DESPĂDURIRILE,

DEŞERTIFICAREA ȘI
MODIFICĂRILE CLIMATICE
 DESPĂDURIRILE
În urmă cu două milenii, suprafaţa împădurită reprezenta 56%
din suprafaţa uscatului, iar astăzi, reprezintă doar 26%.
Despăduriri în insula Borneo
DESPĂDURIREA ESTE ACŢIUNEA DE ÎNLĂTURARE COMPLETĂ A
PĂDURILOR PE O ANUMITĂ SUPRAFAŢĂ DE TEREN, ÎN VEDEREA
UTILIZĂRII LUI ÎN SCOPURI AGRICOLE, PĂŞUNAT,
URBANIZARE,CONSTRUCŢII DE DRUMURI, MINERIT, ETC.
MADAGASCAR
Consecinţele despăduririlor
Dispariţia
Dispariţia speciilor
speciilor de
de plante
plante şi
şi animale
animale;;

Creşterea
Creşterea cantităţii
cantităţii de
de CO2
CO2 şi
şi reducerea
reducerea cantităţii
cantităţii
de
de O2;
O2;

Aridizarea
Aridizarea climei;
climei;

Pierderea
Pierderea fertilităţii
fertilităţii solului;
solului;

Agravarea
Agravarea inundaţiilor;
inundaţiilor;

Colmatarea
Colmatarea cucu sedimente
sedimente aa râurilor
râurilor pierderea
pierderea unor
unor
zone
zone piscicole.
piscicole.
Consecinţele despăduririlor
DEŞERTIFICAREA ESTE UN FENOMEN COMPLEX DE DEGRADARE A
TERENURILOR ÎN ZONELE ARIDE ŞI SEMIARIDE.
DEŞERTIFICAREA AFECTEAZĂ 25% DIN SUPRAFAŢA
USCATULUI, 110 ŢĂRI ŞI CIRCA 1 MILIARD DE LOCUITORI.
 Cauzele deşertificării
Reducerea
cantităţilor
Suprapopulare Despăduriri
de
precipitaţii

Păstorit
Secete Agricultură
nomad,
prelungite suprapăşunat itinerantă

Temperaturi Incendii Monoculturi,

mari naturale salinizare
 FENOMENE INTENSE DE DEŞERTIFICARE SE
ÎNREGISTREAZĂ ÎN REGIUNEA SAHEL DIN AFRICA.
Fenomene intense de deşertificare în
regiunea Sahel din Africa.
 Fenomene intense de deşertificare în
regiunea Sahel din Africa.

Ecosistemele din Sahel au

fost distruse în mare parte
prin suprapăşunat şi
utilizarea lor ca terenuri
agricole. Aceste fenomene
au produs foamete,
epidemii, distrugerea
şeptelului,migraţii intense
ale populaţiei, reducerea
suprafeţei lacului Ciad cu
2/5 şi moartea în ultimele
decenii a 250.000 de
persoane în vestul Africii.
Reducerea suprafetei Lacului Ciad
Combaterea deşertificării se poate face
prin:
Reducerea exploatării pădurilor;
• Accelerarea programelor de plantare a arborilor rezistenţi la secetă;

Stabilizarea dunelor de nisip cu vegetaţie;

• Reducerea suprapăşunatului şi crearea unor noi surse de venituri pentru
populaţie;
Agricultura ecologică;
• Irigaţii cu picătura şi folii protectoare împotriva evaporaţiei

Introducerea metodelor biologice de fertilizare a solurilor

• Educarea locuitorilor din regiunile afectate

Protejarea ariilor care nu au fost afectate.

VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!