Terapii kinetice în

patologia pediatrică
Conf. Univ. Dr. Buşneag Carmen
Recuperarea în
torticolis la copil
Masterand: Nedu Florin
Torticolis
 Torticolisul este o atitudine vicioasă
temporară, uneori permanentă, cauzată de
retracţia cu scurtare unilaterală a muşchiului
sternocleidomastoidian, care are drept
rezultat înclinarea capului înspre muşchiul
lezat şi răsucirea lui spre partea sănătoasă.
Torticolisul poate să aibă o cauză
congenitală (torticolis congenital) sau să fie
câştigat în timpul vieţii (torticolisul dobândit).
 Torticolisul congenital este considerat
a fi cauzat de trauma locală a ţesuturilor moi
ale gâtului înainte sau în timpul
naşterii. Acesta poate avea două forme:
torticolis congenital muscular, interesând
muşchiul sternocleidomastoidian, şi torticolis
congenital prin malformaţii congenital
osoase ca: atrofia condililor occipitali,
hemivertebre cervicale etc.
 Cel dobândit este mai rar la copilul mic şi poate avea
mai multe cauze:

 Obstetricală (prezentaţie pelvină, utilizarea forcepsului

etc.);
 Cicatricială (cicatricii retractile ale gâtului după arsuri);
 Musculară (miozite virale, reumatice sau de altă
natură, care dau torticolis dureros, dar trecător);
 Neurologică (paralizii spastice sau flasce);
 Senzorială (deficenţe ocular/auditive), din cauza
unor poziţii vicioase mentinute în timpul zilei şi în timpul
somnului, din cauza frigului sau a unor mişcări bruşte.
Torticolisul congenital
muscular

Formele congenitale de torticolis sunt

cele mai frecvente forme la copii şi pot
coexista cu alte malformaţii ale aparatului
locomotor: ale centurii scapulare(omoplat
ridicat), ale membrelor inferioare
(picior strâmb congenital, luxaţii, etc.),
anomalii cervicale.
 Etiologie

 congenitală: torticolisul se datoreaza unei poziţii vicioase

intrauterine a fătului, în care capul este torsionat intr-
o parte(înclinaţie laterală
dreapta/stanga) comprimă muşchiul sternocleidomastoidian împiedicând 
dezvoltarea acestuia, sau umărul poate apasa gâtul. Rezultă şi într-un
caz şi în celălalt o compresiune arterială care provoacă leziuni ischemice
cu contractură şi retracţie a muşchiului.

 ostetricală: susţine că în timpul unei naşteri distotice, în special în

prezentările pelvine, se produce o întindere cu torsiune a gâtului copilului,
 cu lezarea muşchiului
sternocleidomastoidian. La nivelul acestei leziuni se formează un hemato
m care se fibrozează şi produce o scurtare cu retracţie secundară.
Simptome
 La nou născut şi sugarul mic nu este vizibilă atitudinea
de torticolis. Retracţia nu este instalată iar gâtul este
scurt. Ceea ce ne poate atrage atenţia este prezenţa
unui nod (oliva torticolara) în treimea medie a
muşchiului SCM care apare în primele 2-3 săptamâni
de la naştere, şi care poate să dispară către 6 luni- 1
an. Netratat torticolisul poate modifica aspectul fizic la
micuţului. Craniul unui nou-născut este foarte fragil, iar
dacă pruncul are tendinţa de a-şi ţine capul mereu pe
aceeaşi parte, aceasta ar putea să-i aplatizeze capul
pe partea respectivă. Este ceea ce medicii numesc
o plagiocefalie de poziţie.
 După vârsta de un an, copilul care suferă de această
afecţiune are capul înclinat pe partea muşchiului
scurtat, iar faţa se roteşte spre umărul din partea
muşchiului sănătos. Umărul de pe partea muşchiului
afectat este mai ridicat; muschiul SCM afectat este mai
proeminent, îngroşat şi scurtat. Se observă o mobilitate
scăzută a capului şi poate fi prezentă şi
aici oliva torticolara. Torticolisul mai poate duce la insta
larea unei scolioze cervico-
dorsală, în regiunea cervicală, scolioza având
convexitatea spre partea afectata.
Diagnostic
 Afecţiunea poate fi evidentiaţă de la naştere sau se
poate evidenţia în lunile ce urmează: se observă imediat
capul înclinat intr-o parte. Imediat după naştere se poate
palpa la nivelul muşchiului SCM oliva torticolara,
nedureroasă, strict aderenţa de structură musculară şi
fară aderenţă la părţile moi de deasupra. Se recomandă
ca părinţii să consulte imediat un medic atunci când
observă aceste semne caracteristice; medicul va
examina copilul, va face o anamneză minuţioasă a
naşterii, va indica o radiografie a coloanei cervicale
pentru a decela eventuale probleme osoase.
 În perioada neonatală, torticolisul congenital muscular
fără oliva trebuie diferenţiat de torticolisul congenital
osos.
Tratament
 După forma şi cauzele torticolisului, tratamentul acestuia poate fi
ortopedic, chirurgical şi funcţional recuperator. Cazurile grave sau
vechi necesită un tratament chirurgical şi ortopedic, asociat cu
tratament funcţional pre şi post-operator. Tratamentul chirurgical
este recomandat să se facă după vârsta de doi ani.

Tratamentul ortopedic: imobilizări corective sau utilizarea

suspensiei în căpăstrul glisson pe plan înclinat.

Tratamentul chirurgical: asigură vindecarea completa.

Tratamentul kinetoterapeutic: trebuie să înceapă din primele

săptamânii de viaţă.
Tratament de recuperare in
torticolusul congenital

 Obiective:
 Tonifierea şi alungirea muşchiului bolnav prin exerciţii excentrice, precum şi
tonifierea şi scurtarea muşchiului sănătos prin exerciţii concentrice;
 Corectarea asimetriei centurii scapulare şi a toracelui;
 Formarea reflexului de postură corectă a capului şi gâtului copilului în situaţiile
statice şi dinamice ale corpului.

În primele săptămâni de viaţă ale nou-născutului, tratamentul constă în menţinerea

unor  posturi corective şi hipercorective ale capului, gâtului şi celorlalte segmente a
le corpului; mobilizări pasive, cu scopul de a întinde muşchiul SCM afectat, şi
masaj. Este important
ca bebeluşul să aibă o poziţie corectă şi în timpul somnului, iar pentru acest scop p
oate folosi salteluţa suport pentru bebeluşi, care menţine bebeluşul în poziţia dorită
şi nu-i permite să se rostogolească. Trebuie evitat ca pruncul să doarmă pe partea
afectată. În timpul somnului mai poate fi plasat un sul/pernuţă sub regiunea
cervicală pentru a menţine muşchiul SCM întins.
 Mobilizările pasive vor fi efectuate de către kinetoterapeut şi vor
consta în:

 Extensii ale capului şi gâtului;

 Înclinări laterale ale capului şi gâtului spre partea sănătoasă;

 Răsuciri ale capului spre partea afectată;

 Circumducţia capului în plan posterior;

 Întinderea în axul vertical al coloanei vertebrale.

 Masajul constă în neteziri şi fricţiuni uşoare la nive
lul gâtului, pe partea afectată( în proximitatea
olivei torticolare), cu efect vasodilatator şi relaxare
musculară, influenţând favorabil contractura
musculară.
Şedinta de kinetoterapie poate fi precedată de o
baie caldă a bebeluşului care va ajuta la o mai
bună relaxare musculară. Apoi va urma masajul şi
în final mobilizările pasive finalizate de elongaţia
coloanei vertebrale în axul său longitudinal.
 Atunci când torticolisul congenital este depistat un pic mai târziu,
la câteva luni de
viaţă, putem introduce exercitii fizice incluse in joacă, prin plasare
a jucăriilor sau a altor obiecte în anumite locuri ce solicită copilul
să îndrepte capul spre ele, întinzând astfel muşchii gâtului:

 Copilul întins pe burtică, în sprijin pe antebraţe, cu un sul sub

torace (pentru a-i facilita menţinerea poziţiei). Ne vom folosi de o
jucărie pe care o vom mişca, în faţa copilului, spre partea
afectata. Copilul o va urmări fiind nevoit să întoarcă capul spre
partea afectată.

 Copilul aşezat pe burtică pe o minge mare, repetăm exerciţiul

anterior.
 Şi în acest caz vom continua cu mobilizările pasive ale capului şi
gâtului pentru alungirea muşchiului SCM. Pe lângă moblizările
descrise mai sus, mai putem întinde muşchiul SCM
prin poziţionarea copilului în decubit dorsal, prize la nivelul umărul
ui de pe partea afectată, contrapriză posterior la nivelul sacrului;
tragem de umăr în jos, în timp ce copilul este mutat pe o
parte(pe partea afectată) capul rămâne drept, iar cu cealaltă
mână împingem de bazin în sus spre muşchiul afectat.

Torticolis congenital muscular depistat mai târziu : după vârsta de

3-4 ani, se introduc exerciţii corectoare active.

Exerciţiile se vor efecuta din poziţii care asigură o bună stabilitate

a corpului şi o localizare precisă a mişcării: stând prins cu mâinile
de spaliere, şezând, pe genunchii etc.
 Exerciţiile dinamice constă în :

1. Extensii ale capului şi gâtului: la început fără rezistenţă opusă de către

kinetoterapeut, se pot executa din decubit ventral pentru a avea ca rezisten ţă doar
greutatea capului. Apoi se trece la o rezistenţă mai mare opusă de către
kinetoterapeut;

2. Înclinări laterale ale capului şi gâtului spre partea sănătoasă: de exemplu din
poziţia şezând, copilul execută mişcarea liber, apoi kinetoterapeutul va opune
rezistenţă aplicând o mână
pe partea laterală a capului dinspre partea în care se face înclinaţia( partea
sănătoasă), iar cealaltă mână o va aplica pe umărul de pe partea afectată;

3. Răsuciri ale capului spre partea afectat ă: mai întâi executate liber, apoi cu
rezistenţă. Kinetoterapeutul, plasat în spatele copilului, aplicând rezistenţă cu o
mână pe ramura orizontală a mandibulei dinspre partea afectată, cealaltă mână
fiind pe zona parieto-occipitală dinspre partea sănătoasă;
4. Circumducţia capului în plan posterior;

5. Mişcări asimetrice ale membrelor superioare în scopul corectării asimetriei

centurii scapulare: membrul de pe partea sănătoasă va efectua mişcări peste linia
orizontală a umerilor, iar membrul superior de pe partea torticol isului va executa
mişcări sub nivelul umerilor. Exemplu: din stând depărtat, memprele superioare
întinse înainte la nivelul umerilor; ducerea membrului de pe partea sănătoasă prin
înainte-sus pe vertical, simultan cu ducerea membrului de pe partea afectată prin
înainte-jos până ce ajunge paralel cu trunchiul;

6. Îndoiri laterale ale trunchiului spre partea sănătoasă simultan cu înclinarea

capului spre partea sănătoasă. Răsuciri ale trunchiului spre partea torticol isului
simultan cu răsucirea capului spre partea afectată. Extensia trunchiului şi a
capului;

7.Corectarea posturii cu faţa la oglindă pentru conştientizarea posturii corecte a
capului.
 Exemple de exerciţii corective pentru torticolisul drept:

1. Mers pe toată talpa, apoi pe vârfuri, cu capul şi gâtul răsucite spre

dreapta;

2. Mers pe toată talpa, apoi pe vârfuri, cu capul şi gâtul înclinate spre

stânga;

3. Mers cu capul şi gâtul în extensie;

4. Mers cu capul şi gâtul în extensie ţinând pe frunte o minge medicinală

susţinută din lateral cu mâna stângă;

5. Mers cu un baston la spate, ţinut în diagonală, apucat cu mâna stângă

de sus, şi cu cea dreaptă de jos. Îndoirea capului spre stânga simultan cu
răsucirea lui spre dreapta;
6. Mers fandat cu răsucirea capului spre dreapta, cu arcuire;

7. Alergare spre dreapta cu încrucişarea picioarelor şi capul

răsucit spre dreapta;

8. Idem 7, dar cu capul înclinat spre stânga;

9. Stând depărtat cu mâinile pe şold. Fandare laterală pe piciorul

drept cu capul răsucit spre dreapta;

10. Pe genunchi, pe călcâie şezând, cu câte o greutate mică în

ambele mâini: ridicarea pe genunchi, trunchiul, capul şi gâtul în
extensie, cu ducerea braţului stâng sus, a celui drept la spate;
11. Pe genunchi, cu sprijin pe palme: îndoirea coatelor cu răsucirea
capului şi gâtului spre dreapta până la contactul tâmplei stângi cu solul;

12. Decubit ventral, mâna dreaptă la spate, mâna stangă la ceafă:

extensia capului şi gâtului cu răsucirea capului spre dreapta;

13. Decubit lateral pe partea
dreaptă, braţele pe lângă corp: înclinarea capului spre stânga;

14.Atârnat cu spatele la scara fixă, cu mâna stangă apucat mai sus: pend
ularea membrelor inferioare spre dreapta-stanga, cu menţinerea atitudinii
corecte a capului şi gâtului;

15. Atârnare pe plan înclinat cu faţa în sus, suspensie în

căpăstrul Glisson(tehnica mai des intalnita la adulti).
Bibliografie
 Duma, E., Deficienţele de dezvoltare fizică, Cluj-
Napoca, Argonaut, 1997;
 Mureşan, D., Kinetoterapia în afecţiuni pediatrice,
Editura Fundaţiei de mâine, Bucureşti, 2008.
 https://www.suntmamica.ro/bebelusul/exercitii-cu-
mingea-de-gimnastica-pentru-bebelusi-recomandarile-
specialistului-9643
 http://www.kassismithdpt.com/new-blog/2016/8/22/torti
collis-and-plagiocephaly-whats-the-latest
 https://kidspluspgh.com/doctors-notes/infant-torticollis-
stretching-techniques/