Monumente

culturale antice
Realizat de Ian Iovița
 Cuprins
01 Pompei
Orașul îngropat sub Cenușa care spune o Poveste

02 Marea Piramidă din Giza

Una din Cele 7 Minuni ale Lumii Antice

03 Statuia lui Zeus din Olympia

O altă minune din cele șapte,ale lumii antice

04 Zidul dacic- murus dacicus

Metodă de construcție pentru zidurile cetăților și
fortificațiilor din Dacia antică
Introducere în proiect
Acest proiect este bazat pe studiul
ale mai multor monumente foarte
importante ,ce au contribuie la
modificarea culturală antică.
 01
Pompei
Orașul îngropat sub cenușă
 POMPE
•
I
Pompei este un vechi oraş
roman, situat apropiere de
Napoli in regiunea Campania. In
urma eruptiei vulcanului
Vezuviu, în data de 24 august
79 d.Hr., oraşul a fost acoperit
cu un strat gros de cenuşă
vulcanică. In prezent el
reprezintă un muzeu in aer
liber.
 Viața în POMPEI
ompei a avut o perioada de maximă prosperitate
după sfârşitul secolului I până la distrugerea sa,
in anul 79 d.Hr. În oraş se regăseau construcţii
tipice romane. Forumul din Pompei era un centru
politic, economic şi religios; Bazilica servea drept
piaţă acoperită, ulterior ea a devenit edificiul
judecătoriei; Templul lui Jupiter, fiind principalul
locaş de cult din Pompei, se inălţa in partea de
nord a Forumului. Aici, podeaua era pavată cu
lespezi de piatră in formă de romb, creand
efectul cuburilor tridimensionale.  În subsol se
găsea tezaurul.
 • Dispariția
Pompeiului
Erupţia Vezuviului a început în ziua de 24 august a anului 79 şi a durat
toată ziua şi toată noaptea. Această informaţie a fost găsită în
manuscrisele lui Pliniu cel Tânăr. Vulcanul a nimicit trei oraşe – Pompei,
Herculaneum, Stabie, dar şi câteva localităţi mai mici. Săpăturile
arheologice au demonstrat că oraşele s-au conservat aşa cum erau în
momentul eruptiei. Sub stratul de cenuşă, gros de câţiva metri, au fost
descoperite case cu mobilier intact, oameni şi animale care n-au reuşit să
se salveze. Puterea eruptiei a fost atât de mare, încât cenuşa a ajuns până
în Egipt şi Siria. Din cei 20 000 de locuitorii, au decedat aproximativ
2.000 de oameni, rămăşiţele lor au fost găsite în clădiri, pe străzi, şi în
afara oraşului. Majoritatea locuitorilor au reuşit să părăsească Pompeiul
înaintea catastrofei. Printre victimele eruptiei s-a numărat şi Pliniu cel
Bătrân care, din interes ştiinţffic, s-a apropiat de Vezuviu pe un vas,
pentru a observa erupţia de aproape, dar a nimerit zonă care a fost lovită
de dezastru – oraşul Stabie.
 02
Pirmaida lui Keops
Una din Cele 7 Minuni ale Lumii Antice
 PIRAMIDA LUI
KEOPS
Piramida lui Keops – numită şi “Marea
Piramidă din Giza (Gizeh)”, este una din
Cele 7 Minuni ale Lumii Antice. Deşi este
cea mai veche minune, această
piramidă egipteană este singura
minune a lumii antice care s-a păstrat
până în prezent. Construită în jurul
anului 2.560 i.Hr., Piramida lui Keops a
fost timp de peste 4.000 de ani cea mai
înaltă construcţie din lume (mai exact,
timp de 43 de secole, până când a fost
construit Turnul Eiffel, în 1889).
 3 lucruri faascinante despre
Piramida lui Keops
1. Marea Piramida a fost 2. In constructia piramidei s-au
construita pentru Faraonul folosit in jur de 2,3 milioane
Keops, cunoscut si sub numele de blocuri de piatra. Acestea
de Khufu (al doilea faraon al au fost luate de la cariera de
dinastiei a IV-a), fiul lui piatra de la Aswan, situata la
Sneferu si al lui Hetepheres I circa 845 de kilometri
departare de locul in care s-a
ridicat piramida.
3. Nu se mai gaseste aproape nimic in
Camera Regelui. Cu exceptia
sarcofagului, s-a furat tot din aceasta
incapere, inclusiv trupul si comorile
faraonului. In plus, carcasa alba de
calcar care candva acoperea
exteriorul a fost luata si folosita de
diferiti conducatori si regi in alte
proiecte de constructie.
 03
Statuia lui Zeus din Olympia
Una din Cele 7 Minuni ale Lumii Antice
 STATUIA LUI ZEUS
Statuia lui Zeus este una dintre cele șapte minuni ale lumii antice,
sculptată în tehnica criselefantină, în fildeș ornată cu aur și având
o structură internă din lemn. Statuia, cu o înălțime estimată la
aproximativ 13 m, a fost realizată de către sculptorul Phidias în
preajma anului 435 î.Hr. în orașul Olympia din Grecia. Pentru
adăpostirea statuii a fost construit un templu.
Se crede că în anul 394 d.Hr. statuia a fost transportată la 
Constantinopol, unde avea să fie distrusă de un incendiu în anul 
475.
În 1958 a fost descoperit la Olympia și atelierul lui Phidias unde s-a
lucrat la realizarea statuii și au putut fi identificate câteva din
tehnicile de lucru (ulterior atelierul a fost transformat într-o 
bazilică creștină, în prezent ruinată).
 Descoperiri noi din vechiul
templu
● În perioada 1875-1881, o misiune arheologică germană a
descoperit un mare număr de edificii şi ansambluri, precum
şi un număr impresionant de obiecte, monede, inscripţii,
obiecte de ceramică. Cu această ocazie, s-au descoperit şi
numeroase fragmente ale templului lui Zeus precum şi
soclul statuiei.   În afară de descrierile amănunţite ale lui
Pausanias, mai există un document destul de important,
care permite cercetătorului modern să-şi facă o idee
generală asupra înfăţişării statuiei: o monedă de bronz din
Elida, din timpul împăratului roman Adrian (117-138 d.Hr.). Un
aspect general al statuiei lui Zeus este redat şi într-o
pictură murală din epoca romană, descoperită în 1888 la
Eleusis.
 04
Zidul dacic- murus dacicus
Metode de construcție pentru zidurile cetăților și
fortificațiilor din Dacia antică
ZIDULA DACIC
• Murus Dacicus (latinescul
pentru Zidul Dacic) este denumirea
dată unei metode de construcție
pentru zidurile cetăților și
fortificațiilor din Dacia antică.
Tehnica a fost dezvoltată înaintea
cuceririi romane, fiind o combinație
între metodele tradiționale din
Dacia și metode împrumutate din
arhitectura greacă.
 • Din ce este format zidul
dacic?
Zidul Dacic este format din două ziduri
exterioare clădite din blocuri de piatră
cioplite sub formă de paralelipiped
 dreptunghic, aparent fără a se folosi mortar
între ele. După așezarea fiecărui rând de
blocuri, spațiul dintre cele două ziduri era
umplut cu pietriș și piatră spartă amestecate
cu lut și apoi compactate. Legătura dintre
cele două ziduri, interior și exterior, necesară
pentru a rigidiza structura, era realizată prin
intermediul unor grinzi din lemn ars care
erau cioplite la capete sub formă de pană
(coadă de rândunică), pentru a se bloca în
șanțul săpat în partea superioară a blocului
de piatră.
 • Unde au fost descoperite aceste ziduri?
Murus Dacicus au fost descoperite la cetă țile de la 
Costești - Blidaru, Luncani - Piatra Roșie, 
Sarmizegetuza Regia (Grădiștea de Munte - Dealul
Grădiștii), Grădiștea de Munte – Vârful lui Hulpe și cu
modificări pentru a se adapta în teren la cetățile de la 
Bănița și Căpâlna. Deși construcții similare au existat în
lumea greacă antică, Murus Dacicus are particularită țile
lui care îl diferențiază de zidul elenistic, printre care
absența butiselor. [1].
Pe unele dintre blocurile acestor cetăți se regăsesc
incizate, în grupuri de una, două sau trei caractere,
aproape toate literele alfabetului grecesc, Α, B, Χ, Δ, E, Φ,
Γ, Ψ, Η, Ι, Κ, Λ, M, N, O, Π, P, Σ, T, Θ, Y, Ω, Ξ, Ζ. [1] Zidurile de
apărare erau groase de trei metri, ceea ce pentru acea
epocă era o performanță deosebită, dacă ținem seama
de faptul că erau înalte de opt - zece met
Sfârșit!
• Mulțumesc pentru
atenție!