URBANIZAREA

FALSĂ

A elaborat:
Bejenari Andreea
Nigai Valentina
 Ce este urbanizarea?
■ Datorită creșterii populației și a teritoriului,
dezvoltării activităților economice și de altă natură,
marile orașe înglobează, treptat, așezările din jur,
inclusiv alte orașe, formând mari concentrări urbane.
Pe continentul european se află în această situație
aproape toate capitalele și orașele mari. În prezent,
cele mai mari orașe europene sunt: Moscova, Londra, 
Paris, Milano, SanktPetersug,  Berlin, Madrid, 
Atena etc.
 Definiție
■ Urbanizare falsă- înseamnă că numărul populației urbane este
în creștere datorită natalității ridicate. Dar, în același timp, nu
există o dezvoltare a orașelor inșeși, o creștere a numărului de
locuri de muncă și infrastructurii.
Ca urmare, crește stratul populației inactive economic și
apariția zonelor defavorizate la periferia orașelor- (mahalele).
■ Urbanizarea populației acestei specii este caracterizată de
creșterea rapidă a populației fără un număr suficient de locuri de
muncă, care, la rândul său, conduce la o creștere a șomajului.
Orașele unde a fost numită urbanizarea
falsă
■ De asemenea, trebuie să știm că există diferite forme de
urbanizare. De exemplu, în afară de urbanizare în picioare
a naturii - un proces care presupune că sub influența
peisajelor naturale de construcții pe scară largă sunt
transformate în artificial. În multe țări, în special cele din
America Latină și Asia de Sud-Est, există un alt fenomen
interesant. A fost numită "urbanizare falsă".
 Etapele urbanizării
Etapa 1
Prima etapă a durat aproximativ 150 de
ani de la sfârșitul anului 18 până la
începutul secolului al XX-lea, a fost
concentrat geografic în țările din
America de Nord și Europa de Vest. De
exemplu, în Anglia în secolul al XIX-lea,
50% dintre cetățenii au trăit în oraș și la
începutul secolului al XX-lea - 75%.
Regatul Unit în detrimentul deținerii
unor colonii teritoriale uriașe la acel
moment a fost țara cea mai urbanizată.
Etapa 2
În a doua etapă, oamenii de știință aparțin decalajului la 50 de ani (1900-1950), care au
influențat în mod semnificativ gradul de mișcare a oamenilor din oraș, pe teritoriul
întregului glob. În acest moment, apare o dezvoltare industrială activă și îmbunătățirea
producției, imperialismul este aprobat, procesele de migrație de capital și forța de
muncă sunt aprofundate. În agregat, populația urbană a crescut cu jumătate de milion
de oameni în 50 de ani, mărind că aceasta este una dintre cele mai active perioade ale
dezvoltării companiei, când coeficientul de urbanizare a atins un nivel semnificativ.
Etapa 3
A treia etapă, care a început după 1950,
continuă și până acum. Principalele premise
au devenit o revoluție științifică și tehnică,
ceea ce a sporit semnificativ nivelul de
dezvoltare a industriei și domeniul de
aplicare al serviciilor și serviciilor. În
prezent, caracteristica urbanizării este unul
dintre factorii fundamentali ai globalizării
mondiale.
■ În mod corect, trebuie de asemenea să spunem că exemplele de urbanizare
care apar în istorie au consecințele pozitive. În special, nivelul de trai
Populația urbană se îmbunătățește în mod constant, condițiile devin din ce
în ce mai confortabile și mai sigure. Mediul urban oferă, de asemenea, mult
mai multe oportunități pentru dezvoltarea potențialului creativ al
locuitorilor, dezvoltarea de noi tehnologii.
 Concluzie

■ Procesele de urbanizare într-un fel sau altul afectează toate

țările lumii și sunt ireversibile. În multe privințe, ele
impulsionează omenirea să deschidă noi soluții promițătoare
pentru organizarea unei vieți echilibrate și confortabile pentru
întreaga societate