C4

Sindromul febril eruptiv

II. Eruptii veziculo-pustuloase

Mononucleoza infectioasa
Varicela

Bibliografie:
Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, de: Aurel Ivan, editura
polirom, editia 2002
Tratat de boli infectioase- Emanoil Ceausu, editura Polirom, editia 2017
Sursa imaginilor::colectia google

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Mononucleoza infectioasa
Boală infecţioasă acută, puţin contagioasă
Caracteriztă prin:
febra;
angina pseudo-membranoasa;
adenopatie generalizata;
hepato-splenomegalie;
eruptie maculo-papuloasa asemanatoare celei din
rujeola/scarlatina,

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Etiologie
 
Virusul Epstein-Barr
- herpes-virus, limfotrop
- genomul viral -ADN dublu spiralat,
- nucleocapsida- hexagonală,
- anvelopă.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Patogenie

Calea de transmitere
- aeriană,
- parenterală
(transfuzie de sânge infectat, transplant de organe).
Multiplicarea - la poarta de intrare,
Viremie,
- localizare în ţesuturile limfatice
(ganglioni, splină, amigdale).
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
Virusul
- se integrează în genomul limfocitului B ,
- produce o limfoproliferare autolimitată,
- apar infiltrate cu celule mononucleare în
- ganglionii limfatici,
- splină,
- ficat,
- măduvă osoasă.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Manifestări clinice
Incubaţia – 30-50 de zile.
 
Debutul -insidios
- astenie,
- cefalee,
- febră,
- disfagie.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Perioada de stare - durează 2-4 săptămâni
- febra -10-14 zile,
- angina - eritematoasă,
- eritemato-pultacee,
- pseudomembranoasă , peteşii,
- adenomegalia,
- hepatosplenomegalia cu icter,
- exantemul –posibil, scarlatiniform,
rubeoliform,
hemoragic.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
Convalescenţa

- dispar semnele bolii,

- persistă hepatomegalia,

- poate persista astenia.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Diagnostic pozitiv

Diagnostic hematologic
- hiperleucocitoză, chiar reacţie leucemoidă,
- creşterea limfomonocitelor până la 60%,
- celulele Downey
cu citoplasmă bazofilă,
nuclei ovalari,fragmentaţi, situaţi excentric.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Diagnostic pozitiv
Diagnostic serologic
a)anticorpi heterofili

(IgM care aglutinează hematiile de berbec)

b)anticorpi specifici faţă de virusul Epstein-Barr:

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Diagnostic diferenţial
sindromul mononuclezic preyent in infectiile cu:(CMV, HIV, T. gondi)
Citomegalovirus (CMV)
Hiv

Toxoplasma gondi (T. gondi)

- rubeolă,
- leucoză acută,
- tbc
- angine ulceronecrotice,
- hepatite acute virale.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Complicaţii

- determinate de virus,
- suprainfecţie bacteriană,
- anemie hemolitică, trombocitopenie,
- mecanice (ruptura splinei).

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Tratament
- izolare la domiciliu sau în spital,
- regimul alimentar normocaloric,
- repaus la pat în perioada febrilă,
- igiena riguroasă a mucoaselor
- antipiretice, antialgice, antiinflamatorii,
- vitamine de grup B şi C,
- corticoterapia (prednison 1 mg/kg/zi) în formele severe.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Alte infectii cu sdr febril si eruptie maculo-
papuloasa:
Infectia cu citomegalovirus
Este asemanatoare cu mononucleoza infectioasa.
Laborator: ac anticitomegalovirus (IgM).
 
7. Enterovirozele (Echo si Coxakie)
Se caracterizeaza prin:
catar respirator;
catar digestiv
coxakie determina dureri musculare intense
Laborator: teste serologice (Ac. specifici).

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Alte boli ce se asociaza sdr febril si eruptie maculo-papuloasa:
septicemii;
endocardita;
bruceloza;
febra tifoida;
sifilis secundar;
boli autoimune;
alergii cutanate (au caracter migrator si sunt intens
pruriginoase);
scabia (intens pruriginoase nocturn si la cald)

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

II. Eruptii veziculo-pustuloase
1. Varicela

Debuteaza insidios cu:

subfebrilitati;
rash preeruptiv;
catar usor.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Perioada de stare

eruptia maculo-papulo-veziculo-pustuloasa:
este polimorfa;
generalizata, inclusiv pe pielea paroasa a capului, palme,
plante;
lichidul vezicular este initial clar, « in picatura de roua »,
apoi se tulbura, prin resorbtie devine tulbure-galbuie, iar in
cele din urma se formeaza crusta;
Foarte pruriginoasa;
apare in valuri eruptive insotite de febra ( ceea ce
determina polimorfismul eruptiv ).
 
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
Zona Zoster generalizata

Etiologie comuna cu varicela.

In per de iminodepresie apare zz:
vezicule asemanatoare celor din varicela dispuse in
buchete.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Alte boli ce se insotesc de eruptie veziculo-pustuloasa si sindrom
febril:
herpes generalizat;
boala gura-mana-picior (ag etiologic- Coxakie,
vezicule in buchet);
pemfigus bulos;
stafilococii;
inf streptococice;
scabia variceloforma (leziuni de grataj);
alergii variceloforme.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

 
III. Eruptii hemoragice
1. Septicemia cu menigococ Waterhouse-Friedrichsen
Apare la persoane imunodeprimate
In mod obisnuit meningita cu meninigococ are LCR purulent.
In acest caz:
LCR clar;
Bacterioscopie- nr foarte mare de microbi;
Hemoculturi pozitive;
Diseminare viscerala rapida.
Endotoxina menigococcului determina CID- soc- deces in
decurs de cateva ore;
Elemente petesiale ce apar initial pe trunchi, apoi pe tot
corpul;
Se vor transforma in sufuziuni hemoragice.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

2. Purpura Henoch-Schonlein
Este determinata de streptococul beta-hemolitic de
grup A.
Apar elemente petesiale pe membrele inferioare.
 
3. Alte boli ce se insotesc de eruptie hemoragica si
sindrom febril:
Ricketsiozele;
Purpure trombocitopenice;
Febre hemoragice (Ebola) cu mortalitate crescuta.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

VARICELA ( Vărsatul de vânt)
II. Eruptii veziculo-pustuloase

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

 

VARICELA ( Vărsatul de vânt)

este o boală specifică omului,

foarte contagioasă, semnalată în copilărie, ca
primoinfecţie cu virus varicelo-zosterian,
cu manifestări endemo-epidemice
 caracterizată clinic prin evoluţie
autolimitantă,
exantem facultativ, veziculo-pustulos
 imunitate durabilă toată viaţa.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Agentul etiologic
Virusul varicelo-zosterian (VVZ),
din fam. Herpesviridae,
este ADN,
determină imunitate antigenică de lungă durată,
reîmbolnăvirile fiind excepţionale.
Se cultivă pe
culturi umane sau simiene producând leziuni şi incluziuni
eozinofilice intranucleare (corpii Pachen).
Nu prezintă variaţie antigenică.

Este foarte puţin rezistent în mediul extern,

Decontaminarea se realizeaza prin prin metode uzuale,
naturale sau mecanice (aerisirea încăperilor, ştergerea
umedă).

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Patogenie:
Virusul pătrunde în organism prin mucoasa
nazofaringiană,

 Eliminare
 atât prin secreţiile căilor respiratorii
Secretiile leziunilor tegumentare.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Semne

clinice de recunoaştere
Forma tipică se caracterizează pri:
 incubaţie de 10-21 de zile.
DEBUT CU
 febra moderată (38° C),
 stare de rău general,
 catar respirator,
 cefalee, mialgii,
 care ţin 1-2 zile.

Simptomele de debut sunt mai accentuate la adolescent şi adult

decât la copil

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

perioada de stare
exantem cu zeci sau sute de elemente maculare roz,
iniţial pe corp apoi pe faţă şi membre
care devin rapid papuloase, pruriginoase
cu transformare în 24 de ore în vezicule transparente cu
lichid clar, aşezate pe o bază eritematoasă.
După 1-2 zile apare ombilicarea centrală a veziculelor,
conţinutul se tulbură uşor.
Vezicula începe să se usuce începând cu a 4-a zi de la
apariţie, apare crusta care pesistă până în a 10-a zi, se
desprinde şi
în absenţa suprainfectării nu lasă cicatrice

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Exantemul polimorf ( cu aspect de cer
instelat)
este dominant pe trunchi şi la rădăcina membrelor.
poate să apară şi pe pielea acoperită de păr
 pe mucoasa laringiană (crupul varicelos).
Vindecarea se produce în 10-15 zile.
Se poate produce o suprainfectare cutanată cu
streptococ sau stafilococ ca urmare a traumatizării
tegumentului prin grataj.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
Procesul epidemiologic
1. Sursa de infecţie:
Omul bolnav contagios
cu 1-2 zile înainte de instalarea exantemului
şi până la 5 zile de la apariţia ultimelor elemente
veziculare.
În cazul formelor atipice, se va ajunge la stadiul de crustă
după 5 zile,
dar, la imunodeprimaţi după 10 zile.
Indice de contagiozitate de până la 95%.
! Crustele nu sunt purtătoare de virus!
Virusul se poate elimina prin
secreţii nazofaringiene şi lichidul din vezicule.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Purtătorii
Purtători preinfecţioşi în perioada de incubaţie sunt
deosebit de contagioşi pentru câteva zile
înaintea debutului varicelei. Virusul se propagă rapid
la contacţii din familie sau alte colectivităţi.
Purtătorii foşti bolnavi sau sănătoşi nu au
semnificaţie epidemiologică (excepţie
imunocompromişii care păstrează virusul în gg
senzitivi – pot sa apara reactivări).

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Transmiterea
direct:
 prin secreţii nazofaringiene sau contact cu tegumentele
sau mucoasele purtătorului preinfecţios sau ale
bolnavului.

indirect: mai rar, datorită rezistenţei reduse a virusului, dar

totuşi posibil, prin nucleii secreţiilor sau prin obiecte şi
mâini recent şi bogat contaminate (frecvent în epidemiile
nosocomiale determinate de VVZ sau în cele din
colectivităţile de şcolari sau preşcolari)

• transplacentar: în I trimestru poate să apară riscul de

malformaţii congenitale, iar în lunile mai mari, poate da
varicela congenitală care poate avea forme grave.
drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan
Receptivitatea:
crescută pentru copiii de 5-9 ani( pot reprezebta 50% din
totalul cazurilor).
După 9 ani morbiditatea scade, iar după 14 este sporadică
deoarece 75-90% dintre aceştia au trecut deja prin infecţie.
Adulţii pot face forme severe de varicelă sau herpes zoster.
 Copiii născuţi din mame imune prezintă protecţie până la 6
luni,
cazurile de varicelă congenitală determină o letalitate de 10-
20%.
Receptivitatea este maximă la persoane imunocompromise
(cancer, hemopatii maligne, tratamente)

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Forme de manifestare:

În zonele temperate evoluează endemo-epidemic,

în localităţile cu densitate mare a populaţiei, boala prezintă
o morbiditate endemică cu pusee epidemice, iar
interepidemic pot apărea forme sporadice de boală.
Factori favorizanţi:
naturali: sezonalitate iarnă-primăvară
 (excepţie herpes-zoster care apare pe tot parcursul anului.
economico-sociali:
 colectivităţi de copii, aglomeraţia centrelor urbane, unităţi
medico-sociale.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Profilaxie şi combatere
→ Măsuri generale:
reducerea riscului prezenţei de surse de agent patogen
igienă individuală şi colectivă
izolarea bolnavilor cu varicelă în boxe separate, cu
sistem propriu de ventilaţie, prin presiune negativă.
 Izolare de minim 7-10 zile.

în colectivitate se impune o perioadă de carantină de

21 de zile de la ultimul caz care apare, după care
supravegherea zilnică a stării de sănătate a copiilor.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

Prevenţia specifică:
Vaccinare cu vaccin viu atenuat (Varilix), doză de 0,5
ml SC, în regiunea deltoidiană, după tratarea cu
dezinfectant al pielii şi după uscarea acestui
dezinfectant.
 Indicaţii de vaccinare:
imunizarea activă a copiilor 12-18 luni, care nu au avut
boala în antecedente
pacienţi propuşi pentru transplant, pacienţi cu boli
cronice, metabolice, endocrine, pulmonare, care pot
face forme severe;
femei neînsărcinate de vârstă fertilă.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

 Protecţie postvaccinala
= de 10 ani
Seroconversia este de 98,4% după 1 doză (80% la
imunodeprimaţi).
Vaccinarea protejează şi faţă de zona-zoster (datorată
unor tulpini sălbatice).
Între vaccinarea rujeolică şi cea variceloasă se
păstrează 1 lună, tulpina rujeolică fiind
imunosupresoare.
Cei la care s-a administrat Ig, se păstrează un interval
de minimi 6 săptămâni până la vaccinare.

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan

 Herpes simplex
Zona zoster

Varicela

drept de autor Dr. Maria-Monica Bejan