Monografia Comunei Cocora

Realizat de: Dorobantu Bogdan Gr I

Linia C. Vasilica Gr V
 ASEZARE 
Comuna Cocora este situata in partea de
N-V a judetului Ialomita, in campia
Baraganului Central, la circa 15 km de raul
Ialomita, pe drumul national 2A cu directia
NV-SE, de unde se poate ajunge prin
Grivita catre NE, prin Fundata catre SE,
sau prin Cazanesti spre SV in D.N. 2A mo-
dernizat. In sens invers prin Padina se
poate ajunge in drumul judetean 319
.))Cocora-Padina
Comuna, fata de resedinta judetului
Ialomita-Slobozia, se afla la o distanta de
45 km., iar de cea mai apropiata statie
C.F.R.Cazanesti , la 11 km.Cartografic se
gaseste la intersectia paralelei
de 440 44I latitudine nordica cu meridianul
.de 270 70I longitudine estica
Cocora este o comuna formata dintr-un
singur sat
VECINII
La sud comunele Cazanesti si Muntenii
Buzau
.La est comuna Reviga
.La vest comuna Colelia
.La nord comuna Padina, judetul Buzau
RELIEFUL
Teritoriul comunei este amplasat in
.Baraganul Padinei
Relieful este format dintr-o campie
tabulara, neteda, cu altitudini de circa 40-
62 m. cu o inclinare generala NV-SE, dar
.practic nesesizabila
Se observa ondulari usoare de relief,
datorita unor micro-depresiuni care
..conditioneaza stagnarea apelor pluviale
Stratificarea geologica este reprezentata
prin depozite cu varsta pleistocena
(loessoide).Comuna se gaseste in zona cu
intensitate
macroseismica de gradul 7. Partea de sud a
teritoriului comunei se afla intr-o zona de
acumulari de hidrocarburi pe directia SV-
NE, in cu-prinsul careia se detaseaza o
zona de exploatare la numai 4 km de la
..vatra satului Cocora
Dinspre nord, dinspre judetul Buzau, patrund
doua mici arii cu zacaminte de petrol si gaze
.naturale
Resursele subsolului sunt petrolul si gazele
de sonde – surse importante de perspectiva
ale comunei.
O sursa importanta pentru
alimentarea cu apa potabila a comunei o
constituie stratul acvifer de adancime.Apele
freatice situate la 4-6 m adancime au
caracter bicarbonat.Primul foraj
..hidrogeologic a fost realizat in 1965
SOLURILE
Solurile de pe teritoriul comunei sunt in
general cernoziomurile cambice,pe alocuri
freatic umede. Ele se caracterizeaza prin
rezerve de substante nutritive abundente,
fiind cunoscute ca soluri cu fertilitatea cea
mai ridicata pentru cultura plantelor.Totusi,
in anii cu seceta repe-tata sau prelungita,
ele dau recolte mult diminuate, ceea ce
constituie un motiv pentru a se aplica
..masuri hidroameliorative in viitor
Studiile geologic si geotehnic au aratat ca
terenul este alcatuit din depozite
cuaternare reprezentate de argile
prafoase,leossoide si nisipuri
argiloase.Stratificatia terenului se
:prezinta ,in mare,astfel
;in grosime de 3,0m-argila-
in grosime de 0,5-2,2m argile prafoase;--
.talpa nisipoasa sau argiloasa
RETEAUA HIDROGRAFICA
Stratul acvifer freatic se alimenteaza din
infiltratiile apelor pluviale.Apele
superficiale ce stagneaza in depresiunile
terenului formeaza sursa cea mai
importanta,cu caracter permanent de
alimentare a panzei de apa freatice.La sud
de satul Cocora este abia schitata Valea
..Caramizilor,temporar acoperita cu apa
Se remarca o variatie destul de mica a
nivelului hidrostatic situat la o adancime
,in general mica,de 6-7m.Fata de aceste
adancimi sunt de asteptat variatii normale
de 1,5-2m in perioadele bogate in
.precipitatii
In urma ploilor torentiale din anii1970-1974
s-a realizat in comuna un puternic sistem
de canale de desecare,orientat spre raul
..Ialomita
Sistemul de desecari este calculat la un
debit de 4,38 mc/sec.,echivalentul unei
ploi maxime de 86mm in 24 ore
CLIMA
Clima este temperat-continentala de
campie, de tipul Baraganului Central, cu
nuante excesive,caracteristice fiind verile
cu temperaturi ridicate si cu lungi perioade
secetoase ceea ce face necesara
extinderea irigatiilor pe intreaga suprafata
agricola. Vanturile dominante sunt :
Crivatul de la E, Austrul de la V, cu efecte
negative datorita gerurilor aspre,
.troienelor si uscaciunii din timpul verii
Temperatura medie anuala este de 10,5-11
grade C., media lunii ianuarie – 3,2 grade
C,iar a lunii iulie + 22,7 grade C.,dupa
statia meteorologica Grivita, situata la 19
.km spre est de Cocora
Numarul zilelor fara inghet este de 200
-210 zile pe an, al zilelor cu temperaturi
de sub 0 grade C. este de 30- 40, iar al
zilelor tropicale cu maxim peste 30 grade
C. este in jur de 50.Adancimea de inghet a
.zonei este de 90cm
Dupa datele statiei Glodeanu – Silistea de la
20 km NV de Cocora, media anuala a
precipitatilor este de 505 mm, cantitate
suficienta dar defectuos repartizata,
bilantul devenind deficitar, ceea ce
necesita lucrari de amelioratie.
Precipitatiile abundente din primavara
anului1970, au dus la ridicarea
dezastruoasa a nivelului panzei freatice pe
.raza satului
In partea de NV si NE s-au format
adevarate balti, numeroase case fiind
distruse, iar locuitorii nevoiti sa mute
.gospodariile pe alte terenuri mai ridicate
In anul 1971, fenomenul se repeta
.dar cu o mai mica intensitate
Din acest motiv s-au sapat canale care sa
.dreneze apele ce balteau
VEGETATIA SI ANIMALELE
Vegetatia se caracterizeaza prin terenuri
agricole si pajisti serome-zofile de
silvostepa. Dintre speciile vegetale
intalnite citam : colilie, negara, scaiete,
macul de camp, coltii babei, sangele
voinicului, iar dintre arbusti: porumbarul si
macesul. In mereaua comunala nu exista
paduri decat sporadice resturi de perdele
.de protectie
Fauna spontana dispune de un mare numar de specii
si exempla-

re,
cele mai raspandite fiind : popandaul, harciogul,
.iepurele ,vulpea,porcul mistret,caprioara
,Dintre pasari: prepelita, potarnichea, turturica
SCURT ISTORIC AL COMUNEI
Baraganul antic,sau stepa geto-
dacilor,cîmpia imensa ce se intindea din
Bugeac(Basarabia) pâna catre Codrul
Vlasiei si lunca Argesului nu a fost in fapt
o pustietate,o singuratate,cum sugereaza
etimologia sa,ci un ses roditor,bogat in
ierburi,lipsit de
paduri,in permanenta locuit si cultivat,chiar
daca nu in intregime
.ci cu precadere in vaile si luncile Dunarii
,ale Ialomitei,Mostistei,
Buzaului,Calmatuiului.Pe pamintul sau au
inflorit agricultura (griul atingea inaltimea
unui om calare,mentiona Herodot cu mii
de ani in urma),s-au dezvoltat pastoritul si
.pescuitul,o intensa activitate comerciala
Populatia autohtona care a exploatat si
intretinut acest teritoriu a fost continuu
prezenta,de la geto-daci la daco-
romani,peste care au venit,spre a fi
asimilati slavi,cumani,pecenegi,la
protoromani si romani,peste care au trecut
ca invadatori efemeri
.tatari,mongoli,bulgari,turci
Baraganul nu a fost un pamint sterp, ,,o
Sahară a Daciei,,,de vreme ce in inima lui
au putut sa se consolideze,inca din
neoliticul mijlociu (3500-2800
i.e.n.),asezari proeminente,de tipul culturii
Boian ,cum a fost cea descoperita la
Piscul Crasani (comuna Balaciu),aflata in
imediata apropiere a comunei Cocora.In
acest loc se presupune ca ar fi inflorit una
,),din multele dave (cetati dacice)
puternicul oras Helis unde se banuieste ca a
fost adus Lisimah,urmasul lui Alexandru
cel Mare,invins in anul 291 i.e.n. de
Dromichete regele getilor.Asezare
semnalata inca de Cezar
Boliac,descoperita pe terasa malului drept
al Ialomitei,intre satele Crasani si
Copuzu,a fost neindoielnic una din
resedintele tribale getice din timpul lui
.Burebista
Investigatiile arheologice incepute cu decenii
in urma de Ion Ariesescu si Vasile Pirvan
au fost incununate cu succes in anul 1982
cind s-a descoperit
Palatul-sanctuar(altarul dacic) asemanator
.celor din Muntii Orastiei
Locuitorii cetatii ,deci ai Baraganului,au avut
,ocupatii diversificate
înfloritoare,posibile numai intr-o asezare
stabila,-agricultura,cresterea
vitelor,mestesugurile,comertul,olaritul,iar
in atelierele metalurgice si de prelucrare
se produceau unelte de fier,bronz,argint,in
paralel cu
.mestesugitele obiecte de podoaba
In neolitic au inflorit de-a lungul Iaomitei
culturi proeminente, cum sunt cele
descoperite la
Cazanesti.Cosereni,Urziceni,localitati cu
continuitate de vietuire pina in zilele
noastre.Sapaturile arheologice din judetul
Ialomita,a carei atestare documentara
trece de 600 de ani,au scos la iveala peste
70 000 de obiecte produse de populatiile
.autohtone traitoare pe aceste meleaguri
Sunt argumente in plus pentru a demonstra ca
Baraganul a fost pe nedrept calificat
.,,,,Sahara Daciei

Asezata in Baraganul central, comuna

Cocora fiinteaza ca unitate administrativa de
la 1876. Prima atestare documentara pentru
satul Cocora dateaza de la 1791, cand
statisticile vremii amintesc doar o asezare cu
cateva familii venite de prin comunele
Padina, Strambu, Pogoanele (judetul Buzau)
.si Larga (judetul Braila)
Ulterior,localitatea se va dezvolta, ajungand
ca la reforma agrara din 1864, comuna sa
.aiba in jur de 100 de familii
Atat Cocora cat si Colilia au apartinut
pana la 1876 de comuna Reviga, data
dupa care ambele sate devin comuni
-independente,fa
cand parte din plasa Ialomita, ce avea
.resedinta la Slobozia
Prin vanzarea de pamanturi din anii 1879,
1889 si 1893, cele doua localitati se
consolideaza, ajungand ca la inceputul
,secolului XX
sa fie printre cele mai populate localitati ale
judetului. Din anul 1911 si pana in anul
1950, ambele comuni au apartinut plasei
Cazanesti, exceptand perioada 1925-1936,
.cand au fcut parte din plasa Rovine
In anul1952, cand are loc o noua impartire
administrativ-teritoriala a Romaniei pe
raioane si regiuni, comunele Cocora si
Colilia vor fac parte din raionul Urziceni,
care a apartinut pana in anul 1956 de
regiunea Ploiesti, dupa care este trecut
la regiunea Bucuresti. In perioada 1961-
1967, atat Cocora cat si Colilia au facut
.parte din raionul Slobozia
Odata cu noua impartire administrativ
teritoriala din 1968, cele doua localitati vor
forma o singura comuna, comuna Cocora
.din cadrul judetului Ialomita
Integrati in contextul istoric al
judetului Ialomita si al tarii, locuitorii
localitatii Cocora si Colilia si-au facut
simtita prezenta in principalele momente
ale istoriei moderne si contemporane a
.Romaniei
Astfel, ii vom gasii pe campurile de lupta din
Balcani pentru apararea cu armele in
mana a independentei patriei. Aici, de
altfel, isi va gasi sfarsitul, ca-zand la
datorie, soldatul Negoita Grigore din
Colilia, ce facea parte din regimentul 8
.dorobanti
Primul razboi mondial a pricinuit multe
necazuri locuitorilor comu-nei, ca urmare a
abuzurilor si fara de legilor comise de
autoritatile de ocupatie. Cu toate acestea,
cei apti sa poarte arme s-au retras in
Moldova, participand la luptele eroice de la
.Marasti, Marasesti si Oituz
Aici avea sa-si afle sfarsitul printre altii si
.Paraschiv Gh.T.Gheorghe
Populatia comunei la nivelul anului 1995, era
de 4.500 locuitori. Ea a provenit la
inceputurile sale din ciobani veniti cu
turmele de oi din zonele muntoase si de
deal ale Buzaului si Teleajenului (Valenii
de Munte, Larga, Chiojd, Patarlagele,
Slanic), apoi s-au stabilit locuitori din
judetele Ilfov si Buzau, sau din comunele
ialomitene. Ocupatia de baza a locuitorilor
.a fost si este agricultura
Din numarul de 2994 care reprezinta
populatia ocupata, 2800 lu-creaza in
agricultura, in telecomunicatii si transport
17, prestari servicii si comert 75,
invatamant si cultura 32, in industrie 15.
Un numar de 55 lucratori, lucreaza in
diferite intreprinderi si unitati productive
.din orasul Slobozia si comuna Cazanesti
Sporul natural a constituit elementul de
baza in marirea numarului de locuitori in
perioada urmarita. Sporul natural ramane
constant intre 1899 – 1930. In anii de
dupa cel de-al doiolea razboi mondial,
sporul natural scade la 11,3 %, creste in
anul 1956 la 20,4%, scade foarte mult 1n
1966 la 8%, ca apoi sa se mareasca la
30%, maxim inregistrat in 1968. Dupa
acest varf, valoarea sa incepe sa scada
.evident pana in 1995
Structura populatiei pe grupe de varsta,
scoate in evidenta o pon-dere a populatie
peste 60 de ani de 55%, urmata de grupa
celor intre 40-59 ani de 25%, apoi de cei
intre 25-39 ani de 10%, si cei de 16-24
.ani de 10%
ECONOMIA
Ponderea de baza a economiei este
agricultura. Caracterul agricol al comunei
rezulta din analiza structurii pe categorii
de folosinta a terenului din tabelul de mai
:jos
suprafata totala a comunei – 8661 ha (100%),
:din care
a) teren agricol 8.120 ha (93,6%)
arabil 7.592 ha -
pasuni 353 ha -
vii 175 ha -
b) ape 11 ha
c) neproductive 2 ha
In cadrul comunei exista 3 societati
agricole, 18 asociatii agricole, 1 centru
.Agromec cu 2 sectii
INDUSTRIA
Incepe sa devina din ce in ce mai
prezenta in lumea satelor ialomi-tene, fapt
evident si in comuna Cocora. Studiile si
forajele executate cu rezultate bune au
dus la instalarea sondelor in parte de sud
a comunei.In cadrul comunei exista 2 mori
care satisfac necesutatile locale, precum si
.32 societati comerciale
TRANSPORTURILE
Prin comuna trece drumul judetean si
cu directie generala NV , care la Reviga
iese in drumul 57, iar pe aceasta se poate
ajunge la Grivita catre NE, sau la Fundata
catre SE in drumul D.N. 2A modernizat al
litoralului pe care mai sunt 16 km pana la
.Slobozia
Drumul Cocora - Cazanesti are corespondent
si in sens opus pana la Padina 12 km,
unde se poate iesi in D.N. 20 modernizat
.care leaga orasele Slobozia si Buzau
Comuna nu beneficiaza de cale ferata,
cea mai apropiata fiind statia
.Cazanesti, pe linia Urziceni – Slobozia
Principalul mijloc de trnsport il constituie
I.T.A. In comuna mai functioneaza si un
.oficiu P.T.T.R
Comuna este deservita de 2 brutarii
construite in 1971, 1 magazin alimentar, 1
magazin de produse electrice si uz casnic,
.si de multe altele societati comerciale
DOTARI SOCIAL – CULTURALE
Comuna cu 2257 locuitori, cu multiple
unitati agricole si societati comerciale,
impune in mod necesar pe teritoriul
comunei, existenta de conditii pentru
afirmarea personalitatii umane. In ultimii
anii infatisarea comunei Cocora s-a
schimbat foarte mult prin constructia de
numeroase locuinte din caramida si
.paianta acoperite cu tabla sau placi
Astfel in 1964 se construieste in cadrul
comunei o scoala generala cu 2 nivele, iar
in 1968 este construit un dispensar
veterinar. In comuna mai functioneaza 2
scoli generale infiintate in 1867 la Cocora
si respectiv 1881 la Colelia. Scoala
generala Cocora cu 8 clase, este dotata cu
o serie de laboratoare (fizica, chimie,
biologie, geografie) si un atelier scoala
pentru invatat lacatuserie. In total sunt 22
.sali de clasa si 32 de cadre didactice
In cadrul comunei mai functioneaza 2
gradinite de copii cu un numar de 3
educatoare, 1 camin cultural cu 350 de
locuri, 2 biblioteci scolare, o biblioteca
.comunala cu peste 8300 de volume
Ca dotari sanitare se inscriu : 1 dispensar
uman si 2 puncte farmaceutice deservite
.de un cadru specilalizat
In satul Colelia exista un punct sanitar
propriu ce este deservit de aceleasi cadre
de la dispensarul Cocora. Tot ca dotare
sanitara se inscrie si dispensarul veterinar,
local propriu, deservit de in medic veterinar
.de circumscriptie si 2 tehnicieni
In centrul civic al comunei se afla Consiliul
local, biblioteca comunala, scoala generala,
dispensarul uman, dispensarul veterinar,
oficiul P.T.T.R., Banca agricola, C.E.C.-ul,
.Cooperativa de credit, Post politie
Mai avem in comuna 2 biserici, 1 centru
reparatii tv. si 2 statii alimentare cu apa
cu 402 abonati. Din acest centru comunal,
pornesc catre toate colturile satului,
.trotuare din beton
Harnicia si priceperea locuitorilor
comunei, constituie un pas important in
realizarea unei imagini favorabile comunei
.Cocora
.Va Multumim