Sunteți pe pagina 1din 11

CRED-

CRED- 2.1-
2.1- Profilul
Profilul absolventului și
absolventului și modalități
modalități de
de a
a contribui
contribui la
la structurarea
structurarea acestuia
acestuia pe
pe parcursul
parcursul orelor
orelor de
de limba
limba engleză
engleză

Cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile sunt cele care formează profilul absolventului. Cele 8
competenţe cheie de atins, sunt urmărite la toate materiile şcolare, pe parcursul întregului an
şcolar.
La limba engleză, pandemia şi trecerea în online ne-a oferit posibilitatea de a utiliza
competenţele digitale în foarte mare măsură. Am descoperit împreună cu elevii numeroase
aplicaţii (Kahoot, Baamboozle, Quizizz, Live Worksheets etc), videoclipuri YouTube, programe
(isondaje, surveynuts), platforme (Google Classroom, ASQ), bloguri (Blogger).
Competenţele antreprenoriale şi „a învăţa să înveţi” au şi ele o mare pondere odată cu
trecerea în online, deoarece elevul a fost pus în faţa situaţiei de a face faţă schimbării, de a lua
decizii cu privire la propria învăţare, de a-şi gestiona timpul eficient. Unii s-au descurcat de
minune, însă alţii au eşuat lamentabil.
Competenţele de comunicare în limba maternă şi modernă au putut fi dezvoltate prin
exprimarea de opinii, dialoguri, creare de prezentări cu videoclipuri, PPT, pe carton, etc.
Competenţele de matematică, ştiinţe şi tehnologii la orele de limba engleză sunt mai puţin
utilizate şi presupun mai mult manifestarea unor curiozităţi şi rezolvarea de probleme.
Competenţele sociale şi civice în raport cu pandemia au fost dezvoltate în mare măsură,
deoarece s-a pus accent pe modele pozitive, ajutorarea celor din comunitate, empatie,
compasiune. Tot pandemia ne-a adus mai aproape de muzee şi vizite virtuale care au ajutat la
dezvoltarea competenţelor de sensibilizare culturală.
Profesorul de limba engleză s-a situat pe o poziţie avantajată de cunoaşterea limbii online-
limba engleză, găsindu-şi cel mai repede echilibrul. Astfel, dacă profesorul este sigur pe el şi pe
ce are de făcut, beneficiarul principal este elevul.
CRED- 2.2.a Structura programei şcolare; 
competențele specifice
ca rezultate ale învățării

Programele în vigoare - noile programe- NU mai propun asimilarea


de conţinuturi gramaticale sau lexicale, ci vizează DEZVOLTAREA
COMPETENŢELOR SPECIFICE fiecărui an de studiu. Astfel, profesorul
urmăreşte să aibă ca rezultat al procesului de predare-învăţare
dezvoltarea competenţelor elevului prin antrenarea acestuia în
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE care apar în programa şcolară cu litere italice
sub fiecare competenţă specifică. Este de remarcat faptul că aceste
activităţi din programă NU SUNT OBLIGATORII şi sunt doar nişte
modele/exemple.
În programa şcolară, competenţele specifice sunt prezentate în
progresie de la un an de studiu la altul şi sunt profund racordate la
LUMEA ÎN CARE TRĂIM şi la INTERESELE elevilor.
CRED- 2.2.a Structura programei şcolare; 
competențele specifice
ca rezultate ale învățării

Domeniile de conţinut din tabelul de la sfârşitul fiecărui an de


studiu sprijină dezvoltarea de competenţe şi reprezintă baza de
operare a demersului didactic. Acestea sunt împărţite în 3
categorii:
- suporturi de învăţare
- sugestii de contexte de comunicare/vocabular
- gramatică funcţională.
 
Aceste domenii de conţinut sunt în strânsă corelare cu
competenţele specifice, însă demersul didactic propriu zis rămâne
la latitudinea profesorului, acesta ţinând cont de a pune în centru
ELEVUL cu nevoile, interesul, ritmul şi profilul său de formare.
CRED- Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice

Parcurgerea manualului NU asigură succesul învăţării. Acesta este


doar o resursă de care ne putem ajuta în demersul didactic. Noua
programă aduce în clasă autenticul comunicării şi posibilitatea de
învăţare fără efort. Proiectarea didactică devine un act personalizat, o
reîmprospătare permanentă a viziunii şi a relaţiei cu clasa de elevi.
Conform noii programe, contextele de învăţare sunt reale şi sunt
segmentate în funcţie de nevoile elevilor, şi nu după capitolele din
manual. Trebuie avut în vedere faptul că proiectarea este o anticipare, o
estimare care trebuie privită cu flexibilitate şi cu posibilitatea
permanentă de ajustare a activităţilor în funcţie de motivarea, interesul
şi nevoile clasei. Un instrument util în acest sens este rubrica de
observaţii, unde putem nota pe parcurs situaţiile care contrazic
aplicarea efectivă a proiectării.
CRED- Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități
metodice

Competenţele specifice sunt ţelul de atins atunci când proiectăm o


unitate de învăţare. Trebuie să avem mereu în vedere grupul ţintă-
elevii- şi ceea ce vrem să poată face, atitudinile pe care vrem să le
vedem la sfârşitul unităţii. Astfel, fiecare competenţă specifică va avea
una sau mai multe activităţi de învăţare, corelând competenţa cu
activităţile şi resursele adecvate. Este de reţinut faptul că o activitate de
învăţare ţinteşte o singură competenţă specifică.

La finalul fiecărei unităţi vom măsura achiziţiile elevilor printr-o


evaluare care nu trebuie să aducă stres elevilor, ci dorinţa de a arăta
ceea ce ştiu să facă, devenind astfel conştienţi de propriul progres în
învăţare.
Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

Metodele tradiţionale erau centrate pe profesor, pe transmiterea de


cunoştinţe, pe reproducere şi în general pe pasivitatea elevului. Metodele
moderne pun elevul şi activităţile sale în centru. Ele pun accent pe
dezvoltarea gândirii, a deprinderilor şi a unor atitudini. Ele încurajează
iniţiativa, implicarea şi creativitatea elevilor, profesorul fiind un
partener în învăţare.
Aşa cum fiecare dintre noi suntem diferiţi, fiecare cadru didactic
poate avea un anumit stil de predare-învăţare-evaluare, însă metodele pe
care le aplicăm la clasă pot fi diverse. Totodată, aceste metode sunt în
continuă schimbare şi dezvoltare, şi se doreşte evitarea clişeelor
didactice: manualul ca bază, gramatica descriptivă, traducerea, lectura
cu voce tare, tema decontextualizată. Să încercăm să nu intrăm în rutină,
ţinând totuşi cont şi să nu bulversăm copiii.
Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

Dacă metoda folosită este potrivită dezvoltării competenţelor vizate şi


este bine raportată la programa şcolară, aceasta poate fi folosită la clasă,
atâta vreme cât interesul elevilor este ridicat.
Proiectarea vizează pregătirea unui act autentic de învăţare al elevilor,
pe baza unor contexte care au relevanţă pentru ei. Cadrul didactic trebuie
să fie un foarte bun observator al reacţiei elevilor. De ce? Pentru că, deşi
poate nu vrem, ne creăm anumite obişnuinţe la clasă care ne aduc confort
şi siguranţă. Poate că elevilor le plac, poate că nu. Tocmai de aceea, venind
cu mai multe metode, stimulându-i şi observându-le reacţia, vom şti cum să
adaptăm activităţile pentru a fi cât mai eficiente în vederea dobândirii
competenţelor vizate.
Profesorul de limba engleză este avantajat de multitudinea de mijloace
şi materiale existente online. Deşi studierea şi alegerea celor potrivite
poate lua destul de mult timp, acestea pot fi utilizate cu succes la clasă.
Activitate 2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

Evaluarea -iniţială, continuă sau finală- presupune stabilirea


competenţelor de evaluat, alegerea instrumentelor şi notarea efectivă.
Indiferent de metoda sau instrumentul de evaluare ales (tradiţional sau
alternativ), scopul este măsurarea nivelului de performanţă al elevilor.
Deşi toate competenţele specifice sunt structurate pentru toţi elevii,
nivelul de performaţă este diferit pentru fiecare elev în parte, aceştia
demonstrând în mod diferit achiziţiile de învăţare. Ca metode
tradiţionale de evaluare avem testul scris, evaluarea orală şi evaluarea
probei practice. Metodele alternative aduc observarea sistematică,
portofoliul, proiectul, investigaţia, autoevaluarea, etc. Trebuie reţinut că
iniţiativa învăţării, obiectivele, motivaţia, îi aparţin elevului şi
cunoaşterea se construieşte prin colaborare, negociere, apropiere,
curiozitate, uimire. Prin colaborarea cu ceilalţi, elevii îşi testează indirect
propria cunoaştere şi o îmbogăţesc într-un mod interactiv şi plăcut.
Activitate 2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

Instrumentul de evaluare poate fi un chestionar, o probă


(scrisă, orală, practică), un test, o grilă. Un instrument de evaluare
poate fi compus dintr-un singur item, sau mai mulţi. Pentru
evaluarea scrisă, există o multitudine de bareme de care ne putem
ajuta. Un instrument util pentru evaluarea orală este grila de
evaluare. Pentru aceasta, este util să se împartă nivelurile în 3-4
tipuri de performanţă (minimă, medie, superioară la clasele primare
şi cu note -5,7,9,10- la clasele gimnaziale). Deşi formularea şi
utilizarea instrumentelor este una deloc uşoară, acestea oferă
profesorului şi elevului o reprezentare exactă a situaţiei existente
şi oferă un punct de plecare pentru demersurile următoare
(remediere, reglare, orientare, etc), elevul devenind parte a propriei
formări.
Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice

Programa de opţional se elaborează după modelul celei de trunchi


comun, fără a relua însă achiziţii de învăţare din aceasta, deoarece acest
opţional se presupune că ar aduce ceva nou.

Astfel, programa va cuprinde o notă de prezentare (de maxim o


pagină), competenţe generale, competenţe specifice (cca 5-6
competenţe la o oră pe săptămână, competenţe care derivă din cele
generale) corelate cu activităţile de învăţare (exemple de sarcini de
lucru), conţinuturi, sugestii metodologice (au rolul de a orienta
profesorul pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor şi sunt
formulate inclusiv pentru evaluare) şi bibliografie (aici este ideal a se
include pe lângă lucrări, caiete de lucru sau manuale şi link-uri online).
O programă de opţional nu ar trebui să depăşească cca 2-3 pagini.
Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice

Este de reţinut faptul că opţionalul trebuie să


corespundă nevoilor elevului şi să propună
dezvoltarea unor competenţe specifice măsurabile,
corelate cu tema propusă, adecvate nivelului elevilor,
unice (să nu se repete sub diferite forme) şi diferite
faţă de cele din trunchi comun. În plus, activităţile
trebuie să conducă la dezvoltarea competenţelor,
putând fi organizate efectiv, iar conţinuturile nu vor fi
considerate un scop în sine, ci vor reprezinta baza de
operare pentru formarea competenţelor.