Sunteți pe pagina 1din 16

Succes şi insucces şcolar

Care este primul cuvânt care vă vine în


minte atunci când auziţi sintagma

INSUCCES ŞCOLAR???
Definire
Succesul şcolar constă în „obţinerea unui
randament superior în activitatea instructiv-
educativă, la nivelul cerinţelor programelor şi al
finalităţilor învăţământului“
Insuccesul se referă la „rămânerea în urmă
la învăţătură sau la neîndeplinirea cerinţelor
obligatorii din cadrul procesului instructiv-
educativ, fiind efectul discrepanţei dintre
exigenţe, posibilităţi şi rezultate“(Popescu, 1991,
p. 24).
Performanţele elevilor, măsurate şi
evaluate cu ajutorul diferitelor instrumente
docimologice, sunt raportate la un anumit nivel
de cerinţe stabilite în funcţie de vârstă dar şi de
exigenţele specifice ale unui sistem educaţional.

De exemplu, unele ţări au desfiinţat repetenţia,


cel puţin la nivelul învăţământului de bază,
întrucât se consideră că provoacă traume
psiho-afective. In alte ţări se consideră
repetenţia drept un mijloc pedagogic pozitiv
care îl poate ajuta pe elev să atingă standardele
minime de cunoştinţe pentru a trece în clasa
următoare.
Forme de insucces şcolar
Insuccesul generalizat (situaţie în care elevul întâmpină
dificultăţi de adaptare la viaţa şcolară în ansamblu şi nu face
faţă baremelor minime la majoritatea obiectelor de
învăţământ)
Insuccesul limitat, de amplitudine redusă (situaţie în care
elevii întâmpină dificultăţi doar la unele materii de învăţământ
sau chiar la una singură).
Eşecul şcolar de tip cognitiv, care are în vedere
nerealizarea de către elev a obiectivelor pedagogice şi se
exprimă în rezultate slabe la examene, corigenţe, repetenţie.
Eşec de tip necognitiv, care se referă la inadaptarea
elevului la exigenţele ambianţei şcolare.
Faze ale insuccesului scolar
Indicatorii unei forme stabilizate de eşec

INDICATORI INDICATORI
PROPRII EXTERIORI
INSTITUŢIEI INSTITUŢIEI
ŞCOLARE ŞCOLARE

INDICATORI
REFERITORI LA
EFECTELE
EŞECULUI
ÎN PLAN
INDIVIDUAL
Inadaptarea şcolară se referă atât la
dificultăţile de a îndeplini sarcinile şcolare cât şi la
eşecul de integrare în mediul şcolar din care
elevul face parte.
Criterii în evaluarea adaptării şcolare:
 aptitudinea elevului de a-şi
însuşi informaţiile transmise şi
posibilităţile de operare cu
acestea;
 capacitatea de relaţionare cu
grupul şcolar;
 interiorizarea unor norme
scolare şi valori sociale
acceptate.
Dimensiunea subiectivă
a insuccesului şcolar poate fi
relevată şi atunci când
acelaşi rezultat şcolar
capătă semnificaţii diferite
pentru profesor, pentru elev
şi, respectiv, pentru părinţii
săi.
Relativitatea insuccesului şcolar

Elev - Părinţi
Elev -Profesor

au rol în fixarea
nivelului de aspiraţie
O notă de 8 considerată a elevului
apreciată de profesor
drept un succes poate
fi luata drept eşec de
către elev
Îşi proiectează în copii
propriile lor ambiţii

O nereuşită obiectivă, reală


poate să nu fie resimţită
ca insucces de către un Ei asociază succesul şcolar cu
elev neinteresat reuşita copiilor în viitor
Care este impactul
psihologic al insucceselor
şcolare asupra elevului?
Aprecierea profesorului este asimilata si interiorizata de
elev(mai ales de catre elevul din clasele mici), devenind o
componenta importanta a imaginii de sine.
Astfel, notele proaste, persistenta evaluarilor negative vor
determina o alterare a imaginii de sine, pierderea increderii
in propriile posibilitati, dezvoltarea unui sentiment de
ineficienta personala.
Efecte cumulative ale esecului scolar

Genereaza
Sunt afectate sentimente de
relatiile culpabilitate ,
interpersonale inferioritate
Grupul scolar
dezvolta atitudini
de marginalizare

Determina
conduite deviante
-chiul de la scoala
-fuga de acasa
-abandon scolar
-violente scolare
1. Factorii individuali ai insuccesului scolar

2. Factorii familiali ai insuccesului scolar

3. Factorii de ordin scolar ai insuccesului


In ultimele decenii s-a conturat un nou concept al potentialului
intelectual, concretizat in notiunea de potential de invatare.
Teoria lui L.S. Vîgotski privind zona proxima a dezvoltarii,
surprinde decalajul dintre nivelul actual al dezvoltarii si cel
potential.
BIBLIOGRAFIE:
• Sălăvăstru, Dorina, Psihologia educaţiei,
Editura Polirom, Iaşi, 2004;
• Cucoş,Constantin, Pedagogie, Editura
Polirom, Iaşi,1996;