Sunteți pe pagina 1din 78

Calculul pereţilor structurali din b.a.

Metoda cadrului scară înlocuitor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor


1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)
a) Secţiunile active la compresiune excentrică
b) Secţiunile active la forţă tăietoare
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)
a) Secţiunile active la momente încovoietoare
b) Secţiunile active la forţă tăietoare
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.1. Diafragme pline
3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
3.5. Eforturi axiale în montanţi
Calculul pereţilor structurali din b.a.
Metoda cadrului scară înlocuitor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

a) Secţiunile active la compresiune excentrică

bpp = B bpp = B

b b
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

a) Secţiunile active la compresiune excentrică


bpp

Δbsstt Δbddrr

ℓsstt ℓddrr

ℓst ℓdr
bp = Δbst + Δbdr Δbst ≤ Δbdr ≤
2 2
bp ≤ h Δbst , Δbdr ≤ distanţa până la primul gol
Δbst , Δbdr ≤ 0,1 H (H – înălţimea totală a diafragmei)
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

a) Secţiunile active la compresiune excentrică


bpp

hpp bp = Δbst + Δbdr

bp ≤ h
h
Δbsstt

Δbst ≤ 10.hp Δbdr ≤ 10.hp

b Δbst , Δbdr ≤ distanţa până la primul gol


bpp

hpp

h
Δbsstt Δbddrr

b
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

a) Secţiunile active la compresiune excentrică

bpp bpp

hpp hpp

Δbddrr Δbsstt Δbddrr


1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

b) Secţiunile active la forţă tăietoare

b.h
A m,t =
k
h k = 1,2 (secţiuni dreptunghiulare)
k = 1,1 (secţiuni T sau L)
k = 1,0 (secţiuni I sau C)

b
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)

a) Secţiunile active la momente încovoietoare


1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)

a) Secţiunile active la momente încovoietoare

bp = Δbst + b
ℓ00

hr Δbst ≤ 0,15 ℓo ≤ h r

bpp hrr

Δbsstt b
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)

a) Secţiunile active la momente încovoietoare


1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)

a) Secţiunile active la momente încovoietoare

bp = Δbst + Δbdr + b
ℓ00
Δbst ≤ 0,15 ℓo ≤ h r Δbdr ≤ 0,15 ℓo ≤ h r
hr

bpp

hrr

Δbsstt b Δbddrr
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)

b) Secţiunile active la forţă tăietoare

b.hr k = 1,2 (secţiuni dreptunghiulare)


Ar,t = k = 1,1 (secţiuni T sau L)
k k = 1,0 (secţiuni I sau C)

hrr

hrr

b
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

I
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

Repartizarea încărcărilor orizontale între diafragmele care compun


structura se face proporţional cu rigiditatea acestora.

constante pentru
toate diafragmele

Ks – rigiditatea unei diafragme;


Em – modulul de elasticitate convenţional al diafragmei (Em ≈ Eb);
αs – coeficient care depinde numai de legea de distribuţie pe înălţime
a încărcării seismice;
H – înălţimea totală a diafragmei;
– momentul de inerţie echivalent corectat, care ţine seama de toate
deformaţiile ce apar în montanţi şi rigle.
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

_
ηs I 0
I es =
ηs I 0
1 + νs 2
H ∑ A m,t
ηs – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şi
de mărimile λ şi γ;
I0 – momentul de inerţie al secţiunii ansamblului montanţilor,
consideraţi ca formând un singur element;
νs – coeficient care se determină tabelar, funcţie de
numărul de niveluri;
H – înălţimea totală a diafragmei;
Am,t – suma secţiunilor active la forţă tăietoare a montanţilor
unei diafragme.
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

_
ηs I 0
I es =
ηs I 0
1 + νs 2
H ∑ A m,t
ηs – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şi
de mărimile λ şi γ;
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă


L Rigiditatea riglei de cuplare:

3
6Er I r L
Kr =   μ
L ℓ
hr

ℓo
Er – modulul de elasticitate al riglei
a a (Er = 0,25 Em ≈ 0,25 Eb);

Ir – momentul de inerţie al riglei.


L – distanţa dintre centrele de
greutate ale montanţilor;
ℓ – lungimea de calcul a riglei:
ℓ = ℓo + 2a (a = 0,35 hr ≤ 0,40 m)
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă


L Rigiditatea riglei de cuplare:

3
6Er I r L
Kr =   μ
L ℓ
hr
μ – ţine seama de deformaţiile produse de forţa tăietoare.
ℓo
a a

1
μ=
30 I r
1+ 2
A r,t ℓ
Ar,t – secţiunea activă a riglei la forţa tăietoare.
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă


L
Rigiditatea montanţilor:

Em I m
Km =
he
Em – modulul de elasticitate al
he
montantului (Em ≈ Eb);

Im – momentul de inerţie al montantului;


he
he – înălţimea nivelului.
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă


L
Coeficientul γ (introduce efectul deformabilităţii
axiale a montanţilor):

4 Im
γ = 1+
A m L2

Am – secţiunea activă la compresiune


excentrică a unui montant;

Im – momentul de inerţie al montantului;


L – distanţa dintre centrele de greutate
ale montanţilor.
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă


L Momentul de inerţie global (al întregii secţiuni):

2
AmL
I0 = γ
2

Am – secţiunea activă la compresiune


excentrică a unui montant;
L – distanţa dintre centrele de greutate
ale montanţilor;
γ – conform relaţiei anterioare.
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri


L Rigiditatea riglei de cuplare (la fel ca în cazul precedent):

  3
6Er I r L
K r,e = Kr =   μ
L ℓ 

Rigiditatea montanţilor se aproximează cu relaţia:

K m,1 + K m,2
K m,e =
2
Km,1 , Km,2 – rigidităţile celor doi montanţi;
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri


L
Coeficientul λ:
 

Coeficientul γ:

I m,1 + I m,2  1 1 
γ = 1+  + 
L2 A A 
 m,1 m,2 

Momentul de inerţie global (al întregii secţiuni):

L2
I0 = γ
1 1
+
A m,1 A m,2
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri


L1,2 L2,3
Rigiditatea riglei de cuplare:

   m −1
K r,e = ∑ K r,i
i =1
Rigiditatea montanţilor:
m
1
K m,e =
2
∑ K m,i
i =1
Coeficientul λ:

m – numărul de montanţi
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri


L1,2 L2,3
Coeficientul γ:
   m
∑ I m,i  1 1 
γ = 1+ i =1  + 
L21,n A A 
 m,1 m,n 
Im,i – momentul de inerţie al montantului “i”;
L1,n – distanţa dintre centrele de greutate
ale montanţilor marginali;
Am,1 – secţiunea activă la compresiune
excentrică a primului montant;
Am,n – secţiunea activă la compresiune
excentrică a ultimului montant;
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri


L1,2 L2,3
Momentul de inerţie global:
  
m
γ
I0 =
γ -1
∑ I m,i
i =1

γ – conform relaţiei anterioare;


Im,i – momentul de inerţie al montantului “i”;
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

_
K Ax I e,Ax
FAx = Fx = Fx
∑ K Ax ∑ I e,Ax
Fx – rezultanta forţei seismice pe
direcţia “x”;
Fax – forţa orizontal ce revine
diafragmei “A”, pe direcţia “x”;
Kax –rigiditatea diafragmei “A”, pe
direcţia “x”;
Ie, Ax – momentul de inerţie echivalent

corectat al diafragmei “A”, pe


direcţia “x”;
ΣKAx – suma rigidităţilor diafragmelor
A
de pe direcţia “x”;
ΣIe, Ax – suma momentelor de inerţie
echivalente corectate a
diafragmelor de pe direcţia “x”;
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
F4 qs

F3
Fb
F2
H n=4

F1

Fb = γ  . S d (T1 ). m . λ 2 n Fb
qs =
Fi = Fb n
m i . si
≅ Fb n
mi . z i
(n + 1) H
∑ m i . si ∑ mi . z i
i =1 i =1
2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
qs
_
K Ax I e,Ax
FAx = Fx = Fx
∑ K Ax ∑ I e,Ax
n=4

2 n Fb
qs =
(n + 1) H
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor

Momentele în montanţii cadrului scară se determină cu relaţia:

qs H 2
M jk (ji) = ms
100
k
Mjk (ji) – momentele pe montant în nodul “j”;
ms > 0 ms – coeficient în funcţie de parametrii λ şi γ
j şi de numărul de niveluri ale clădirii,
ms < 0
conform tabelelor;
qs – sarcina seismică distribuită triunghiular;
i
H – înălţimea totală a diafragmei;
Am,n – secţiunea activă la compresiune
excentrică a ultimului montant.
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.1. Diafragme pline

Momentul încovoietor (montant):

2
qs H
M jk (ji) = 2 ms
100
k
din tabele,
he în coloana
pentru λ = 0
j
he Forţa tăietoare (montant):

i
M ij − M ji
Q ij =
he
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri

  Momentul încovoietor în montanţi:


qs H 2
M jk (ji) = ms
100
Momentul încovoietor în rigle:
k k M r = − (M jk + M ji )
ℓo Mjk

j j’ j j’ Forţa tăietoare în montanţi:


Mr
Mji M ij − M ji
he
Q ij =
i i he
Forţa tăietoare în rigle:

M jj' − M j'j
Q jj' =
ℓo
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri
I m1
Momentul încovoietor în montanţi M m1 = M me
qs H 2 I me
  M jk = ms
100 I m2
M m2 = M me
I me

k k k
Mjk = Mme Mm1 Mm2
j j’ j j’ j j’

i i i

I m,1 + I m,2
I m,e =
2
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri

Momentul încovoietor în rigle

 
M r = − (M m1 − M 'm1 )

k k k
Mjk = Mme Mm1
j j’ j j’ j j’
'
Mr
Mm1

i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri

Forţa tăietoare în montanţi

j
  M m1 + M km1
Q jk =
he

k k k
Mkm1
he Mjk = Mme he he
j
Mm1
j j’ j j’ j j’

i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri

Forţa tăietoare în rigle

  M rj + M rj'
Q jj' =
ℓo

k k k
ℓ00
Mjk = Mme
j j’ j j’ j j’
Mrj Mrj'

i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri

Momentul încovoietor în montanţi

qs H 2 I mi
M jk = ms M mi = M me
   100 I me
i = 1, 2, … , m

k k k
Mjk = Mme Mm1 Mm2 Mm3
j j j’ j

i i i

m
∑ I m,i
i =1
m – numărul de montanţi I me =
2
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri

Momentul încovoietor în rigle (noduri marginale)

  
M r = − (M m1 − M 'm1 )

k k k
Mjk = Mme Mm1
j j j’ j
'
Mr
Mm1
i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri

Momentul încovoietor în rigle (noduri centrale)

M r = − (M m1 − M 'm1 )
   K r1 K r2
M r1 = M r M r2 = Mr
K r1 + K r2 K r1 + K r2

k k k
Mjk = Mme Mm1
Kr1 Kr2
j j j’ j
Mr1 '
Mr2
Mm1
i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri

Forţa tăietoare în montanţi

j
M m1 + M km1
   Q jk =
he

k
k k
Mkm1
he Mjk = Mme he
j
Mm1
j j j’ j

i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri

Forţa tăietoare în rigle

M rjj' + M rj' j M rjj"' + M rj"j'


Q jj' = Q j'j" =
   ℓ1 ℓ2

k
k k
ℓ11 ℓ22 he Mjk = Mme j’
j j j’ j j”
Mrjj' Mrj' j Mrj' j" Mrj" j'
i i i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi

Suprafeţele aferente Eforturile axiale în montanţi se obţin prin


ale montanţilor însumarea următoarelor încărcări (toate
încărcările unitare date de planşee se
înmulţesc cu suprafaţa aferentă a
montantului):

a) Greutatea proprie a diafragmelor


pe fiecare nivel.
b) Încărcarea permanentă unitară a
planşeului cu pardoselă caldă.
c) Încărcarea permanentă unitară a
planşeului cu pardoselă rece.
d) Încărcarea permanentă unitară a
acoperişului terasă.
e) Greutatea pereţilor despărţitori pe
fiecare nivel.
f) Încărcarea utilă pe suprafaţa
aferentă a montantului.
g) Încărcarea din zăpadă pe
suprafaţa aferentă a montantului.
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi

No No = (qga + qz) Saf

N1,sup
N1,sup = No + Gp
N1,inf N1,inf = N1,sup + (qgp + qu) Saf

N2,sup N2,sup = N1,inf + Gp


N2,inf N2,inf = N2,sup + (qgp + qu) Saf

N3,sup N3,sup = N2,inf + Gp


N3,inf N3,inf = N3,sup + (qgp + qu) Saf

N4,sup N4,sup = N3,inf + Gp


N4,inf N4,inf = N4,sup + (qgp + qu) Saf

No N5 = N4,inf + Gp
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi
  

i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi
  

Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel)


Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1
Nj,inf = Nj,sup + (qgp + qu)Saf
Tk,1 (nu se corectează cu forţa tăietoaere)
k
Nk,inf
Nj,sup

i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi
  

Montant  (relaţiile
Montant  (relaţiile se
se aplică
aplică la
la fiecare
fiecare nivel)
nivel)
N
Nj,sj,suupp == N
Nkk,in,inff ++ G
Gpp ++ T
Tkk,1,1
N
Nj,in
j,inff
== N
Nj,sj,suupp ++ (q
(qggpp ++ q
quu)S
)Saaff
Tk,2 Tk,3 (nu
(nu se
se corectează
corectează cu
cu forţa
forţa tăietoaere)
tăietoaere)
k
Nk,inf Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel)
Nj,sup
Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3 |
j
Nj,inf = Nj,sup + (qgp + qu)Saf
(nu se corectează cu forţa tăietoaere)

i
3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi
  

Montant  (relaţiile
Montant  (relaţiile se
se aplică
aplică la
la fiecare
fiecare nivel)
nivel)
N
Nj,sj,suupp == N
Nkk,in,inff ++ G
Gpp ++ T
Tkk,1,1
N
Nj,in
j,inff
== N
Nj,sj,suupp ++ (q
(qggpp ++ q
quu)S
)Saaff
Tk,4 (nu
(nu se
se corectează
corectează cu
cu forţa
forţa tăietoaere)
tăietoaere)
k
Nk,inf
Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel)
Nj,sup
Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3 |
j
Nj,inf = Nj,sup + (qgp + qu)Saf
(nu se corectează cu forţa tăietoaere)

i
Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel)
Nj,sup = Nk,inf + Gp – Tk,4
Nj,inf = Nj,sup + (qgp + qu)Saf
(nu se corectează cu forţa tăietoaere)

S-ar putea să vă placă și