Manualul nostru:

Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko, Modul de

gândire economic, Editura Bizzkit, 2011.

Pentru seminar:
Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko, Modul de
gândire economic . Teste şi Aplicaţii, Editura Bizzkit,
2011.
Ignat, I., Luţac, Gh. (coord.), Micro şi Macroeconomie.
Concepte fundamentale şi aplicaţii, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2004.

Suplimentar: bibliografia din fişa disciplinei (Portal)

Manualul nostru şi culegerea de teste
Evaluare
Tip activitate Metode de evaluare Pondere în nota finală (%)

Test parţial (săptămâna 8) din

capitolele 1-4 25%
Curs
Bonus participare curs

Evaluare orală şi 3 teste de 25%

Seminar
verificare a cunoştinţelor

Examen Test grilă din capitolele 5-9 50%

Standard minim de performanţă

 Minim nota 5 la evaluarea pe parcursul semestrului (Nota EVP = Nota curs +

Nota seminar)/2; 
 Minim nota 5 la examen.
De ce îi spunem Economie şi în orar
avem Economie politică?

Disciplina ECONOMIE are mai multe

denumiri: Economie politique –
franceză; ECONOMICS – engleză;
Economie Naţională – germană

Sensul provine din greaca veche:

Oicos = casă, gospodărie; Nomos =
regulă, lege; Polis = oraş, cetate
O definiţie simplă
 Economia studiază modalităţile prin care indivizii şi
societatea utilizează resursele rare pentru a-şi satisface
mai bine nevoile

 Ştiinţa economică este o teorie a alegerii şi a

consecinţelor ei neintenţionate

 Analiza se situează uneori la nivel microeconomic, deci

studiază comportamentul individual – MICROECONOMIE

 Sau la nivel macroeconomic, deci studiază

comportamentele şi problemele valabile la nivelul
economiei naţionale - MACROECONOMIE
De ce studiem Economia?

Pentru că ea ne arată
Pentru că cum pot fi înţelese şi Pentru că ne ajută să
suntem/vom fi interpretate ne însuşim limbajul
economişti fenomenele economic
economice

Pentru că ne ajută să Pentru că ne ajută să

înţelegem talk show- învăţăm mai uşor alte
urile economice... discipline economice
Formarea ştiinţei economice
 În antichitate:
• Platon, Statul , Legile – diviziunea socială a muncii, muncă,
proprietate, bani, economia naturală - economia de
schimb;
• Aristotel, Politica, Etica nicomahică – economia este ştiinţa
bogăţiei; valoare, preţ, monedă.

 Evul Mediu:
• Thoma D’Achino, Thomas Münzer, John Ball – concepţia
creştină cu privire la existenţă şi etică, condamnă luxul şi
împrumutul cu dobândă.
Formarea ştiinţei economice
 Mercantilismul (1450-1750)
• o politică economică în Europa Occidentală menită să atragă cantităţi cât mai
mari de metale preţioase;
• o doctrină economică care exprimă cerinţele vitale ale dezvoltării economice
a epocii.

Sistemul mercantil – trei aspecte:

• Cum se constituie bogăţia?
• Cum poate naţiunea să se îmbogăţească?
• Cum poate naţiunea să-şi conserve bogăţia dobândită?

Răspunsuri:
◦ prin monedă (Ortiz de Rojos, Olivares, Botero);
◦ prin dezvoltarea activităţilor manufacturiere (Antoine de Montchréstien,
Jean Baptiste Colbert);
◦ prin comerţ (William Petty).
Formarea ştiinţei economice
 Fiziocraţia (1756-1776): Fr. Quesnay şi discipolii: Robert
Jaques Turgot (ministru de finanţe sub Ludovic al XVI-lea)
 Doctrina şi politica fiziocrată = liberale
 Principii:
◦ existenţa unei ordini naturale;
◦ neintervenţia statului în viaţa economică;
◦ principiul “laissez faire, laisser passer”;
◦ supremaţia agriculturii faţă de comerţ şi industrie;
◦ bogăţia constă nu numai din metale preţioase ci şi din bunuri
agricole;
◦ schimbul, inclusiv cel extern, nu prezintă izvor de bogăţie pentru că
este echivalent.
Formarea ştiinţei economice
 Adam Smith (Avuţia naţiunilor, 1776)

◦ redă industriei locul legitim în producerea bogăţiei;

◦ credinţa în legi economice naturale şi “laisser faire”;
◦ principiul “mâinii invizibile”;
◦ cauzele creşterii avuţiilor naţiunilor;
◦ bogăţia = toate lucrurile necesare sau comode pentru viaţă,
produse prin muncă sau dobândite prin schimb;
◦ urmărirea interesului individual;
◦ diviziunea muncii;
◦ respinge politica economică protecţionistă.
 Dezvoltarea ştiinţei economice a
continuat...

Economia este un proces social, având în centrul ei acţiunea

umană antreprenorială. (Ludwig von Mises, Acţiunea umană.
Tratat de teorie economică, https://mises.ro/43/)
 Cum?

reguli

stat libertate
Ordinea și cooperarea socială
Realitatea economică este rezultatul unei combinaţii complexe dintre
elemente obiective (condiţii sociale, materiale, aptitudini) cu elemente
subiective (motivaţii, personalitate, atitudini, opinii, prejudecăţi).

In pofida acestei complexități există coordonare și ordine socială. Ex.:

circulația rutieră.

Indivizi diferiţi, animaţi de urmărirea propriilor interese, având la

dispoziţie puţine informaţii, au reuşit să producă nu haos, ci o societate
productivă şi ordonată.
Mari filosofi ai economiei

Thomas Hobbes –Leviatanul,1651 (abţinerea de la violenţă şi

tâlhărie)

Adam Smith – Avuția Națiunilor, 1776 (dezminte opinia largă a

vremii sale că doar planificarea politică poate împiedica
dezordinea şi sărăcia)

John Maynard Keynes – Teoria generală, 1936 (MGE este mai

curând o abordare decât un set de concluzii)
Modul de gândire economic

 Ştiinţa economică nu se reduce la bani, profit, afaceri şi

finanţe.

 Set de concepte derivate din propoziţia: “Toate

fenomenele sociale se nasc din acţiunile şi interacţiunile
indivizilor care fac alegeri ca răspuns la beneficiile şi
costurile suplimentare aşteptate de ei.”

 Ştiinţa economică studiază toate tipurile de alegeri şi

consecinţele neintenţionate ale acestora.
Modul de gândire economic

Acţiuni

Consecinţe Interacţiuni
Modul de gândire economic

Acţiunile

Costuri de
Economisire
oportunitate
Modul de gândire economic
 Problema acţiunilor economice = raritatea
 Problema interacţiunilor =nr. mare de proiecte individuale
diverse şi chiar incompatibile

 Facem faţă rarităţii prin economisire.

 Facem faţă nevoii de cooperare din partea a milioane de
indivizi prin participarea la un proces de coordonare.

 Traficul urban ilustează ambele aspecte.

Modul de gândire economic
 MGE explică şi consecinţele neintenţionate: Cum poate lua
naştere un asemenea tipar ordonat de evenimente, fără intenţie,
ci ca un produs al indivizilor care îşi urmăresc separat propriile
interese?

 Funcţionarea “misterioasă” a economiei de piaţă/societăţii de

schimb (A. Smith) – diviziunea socială a muncii (specializarea) şi
schimburi.

 Leonard Read, “I, Pencil”, 1958.

 Gandiţi-vă la activităţile coordonate precis pentru ca voi să va
serviţi micul dejun în această dimineaţă.
 Cum li s-a indus tuturor acestor oameni să producă tocmai
bunul potrivit, la locul şi timpul potrivite?
Modul de gândire economic
Cooperare Oamenii aleg pe baza

prin ajustare
ajustărilor reciproce la
La aceasta se rezumă
variaţia avantajelor nete pe
economia de piaţă
care le generează

reciprocă interacţiunile dintre ei.

Sistemele ec. =acele

Regulile obiceiuri şI practici prin
care cetăţenii îşi urmăresc Stabilitate, predictibilitate,

jocului
şi coordonează proiectele clare şi imparţiale
şi planurile sunt conturate
de regulile jocului

Reguli
neclare sau Cooperarea socială se
poate frânge
Lupte pentru stabilirea
unor reguli părtinitoare

îndoielnice
Modul de gândire economic
Pot fi
tranzacţionate
(cele
individuale)
Parte Încurajează
importantă a utilizarea
regulilor eficientă a
jocului resurselor rare

Drepturile
de
proprietate
Modul de gândire economic

Focalizarea pe alegere
Accentul pus pe
individ
Modul de gândire economic

Cu toate acestea, modul

de gândire economic
Nu pretindem că
presupune că acţiunile
Doar indivizii aleg!! indivizii ştiu totul şi nu
lor rezultă din
greşesc niciodată.
compararea costurilor cu
beneficiile.
Modul de gândire economic

Economiştii explică
fenomenele sociale Orice căutare a
Preferinţe sau prin observarea cunoaşterii începe cu
concluzii? rarităţii, a alegerii, a o serie de
sacrificiilor şi a angajamente.
consecinţelor.
Modul de gândire economic

Preferinţa exclusivă
Ştiinţa economică este pentru experienţa
o teorie a alegerii şi a cotidiană generează
Exemplu
consecinţelor ei ipoteze vagi şi
neintenţionate. generalizatoare şi
adesea greşite.
 De exemplu:

Când ratele dobânzii cresc putem prevedea o scădere a investiţiilor.

Dar asta nu înseamnă că rata dobânzii este singurul factor care influenţează
investiţiile.

Putem avea o creştere a investiţiilor ca urmare a creşterii cheltuielilor publice

pentru investiţii, chiar şi într-o perioadă în care rata dobânzii a crescut.
Pe ce ne bazăm?
Modul de gândire economic

Putem observa faptele, dar este nevoie de o teorie pentru

explicarea cauzelor.

Teoria economică poate să ofere modele de raţionament

privind evoluţia unei mărimi economice în raport de o alta, în
anumite condiţii şi considerând că toate celelalte sunt
constante.
 Ipoteze fundamentale ale științei
economice

Raţionalitatea = presupune că individul este raţional

adică urmăreşte neabătut îndeplinirea unui obiectiv
prin eficientizarea consumului de resurse =»
Comportamentul raţional = comportament eficient

Caeteris paribus = presupune că toate celelalte variabile ce pot

influenţa comportamentul studiat sunt considerate constante iar analiza
este simplificată la
A determină B
În concluzie,

 La Economie vom învăţa

 Să gândim economic, să fim eficienţi

 Să ne exprimăm în limbaj economic,

 Să rezolvăm probleme economice şi chiar

mistere sau paradoxuri economice
Dar,
Nu trebuie să luăm cunoştinţele ad-literam şi să
le însuşim necritic

Nu trebuie să credem că vom primi toate

răspunsurile la toate întrebările noastre, sau că
vom deţine adevărul absolut

Nu trebuie să uităm de omul complet (de omul animat de

altruism, care nu face calcule raţionale, care se lasă
condus de obiceiuri, de reguli morale sau convenţii sociale
juste sau nu)