologie: boală mediate imun, produsă la câteva

săptămâni după o faringită cu streptococ
β-hemolitic de grup A.

Microscopie:
 granulom Aschoff = leziune patognomonică (etapa
proliferativă), alcătuită din:
 arie centrală de necroză fibrinoidă
 celule Aschoff – mari, citoplasmă bazofilă, 1-2 nuclei
 celule Anicikov – fusiforme, nucleu zimţat
 macrofage, limfocite, fibroblaste

 leziunile granulomatoase prezintă dispoziţie

subendocardică și miocardică interstiţial, paravascular

HE
MIOCARDITA REUMATISMALĂ

HE
PERICARDITA REUMATISMALĂ

HE
AFECȚIUNI ALE ENDOCARDULUI - ENDOCARDITA
Clasificarea endocarditelor:
1.Endocardite neinfecţioase
1. Endocardita reumatismală (verucoasă)
2. Endocardita verucoasă atipică (Libman-Sacks) – LES
3. Endocardita trombotică nebacteriană
2.Endocardite infecţioase
1. Endocardita infecţioasă acută
2. Endocardita infecţioasă subacută
AFECȚIUNI ALE ENDOCARDULUI - ENDOCARDITA
Clasificarea endocarditelor:
1.Endocardite neinfecţioase
1. Endocardita reumatismală (verucoasă)
2. Endocardita verucoasă atipică (Libman-Sacks) – LES
3. Endocardita trombotică nebacteriană
2.Endocardite infecţioase
1. Endocardita infecţioasă acută
2. Endocardita infecţioasă subacută
 Diagnosticul diferenţial al endocarditelor infecţioase
Criteriu Endocardita infecţioasă Endocardita infecţioasă
subacută (EISA) acută (EIA)

Debut Insidios Rapid

Focar infecţios primar Ocult Evident
Agent patogen Virulenţă scăzută Virulenţă ridicată
(Streptococ viridans, fungi) (Stafilococ auriu)
Cord Anterior lezat (MCC, Sechele Indemn
reumatismale, proteze valvulare)

Macroscopie Vegetaţii multiple, polipoide, Vegetaţii multiple, polipoide,

cenușii-roșietice, friabile cenușii-roșietice, friabile
+ valve ulcerate/perforate

Microscopie Trombi fibrino-plachetari Trombi fibrino-plachetari

Evoluţie Mai lentă Rapidă

Complicaţii IC IC
Embolie -> infarcte Embolie -> abcese
Glomerulonefrita în focar
 ENDOCARDITĂ INFECȚIOASĂ ACUTĂ
Endocardită ulcero-vegetantă
Etiologie: microorganisme cu virulență mare (stafilococ
auriu).

Macroscopie:
 vegetații multiple, polipoide, cenușii-roșiatice și
friabile dispuse în buchet la nivelul endocardului valvular
 ulcerații prezente, cu perforarea valvei aortice
 ruptura de cordaje
 cavitate VS dilatata

Microscopie:
trombi fibrino-leucocitari septici

Complicații: ICA, abcesul inelului valvular și miocardic,

tromboembolii septice sistemice
 ENDOCARDITĂ INFECȚIOASĂ SUBACUTĂ
Endocardită vegetantă
Etiologie: microorganisme cu virulență scazută
(streptococ viridans, fungi).
! Obișnuit, nu se produc distrucții valvulare și ale
cordajelor
Macroscopie:
 leziuni de insuficienţă mitrală preexistente
(cordaje scurtate, fuzionate)
 vegetații multiple, polipoide, cenușii-roșiatice și
friabile dispuse în buchet, pe topografia VM

Microscopie:
trombi fibrino-leucocitari septici (puține leucocite și
rare colonii microbiene)

Complicații: IC progresivă, embolii sistemice,

glomerulonefrită în focar
HE
 MIOCARDITA INTERSTIȚIALĂ VIRALĂ
Definiţie: inflamaţie acută a miocardului.

Etiologie virală: v. Coxsackie A,B, CMV, etc.

Infiltrat inflamator
Microscopie: mononucear
 infiltrat inflamator interstiţial, difuz,
mononuclear
 edem interstiţial, congestie
 fibre miocardice cu leziuni degenerative
 necroze miocitare focale

necroze
DDx: Miocardita reumatismală, miocardită miocitare focale
interstițială Fiedler

HE
ANOMALII CARDIACE CONGENITALE
Definiţie: Malformaţii congenitale ale cordului și vaselor mari prezente la naștere, ca rezultat
al dezvoltării embrionare anormale.

Clasificare:

Cu șunt Fără șunt

Șunt drepta – stg
(cianogene)
Trilogia Fallot
Tetralogia Fallot
Pentalogia Fallot
Șunt stg - drepta
(necianogene)
DSA Stenoza aortică
DSV Coarctaţie aortică
PCA Stenoza pulmonară
Transpoziţia vaselor mari
 DEFECT SEPTAL VENTRICULAR
Definiţie: malformaţie congenitală necianogenă (cu şunt
stânga – dreapta).
90% apar în 1/3 superioară a septului interventricular
(membranos)
Evoluție:
 HVD
 încărcarea circulației pulmonare inversarea șuntului
cianoză deces

Complicații:
 HTP
 Insuficiență cardiacă dreaptă
 Endocardită infecțioasă
 Tromboembolii paradoxale
 DEFECT SEPTAL ATRIAL
Definiţie: malformaţie congenitală necianogenă (cu şunt
stânga – dreapta).
Frecvent de tip ostium secundum
Evoluție:
 HVD
 încărcarea circulației pulmonare inversarea șuntului
cianoză deces

Complicații:
 HTP
 Insuficiență cardiacă dreaptă
 Endocardită infecțioasă
 Tromboembolii paradoxale
 TRILOGIA FALLOT
Definiţie: malformaţie congenitală cianogenă (cu şunt
dreapta-stânga) .

Componență:
 DSA
 Stenoza artei pulmonare
 HVD

Evoluție:
 Insuficiență cardiacă dreaptă precoce
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ GLOBALĂ
Definiţie: incapacitatea cordului de a
asigura debitul de sânge adecvat
necesităţilor organismului.

Caracter acut sau cronic

Clasificare: stângă, dreaptă sau globală

Cauze?

Macroscopie:
 cord mărit de volum
 cavități atriale și ventriculare dilatate,
conțin sânge rezidual
 orificiul valvelor atrioventriculare
dilatat
 S17-18: SISTEM RESPIRATOR
Macroscopie
 Pneumonia lobară
 Bronhopneumonia
 Abcese pulmonare +
 Emfizem pulmonar
 Bronşiectazia
 Tuberculoza pulmonară
 Pneumoconioze – Silicoza
pulmonară
 Carcinom pulmonar
• Primar
• Secundar – metastaze
pulmonare
 Patologia pleurei
Microscopie
 Pneumonia lobară
• Alveolita fibrinoasă
(coloraţia Mallory)
• Alveolita leucocitară
Complicaţii – Carnificaţia
pulmonară
 Bronhopneumonia de
aspiraţie
 Bronhopneumonia
 Tuberculoza pulmonară
miliară
 Boala membranelor hialine
 Pneumonia atipică primară
(Pneumonia interstiţială)
 Pneumonia cu Pneumocystis
jirovecii
 Silicoza pulmonară