Sunteți pe pagina 1din 11

MODULUL 20: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC (MI.

I)

LECȚIA 1: PROCESUL DE NURSING AL PACIENŢILOR CU


AFECŢIUNI RESPIRATORII
PROCESUL DE NURSING
 Procesul de îngrijire (nursing) este o metodă organizată şi sistemică de
activitate care permite acordarea de îngrijiri fiecărui individ. În acelaşi timp
este un proces mental compus din mai multe etape ordonate logic, în
scopul obţinerii independenţei pacientului său ameliorării dependenţei.
 Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson în procesul de nursing
uşurează identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,
cultural şi spiritual; uşurează identificarea surselor de dificultate sau a
cauzelor, permite stabilirea intervenţiilor de nursing capabile să reducă
aceste căuşe în scopul obţinerii pe cât posibil autonomia pacientului.
 Etapele procesului de nursing:
 1. Culegerea de date (anamneză);
 2. Analiza şi interpretarea datelor culese (stabilirea diagnosticului de
nursing);
 3. Planificarea îngrijirilor;
 4. Implementarea îngrijirilor;
 5. Evaluarea îngrijirilor.
A.Culegerea de date sau anamneza
 Această etapă permite crearea unei imagini despre pacient privit în globalitatea sa (bio-psiho-
socio culturală şi spirituală) ; este un proces continuu, în sensul că, pe tot parcursul activităţii
sale, asistenta observă, întreabă şi notează date privind fiecare pacient.
 Culegerea datelor dă posibilitatea asistenţei medicale să-şi stabilească intervenţiile de nursing.
Datele sau informaţiile culese de asistenta pot fii obiective şi subiective.
 Culegerea datelor cuprinde: date conţinând informaţii trecute şi actuale, date legate de viaţa
pacientului, de obiceiurile sale, date legate de anturajul său şi de mediul înconjurător.
 Datele se clasifică în:
 - Date relative stabile = nume, prenume, vârstă, sex, starea civilă, obiceiuri personale
(alimentaţie, ritmul de viaţă), antecedente legate de sănătate (APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh,
deficite senzoriale (hipoacuzie, mutism), proteze (dentare, de picior, de mână), reacţii alergice
(penicilina, medicamente), reţeaua de susţinere a pacientului (rude, nr. de telefon).
 - Date variabile = ele sunt în dinamică (se schimbă) şi necesită o permanentă reevaluare din
partea nursei. Sunt date despre temperatură, tensiune arterială, puls, frecvenţa respiratorie,
apetit, eliminarea, somnul, mişcarea, reacţii alergice, inflamaţii, infecţii, durere, oboseală, reacţii
la tratamente administrate, religia de care aparţine pacientul în măsura în care afectează actul de
nursing.
 Surse de informaţie:
 - Sursă directă: pacient.
 - Sursă indirectă: membrii echipei de sănătate, aparţinătorii, prieteni, dosarul medical
 (foaia de observaţie).
 Mijloace de obţinere a informaţiilor:
 observarea;
 interviul;
 consultarea surselor secundare.
B. Analiza și interpretarea datelor culese
( diagnosticul de nursing)
 Analiza datelor înseamnă examinarea datelor culese şi clasificarea lor în
două categorii: de independenţă şi dependentă.
 Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de
dificultate, conduc asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing.
 Rolul asistentei este sintetizat să identifice nevoile fundamentale afectate,
să identifice semnele sau manifestările de dependenţă, să identifice
problemele de dependenţă, să identifice cauza problemei de dependenţă.
 În baza acestei logici asistenta medicală stabileşte diagnosticul de
nursing.
 Diagnosticul de nursing este o gândire mentală despre schimbări
nefavorabile ale stării de sănătate actuale sau potenţiale legate de un
individ, grup sau colectivitate; este indispensabil pentru stabilirea rolului
nursei, adică obiectivele de nursing şi intervenţiile de nursing.
 Componentele diagnosticului de nursing:
 - Problema de dependenţă.
 - Etiologie (sursa de dificultate)
 - Semne de dependenţă sau manifestări de dependenţă.
C. Planificarea îngrijirilor de nursing
 Constă în stabilirea unui plan de intervenţii de nursing şi
a mijloacelor intervenţiilor de nursing, ca şi a precauţiilor
ce trebuiesc luate de către nursă. Planificarea
intervenţiilor ţine cont şi de prescripţiile medicale.
 Această etapă permite nursei să judece urgenţele şi

importanţa problemelor de dependenţă putând astfel să


decidă priorităţile în actul de îngrijire. Acest plan de
nursing se întocmeşte ţinând cont de toate sursele de
informaţie şi de participarea tuturor colaboratorilor în
scopul unei orientări comune a acţiunilor pentru
obţinerea independenţei.
 Planificarea intervenţiilor cuprinde 2 componente:
 obiectivul de nursing
 intervenţiile de nursing.
Obiective
 poate fi definit astfel: obiectivul poate fi un comportament pe
care îl așteptăm de la pacient ; tot obiectiv poate fi o reacție
sau un rezultat pe care nursa dorește să-l obțină în urma
intervențiilor de nursing.
 Obiectivul se exprimă după un sistem mnemotehnic ( tehnica
de memorare ) numit ,,SPIRO “ .
 S = specificitate
 P = performanță
 I = implicare
 R = realism
 O = observabil
4. Implementarea intervențiilor de
nursing
 Reprezintă momentul realizării conştiente şi
voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine
rezultatul aşteptat.
 În practică, implementarea intervenţiilor de nursing
are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-
şi recapete independenţa total sau parţial. Nursa
supraveghează acţiuni, informează pacientul,
încurajează, manifestă empatie faţă de pacient,
efectuează toate îngrijirile pacientului.
 A 3-a şi a 4-a etapă ale procesului de nursing sunt
strâns legate astfel că în a 3-a etapă, de planificare,
nursa decide intervenţiile care trebuie să se
implementeze în etapa a 4-a.
5. Evaluarea îngrijirilor

 Constă în a aduce o apreciere, adică o judecată medicală,


asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile de
nursing ; este o condiţie obligatorie a calităţii intervenţiei
de nursing.
 Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul, atunci
trebuie să se cunoască sursa insuccesului, să se
reevalueze situaţia şi să se aplice intervenţia de nursing
corespunzătoare ameliorării sau dispariţiei problemei de
dependenţă.
 Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp.
Ritmul este adesea indicat de obiectiv.
 Evaluarea urmăreşte două aspecte:
 rezultatul obţinut sau schimbarea observată de nursă la
pacient
 satisfacţia pacientului
Manifestări de dependență posibile în
afecțiunile respiratorii
 tuse,
 expectorație,
 dispnee,
 ortopnee,
 cianoză,
 tuse,
 junghi toracic,
 modificări toracice,
 febră.
Probleme de dependență posibile în
afecțiunile respiratorii
 Respirație ineficientă(00032: ineffective breathig pattern);
 Afectarea ventilației pulmonare spontane(00033: Impaired

spontaneus ventilation);
 Eliberare ineficientă a căilor respiratorii( 00031: ineffective airway

clearance);
 Ventilație pulmonară asistată disfuncționlă ( 00034: Dysfuncțional

ventilatory weaningresponse);
 Risc de sufocare( 00036: Risk for suffocation);

 Afectarea schimbului de gaze(00030:Impaired gas exchange);

Oboseală ( 00093 : Fatigue)


 Intoleranță la activitate(00092: ActivitY intolerance);

 Durere acută( 00134 : Acute pain);

 Anxietate( 00146: Anxiety);

 Hipertermie( 00007: Hypertermia)


Stabilirea diagnosticelor de îngrijire specifice
afecțiunilor respiratorii

Tema: formulați
diagnostice de
îngrijire posibile
în afecțiunile
respiratorii

S-ar putea să vă placă și