Sunteți pe pagina 1din 29

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice a Moldovei


Școala Masterală de Excelență în Economie și Business

“POTENȚIALUL TURISTIC
AL ARIILOR DEȘERTICE”
Masterand:Vatamanița Mariana, gr.GET-201 M
Conducător:dr.hab.univ, Turcov Elena

CHIȘINĂU-2021
CUPRINS
INTRODUCERE
1.1 Trăsături generale
Valorificarea ariilor deșertice
1.2
Sahara marocană
1.3
Sahara algeriană
1.4
Sahara tunisiană
1.5
Sahara libiană
1.6
Sahara egipteană
1.7
CUPRINS

1.8 Deșertul Arabiei


Emiratele Arabe
1.9
Deșerturile din Orientul Apropiat și Orientul
1.10 Mijlociu
Depresiunea Al Bequa
1.11
Deșertul Negev
1.12
Deșertul Siriei
1.13
Deșertul Iordanian
1.14
CUPRINS

1.15 Podișul Iran


Deșerturile australiene
1.16
CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
 Deșerturile etalează piesaje inedite și de mare
spectaculozitate cu nesfârșite dune de nisip ale căror
înălțimi depășesc 500m înălțimd, despărțite de depresiuni
cu oaze sau deșerturi de piatră “hamade”.
 În general, la periferia sau chiar în interiorul lor,
deșerturile adăpostesc vestigii ale civilizațiilor trecute dar
și populații cu obiceiuri, tradiții și habitate specifice, care
trezesc curiozitatea turistului european sau de pretutindeni.
1.1.TRĂSĂTURILE GENERALE
 Un potențial turistic cu o structură complexă dată în primul rând de
varietatea formelor de relief, de acumulare ca dunele de nisip(erguri,
barcane) în continuă mișcare și despărțite de depresiuni întinse ce
adăpostesc vestitele oaze ospitaliere, cu verdeață și apă dătătoare de
viață sau de eroziune ca:platourile stâncoase cu pietrișuri colțuroase
(hamade), șanțurile de coraziune (yardanguri) cu aspect selenar, văi
seci (ueduri) și stâncării colorate divers și plină dezagregare.
 Piesajul deșertic este completat de lacurile sărate (șoțuri) în vaduri
sau depresiuni, o vegetație săracă, tufărișuri și o faună proprie
fiecărui deșert și continent.
 Valorificarea turistică a deșertului este mai recentă, realizându-se
prin turismul cultural, expediții și croaziere cu mașini, cămile,
cai,turismul științific sau cel de aventură (delta plan, parapantă).
1.2.VALORIFICAREA ARIILOR DEȘERTICE
 Sahara- cel mai mare deșert de pe glob, cuprinzând teritorii a 11 țări
africane:Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Sudan, Mali,
Niger și Ciad în Sahel. Sahara-un tărâm fabulos, cu mari diferențieri
regionale naturale, piesagistice, economice dar, cu o civilizație tipic
sahariană, misterioasă, cu obiceiuri și tradiții oarecum omogene, ca și
populația locală (berberi-mauri și hamiți-tuaregi) în nordul și centrul
Saharei, dar și în sudul acesteia.
 Natural, constituie, în cea mai mare parte, un platou jos cu trei tipuri de
piesaje care au un farmec aparte:de deșert cu dune mișcătoare înalte de
sute de metri (erguri); arii mai coborâte ale reliefului, cu pietriș și
nisipuri grosiere (reguri); platouri stâncoase, acoperite cu pietriș
colțuros și cu margini abrupte și stâncoase, cu o coloristică mozaicată și
îmbrăcate la bază cu imense “pânze”de rocă dezagregată sau de un
“grus”colțuros-deșert pietros (hamadă); oaze, depresiuni cu ape de
adâncime la suprafață, verdeață bogată și așezări omenești.
1.3.SAHARA MAROCANĂ
 Ocupă partea estică a țării, un platou care cade treptat spre
deșert și etalează peisaje de mare frumusețe, se alătură vechilor
fortărețe și tradiții ce exprimă istoria și cultura locală.
 Pe traseul turistic Tiznit-Tafroant- cel mai spectaculos în
drumul spre deșert, se vizitează fortărețe medievale și orășele
pitorești, încadrate de palmierii, migdalii și măslinii
oazelor:Tiznit, Quarzazate, Goulimina, Kasba-Taourist,
Skoura, Assa, Tata, Aka.
1.4.SAHARA ALGERIANĂ
 Ocupă 4/5 din suprafața țării, având aspectul unor întinse platouri
stâncoase (hamade), din care se înalță munți cu conuri vulcanice
de mare frumusețe sau acoperite cu întinse dune de nisip fin. Se
impun în piesaj: conurile vulcanice și munții reziduali grezoși, ca
niște ziduri de piatră, colorate diferit în lumina soarelui,
pitoreștile oaze (Abadia, Adrar, Bachet, Djanet, Sali-Bordj,
Moktar), în inima deșertului cu întinse plantați de curmali, dar și
“cântecul nisipului” sau iluzia optică “fata morgană”, defileul
El Kantara și Transafricanul (Alger-Lagos) și parcurile
naționale:Marabont Monlay Hassan, stațiunea arheologică
Iabbaren, alte centre turistice:Taman, Rasset, Reggane.
1.5.SAHARA TUNISIANĂ
 Sunt renumite unele oaze pentru turismul de “aventură în
deșert”ca:Nefta, Gafsa, Tozeur.
 Oaza Douz este celebră prin hotelele de lux, piesajele deosebit
de spectaculos la contactul dintre imensele dune de nisip,
apusul de soare, piața de cămile, una dintre cele mai mari din
Sahara.
 Alte oaze montane de interes turistic:Chebike, Tameroza,
Mides.Alte centre: Kairouan, El Djem, Matmaata.
1.6.SAHARA LIBIANĂ
 Cupride a 6-a parte din suprafața Saharei și etalează un
piesaj tipic saharian, cu erguri, hamade,rare oaze flancate de
palmieri și populate de berberi sau tuaregi.
 Deșertul saharian este stâncos în vest și nisipos în est, cu
munți vulcani stinși în sud, la granița cu Ciad, oaze cu
izvoare și fântâni, palmieri și curmali.
 Pentru turism interesează oazele sahariene ca puncte de
sprijin în turismul de tranzit, caravanier sau fotosafari,
ex.Jofra, Fezzam, Kaufrax.
1.7.SAHARA EGIPTEANĂ
 Ocupă ¾ din suprafața Egiptului și este alcătuită din două
sectoare: Deșertul Libian la Vest de Nil, un podiș grezos și
calcaros, acoperit cu dune de nisip întrerupte între oaze cu
curmali și izvoare (Siwa Oasis,Wahel Saharya, Farafra Oasis).
 În această arie și pe Valea Nilului s-a dezvoltat Egiptul antic cu o
civiliație ce s-a constituit încă din mileniul 4 î.Hr.
 Civilizația antică egipteană, pe lângă aportul deosebit pe care l-a
avut în cultura, știință și religia lumii, a lăsat și vestigii
arheologice și edificii grandioase ca:piramide, 70 de temple,
morminte regale, palate, obseliscuri, statui.
1.8.DEȘERTUL ARABIEI
 Cuprinde 3 sectoare cu condiții naturale și piesagistic distinse
și anume:unul interior format din podișuri, cu ueduri, dune de
nisip uriașe, despărțite de largi depresiuni, altul exterior
alcătuit din munți înalți și un sector de câmpie litorală
deșertică la țărmurile vestic, sudic, sud-estic.
 Se impun în deșertul saudit 3 centre turistice: Ar Riyard,
Mekka, Medina.
1.9.EMIRATELE ARABE
 Se înscriu cu un turism dezvoltat pentru sporturi nautice, cură
heliomarină, shopping, hoteluri și plaje luxoase pentru cură
heliomarină.
1.10.DEȘERTURILE DIN ORIENTUL APROPIAT
ȘI ORIENTUL MIJLOCIU
 Sunt în general înalte 1.200-1.700m, cu platouri stâncoase sau
cu dune de nisip, despărțite de largi depresiuni, cu oaze
pitorești.
 Cadrul natural cu piesaje de mare atractivitate se împletesc cu
vestigiile civilizațiilor trecute care au fost scoase de sub nisip.
1.11.DEPRESIUNEA AL BEQUA
 Se impun piesaje pitorești, stațiuni termale și centre turistice ca
Baalbek, vestit centru religios al antichității situat la 1.500m
altitudine.
1.12.DEȘERTUL NEGEV
 Deșertul Negev din partea sudică a Israelului,la 1.000m
altitudine sunt o mulțime localității cu vestigii arheologice de
civilizație caaneană și ebraică, romană și bizantină ca Subeita,
Avedat, Messada, Benania.
1.13.DEȘERTUL SIRIEI
 Deșertul Siriei etalează atracții naturale dar și relicve
arheologice, cum ar fi ale orașului-cetate Palmyra, vestit în
antichitate iar la nord-vest de acesta este Valea Moartă cu
morminte, turn-zigurat babilonian.
1.14.DEȘERTUL IORDANIAN
 Aflat la 1.200-1.700m altitudine, cu platouri separate de văi
seci și dune de nisip, un piesaj stepic și deșertic cu pâlcuri de
măslin, pini de Alep și culturi subtropicale în oaze, se află
capitala Amman și ruinele cetății Petra.
1.15.PODIȘUL IRAN
 Mărginit de munți înalți de peste 4.500m prezintă podișuri
interioare, depresiuni, deșeuri. Are piesaje deșertice de podiș
înalt,semiarid și de câmpie litorală cu dune și mangrove.
 Centre turistice:Isfahan, Shiraz, Teheran, Yazd (Jesd),
Kerman, Khorasan, Shusab.
1.16.DEȘERTURILE AUSTRALIENE
 Se întâlnesc în Australia Centrală și Australia de Vest.În
Australia central-nordică apar întinse deșerturi (Tanami,
Simpson)cu piesaje aride și vegetație xerofilă, dune de nisip și
soluri și roci roșietice, lacuri sărate, care nu oferă prea multe
priveliști,cu excepția micilor orășele de pe arterele rutiere, a
unor formațiuni geologice ca stânca roșietică Ayers Rock, de
335 m înălțime în care se află câteva peșteri cu picturi
rupestre, renumitele Big Things-uri, construcții de chioșcuri,
berării, magazine, de forma unor plante sau animale endemice
autraliene, izvoare arteziene, etc.
AUSTRALIA DE VEST
 Se află ariile de podiș înalt (700-1.200m) și marile
deșerturi (Marele Deșert Gibson, Victoria) cu piesaje
aride stâncoase, cu tufărișuri aride de brush și scrub,
lacuri sărate între dune sau stâncării. Pe fâșia de litoral se
dezvoltă păduri de eucalipt Karri și de eucalipți Jarnah,
ocrotite în rezervații și parcuri naționale.
DEȘERTURILE NORD AMERICANE
 se suprapun în general, Munților Stâncoși,cei mai grandioși prin
altitudine (6.198m Moount Mc Kinley în Alaska), extindere și
configurație. Se desfășoară sub forma unor lanțuri montane, care închid
vaste podișuri interioare, deșertice, stâncoase și cu înălțimi de 1.500-
3.000m cum sunt:Columbia, Marele Bazin și Colorado.
 Între parcurile naționale cu arii deșertice sunt:Death Valley National
Monument –o depresiune deșertică (-86m) situată în Podișul Marele
Bazin, la poalele Munților Sierra Nevada. În sudul Podișului Marelui
Bazin, se află Deșertul Mojave și la poalele Munților San Jacinto
Mission Inn. Palm Spring.
 White Sand-un podiș cu dune albe și cu concrețiuni de gips și piesaj
spectaculos, altături de Rio Grande Valley-canionul de mare pitoresc al
fluviului Rio Grande.
 Glen Canyon National Recreation Area-este un parc de
4.000kmp, foarte pitoresc cu stânci multicolore, ape
albastre ca lacul Powell.
 Navayoland National Parc-ocupă un teritoriu vast,
suprapunându-se peste statele Arizona, New Mexico și
Utah, circa 65 mii kmp și este fondat în 1868. Parcul
excelează prin piesaje deșertice de mare pitoresc și divers
colorate, platouri înalte locuite de pueblos, imensul Lake
Powell și alte atracții turistice.
UTAH
 În satul Utah există Deșertul Marele Lac Sărat cu atracții
de mare interes turistic. În apropiere și la poalele Muntelui
Watasch Range, cu un domeniu schiabil foarte dezvoltat,
se află orașul Salt Lake City, capitală a statului mormon.
ARIZONA
 În centrul Podișului Colorado se găsește Deșertul Arizona
situat într-un cadrul natural montan deosebit de spectaculos.
STATELE UNITE MEXICANE
 Pe Platoul Central Mexican, înalt de 1.000-2.000 m, cu un
climat deșertic și semideșertic se desfășoară Deșertul
Sonora, la granița cu SUA, arid, în care cresc cca 140
specii de agave și 100 specii de cactuși.
CONCLUZII
 Cele mai mari arii deșertice se suprapun părții de Nord a
Africii, Orientului Apropiat și Mijlociu, Asiei Centrale, SV
Americii de Nord,Australiei Central-Vestice și Africii de
Sud.
 Întregul glob pământesc are o multitudine de deșerturi ce
merită a fi vizitate.
BIBLIOGRAFIE
1.VASILE GLĂVAN.Potențialul turistic și valorificarea
sa.București:Universitatea Spiru Haret, 2006, p.130-136

S-ar putea să vă placă și