CLIMATUL TEMPERAT DE

TRANZȚIE
GEOGRAFIE GRUPA 1 AN 1
REALIZAT DE: CHIFAN DANIELA & DOROFTEI ANDA ELENA
 DESCRIERE:
• Acest tip de climat face tranzitia de la climatul temperat oceanic la cel temperat
continental. Se dezvolta numai in emisfera nordica, la latitudini de 40-66o, deoarece in
emisfera sudica, la latitudinile amintite, uscaturile continentale fie se efileaza extrem de
mult (America de Sud), fie nu mai ajung (Africa, Australia), apele oceanului devenind
atotstapanitoare. Acest tip de climat ocupa in Europa un teritoriu foarte intins cuprins
intre fluviile Elba si Pad la vest, lantul Muntilor Ural la est, valea Dunarii la sud si
Cercul Polar de Nord la nord. In regiunea europeana climatul temperat de tranzitie este
cel mai reprezentativ de pe glob. In America de Nord climatul temperat de tranzitie se
dezvolta in nord-estul S.U.A. si sud-estul Canadei, iar in Asia pe o arie restransa in
zona de varsare a fluviului Obi situata in amonte de estuarul sau si pe cea mai mare
parte a peninsulei Kamceatka (la sud de paralela de 60 grade lat. N).
POZIȚIONAREA CLIMATULUI DE TRANZIȚIE
 CARACTERISTICI:
Trecerea de la climatul temperat-oceanic la cel temperat continental se face prin climatul temperat
continental de tranziție.
• verile sunt călduroase (temperatura medie lunară pe timp de vară fiind de 20 - 30 grade Celsius)
• iernile sunt aspre (temperatura medie lunară pe timp de iarnă fiind între -10 - -40 grade Celsius)
• aici sunt amplitudinile termice anuale (= diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură
înregistrate într-un an) cele mai mari
• precipitațiile anuale sunt de aproximativ 500-800 mm și cad în special primăvara și vara
bat vânturile de vest
• are 4 anotimpuri.
DATE DESPRE CLIMATUL DE TRANZIȚIE

• Spre deosebire de climatul temperat oceanic, regimul pluviometric se

caracterizeaza prin concentrarea celor mai mari cantitati de precipitatii in semestrul
cald (lunile mai-iunie fiind cele mai ploioase), in timp ce in semestrul rece, cad
cantitati mai reduse de precipitatii (1/3 din cantitatea de precipitatii medie anuala),
lunile ianuarie-februarie fiind cele mai sarace din punct de vedere pluviometric.
Cu toata concentrarea precipitatiilor in semestrul cald, datorita valorilor mari ale
evapotranspiratiei (mai ales in partile sudice cu precipitatii mai reduse), deficitul
de umiditate din sol si aer ajunge la valori importante.
PRECIPITAȚIILE
• In semestrul rece al anului precipitatiile cad frecvent sub forma de ninsoare, stratul de
zapada formandu-se pe suprafata terestra in fiecare iarna. Durata lui creste cu cat ne
indreptam dinspre sud spre nord, variind de la circa o saptamana in nordul Bulgariei, la
cateva luni pe an in nordul Suediei, Laponiei si al Federatiei Ruse. Stratul de zapada
este intens viscolit, frecventa acestui fenomen crescand dinspre vest spre est, odata cu
accentuarea asprimii iernilor. Viscolul este favorizat de circulatia aerului predominanta
iarna din sector estic si nord-estic, ca si de gradul redus de fragmentare al reliefului din
estul Europei.
 TEMPERATURILE CLIMATULUI TEMPERAT DE TRANZIȚIE

• Din punct de vedere termic mediile anuale variaza in mod normal intre 4 si 16 grade C. In
general temperatura medie anuala scade pe directia vest – sud-vest - est – nord-est, odata cu
accentuarea gradului de uscaciune, al cresterii / alungirii si aspririi iernii si a fenomenelor
insotitoare acesteia. Spre exemplu, la Bucuresti, la 44 grade lat. N, temperatura medie anuala este de
10 grade C, iar la Moscova, la 56 grade lat. N, temperatura medie anuala este de 4grade C. Verile
sunt in general calde (adeseori excesiv de calde), iar iernile reci (adeseori geroase). Luna cea mai
calda a anului este de regula iulie. In aceasta luna temperaturile medii urca la 26 27 grade C in sud
si la circa 20 grade C in nord. Luna cea mai rece a anului este ianuarie. Mediile lunii ianuarie
oscileaza in jurul valorii de 0 grade C in extremitatea sudica, dar coboara la –15…–20 grade C
in nord.
TEMERATURI MEDII ANUALE
 CLIMA ROMANIEI

România are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru 

Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și 
iarnă. Diferențele locale climatice se datorează mai mult altitudinii și 
latitudinii, respectiv mult mai puțin influențelor oceanice din vest, celor 
mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est.
 REGIMUL TERMIC

Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-

9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De
asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii ( scade cu 6° la
fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează
între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul
iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la
Bod (județul Brașov)[1], pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion
(județul Brăila), pe 10 august 1951.
Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai
la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României
există peste 40 de zile „tropicale”(cu temperaturi peste 30 de grade Celsius) și
peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius).
Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-
a înregistrat la Ion Sion, lângă Braila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar
furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. Verile din ultimii ani, datorită
încălzirii globale, au devenit foarte calde și asta aduce cu sine distrugerea de
culturi și livezi, tulburări comportamentale ale animalelor de curte și chiar
irascibilitate în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, zilele caniculare din
miezul verii fac și victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui cod roșu
de caniculă care viza sudul țării (inclusiv Bucurestiul), 7 oameni s-au stins din
cauza temperaturilor extreme, iar alte sute au avut nevoie de îngrijiri medicale.
 Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de
uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin
primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane, primele
ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est
aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este
de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25
ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene,
atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de
temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și
reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, încălzirea globală și
producerea de gaze cu efect de seră au transformat total iernile din România.
 REGIMUL PRECIPITAȚIILOR

Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale

căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii
din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Campia
Romana și până la 600 mm în Campia de Vest. Odată cu altitudinea,
precipitațiile cresc, atingând 1000 – 1200 mm/an la altitudini mai mari de
1800 m.
 Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si
corespund unui climat uscat si cald; cernoziomuri care sunt soluri fertile,
formate pe loess, intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind
bogate in humus.
Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. Aceste formatiuni se afla in
partea de est a Europei (pusta in Ungaria, baragan in Romania, stepa in Rusia),
partea centrala a Asiei, in America de Nord, unde sunt numite prerii, si in
America de Sud, unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Aceste regiuni
constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob. Limita vestica a
stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. Trecerea dintre padurile de
foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie, numita
silvostepa, in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci.
 Fauna cuprinde iepuri, popandai, harciogi si diferite pasari, ca
potarnichea, prepelita. Conditiile climatice mai blande au favorizat
dezvoltarea de asezari, multe insirate de-a lungul unor drumuri
transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada).
Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin
exploatarile intense de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi
prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Acestea sunt
concentrate in sud, unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si
parcuri nationale.
 BIBLIOGRAFIE

• http://www.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/liceu%20fr/Geografie_11fr_se
m1.pdf

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Clima_Rom%C3%A2niei

• https://criticblog.eu/date-despre-climatul-temperat-de-tranzitie/