SOARELE

Elev:Pluhovici Antonia-Dasha
Clasa:a-XI a B
Liceul Teoretic Bulgar Hristo Botev
PROIECT STIINTE
,,SOARELE,O STEA INTRE STELELE
UNIVERSULUI”

1. PLANUL TEMEI
2. UNDE RASARE PENTRU PRIMA DATA SOARELE?
3. CARACTERISTICILE SOARELUI
4. STRUCTURA INTERNA
5. COROANA SOLARA
6. ENERGIA SOLARA
7. ECLIPSE SOLARE-PARTIALA SI TOTALA

NUME SI PRENUME ELEV:PLUHOVICI ANTONIA-DASHA

CLASA:a XI-a B
PREZENTARE GENERALA
Vârsta Soarelui este de aprox. 4,6 miliarde de
ani. În prezent, Soarele a încheiat aproximativ
jumătate din ciclul său principal de evoluție. Pe
parcursul principalei sale etape de
evoluție,miezul de hidrogen al Soarelui se
transformă în heliu prin fuziune nucleară. La
fiecaresecundă, în nucleul Soarelui, peste patru
milioane de tone de materie sunt convertite în
energie, generând astfel neutrinii și radiația
solară
UNDE RASARE PENTRU
PRIMA OARA SOARELE?
• Datorită convențiilor moderne în privința fusului orar
GMT și a Liniei Internaționale de Date, punctul de
unde se poate admira primul răsărit de soare de pe
Pământ este vârful montan Hikurangi.
• Locuitorii Noii Zeelande sunt primii care văd răsăritul
de soare doar primăvara și vara, adică în prima
jumătate a anului. În cea de-a doua parte a anului,
tot datorită curburii Pământului, cei care admiră
primii din lume răsăritul sunt locuitorii din Samoa, în
special cei din capitala Apia, situată pe insula Upolu.
CARACTERISTICILE
SOARELUI
 Forma soarelui este practic sferică. Spre deosebire
de alte stele din univers, soarele are o formă
aproape complet rotundă. Dacă privim de pe planeta
noastră, putem vedea un disc perfect circular.
 Masa soarelui poate fi măsurată din accelerație pe
care pământul o dobândește atunci când se apropie
de tine.
 După cum știm cu toții, această stea suferă activități
periodice și violente și este legată de magnetism. În
acel moment apar pete solare, rachete și explozii de
materie coronară.
STRUCTURA INTERNA
Miezul soarelui: Dimensiunea sa este de aproximativ 1/5 din
raza soarelui. Aici este generată toată energia radiată de
temperatura ridicată. Temperatura aici a atins 15 milioane de
grade Celsius.
Zona radioactivă: Energia din nucleu se propagă către
mecanismul de radiație. În acest domeniu, toate substanțele
existente sunt în stare plasmatică. Temperatura de aici nu este
la fel de mare ca miezul pământului, dar a ajuns la aproximativ 5
milioane de Kelvin.
Zona convectivă: Această zonă este partea pe care fotonii o ating
în zona de radiații și temperatura este de aproximativ 2 milioane
Kelvin. Transferul de energie se întâmplă să fie prin convecție,
deoarece materia de aici nu este atât de ionizată.
COROANA SOLARA
Dincolo de fotosfera se afla atmosfera solara, care
cuprinde trei zone principale – cromosfera, coroana
solara si heliosfera. Dintr-un motiv pe care oamenii de
stiinta inca nu au reusit sa il explice in totalitate,
cromosfera si coroana solara sunt mai fierbinti decat
suprafata solara, de aceea, desi se folosesc telescoape
spectroscopice, zona respectiva devine accesibila
studiului numai in timpul eclipselor totale de soare. Se
presupune, totusi, ca valoarea enorma a temperaturii, la
nivelul atmosferei solare, se datoreaza fenomenului de
reconectare magnetica, un proces de reasezare a
campului magnetic, insotit de eliberare de energie
termica.
ENERGIA SOLARA
• Efectul de sera
Energia solară care intră într-o încăpere printr-un geam este
absorbită de obiectele şi pereţii interiori care, încălzindu-se,
reemit o radiaţie termică situată, de obicei, în infraroşul
îndepărtat (mai mare decât 5 µm).

Geamurile, chiar transparente, sunt practic opace la radiaţiile

cu lungimea de undă mai mare de 5 µm. Energia solară care
intră prin geamuri rămâne în încăpere, având astfel tendinţa
de a se încălzi. Acesta este „efectul de seră” pe care îl
constatăm, de exemplu, într-un autoturism care staţionează în
plin soare, cu geamurile închise.
ORIGINEA SISTEMULUI
SOLAR
Organizarea Sistemului Solar propusa de Copernic (sistem care se
numeste si heliocentric, adica cu Soarele in centru) a fost o idee
revolutionara pentru timpul sau. Dar sistemul heliocentric propus de
Copernic a fost aspru criticat de Biserica Catolica, institutie care,
din considerente religioase adoptase sistemul geocentric, adica cel
care avea in centrul sau Pamantul. Pentru ca au sustinut si dezvoltat
ideea heliocentrica, nu putini invatati au avut de suferit din ordinul
Bisericii.
In zilele noastre, instrumentele perfectionate si sondele spatiale au
largit enorm orizontul cunoasterii. Imaginile obtinute cu ajutorul
telescoapelor au atins frontiere de nebanuit ale Universului, de
miliarde de ani lumina, iar analiza lor atenta arata o densitate
neinchipuit de mare de galaxii.
ECLIPSE SOLARE

O eclipsă (din greaca veche ékleipsis:

dispariție, abandon) este un eveniment
astronomic care are loc atunci când un corp
ceresc trece prin umbra altuia.
ECLIPSA TOTALA
Eclipsa totală are loc atunci când Soarele este
obturat complet de Lună. Imaginea
strălucitoare a Soarelui este înlocuită timp de
câteva minute de silueta întunecată a Lunii.
Totuși, coroana Soarelui, mult mai
strălucitoare decât Luna, rămâne vizibilă.
Eclipsele totale sunt vizibile doar pe o fâșie
îngustă de pe suprafața Pământului (vezi
punctul negru din imaginile alăturate).
ECLIPSA PARTIALA

Apare atunci când Soarele și Luna nu sunt

aliniate exact și astfel Luna obturează
Soarele doar parțial. Acest fenomen poate
fi observat de obicei de pe o mare parte a
Pământului, în special în exteriorul benzii
de totalitate.
ECLIPSA INELARA
Apare atunci când Soarele și Luna sunt
aliniate exact cu Pământul, iar diametrul
aparent al Lunii este mai mic decât cel
al Soarelui. Din Soare se mai vede doar
marginea, în formă de inel strălucitor ce
înconjoară Luna întunecată. Eclipsele de
Soare inelare sunt un eveniment
astronomic rar.
ECLIPSA HIBRID

Este o eclipsă intermediară între o

eclipsă de Soare totală și una inelară. În
unele puncte de pe Terra poate fi văzută
ca fiind totală, iar în altele apare ca fiind
inelară. Acest tip de eclipsa este rar
intalnit.