Colegiul de Medicină Bălţi

Sindrom coronarian acut

INFARCTUL MIOCARDIC
 Obiective:

1. Definirea noțiunii de infarct miocardic

2. Identificarea factorilor de risc și etiologici
3. Determinarea semnelor clinice a IMA
4. Selectarea metodelor de investigații
paraclinice a IMA
5. Motivarea algoritmului de tratament
prespitalicesc și spitalicesc în IMA
6. Stabilirea planului de ingrigire în IMA
 SÎNGELE
1. INIMA
Sistemul
cardiovascular
2. VASELE
SANGUINE

3. SÎNGELE
 Vascularizarea inimii
• Artera coronară stîngă
a) interventriculară
anterioară
b) circumflexă
• Artera coronară dreaptă
a) interventriculară
posterioară
 SCA-Definiție :
• Este definit ca necroza unei porțiuni a
muşchiului cardiac de origine ischemică,
apărută în rezultatul ocluziei complete sau
parițiale a unei artere coronariene
 Informatia epidemiologică

• Incidența generală a infarctului miocardic acut alcatuiește 5/1000

populație pe an.

• Mai frecvent se întîlnește la barbații după 40-50 de ani, variind de la

3/1000 pîna la 5,9/1000 anual.

• Incidența IMA creste în functie de vîrsta, constituind 5,8/1000 printre

barbatii de vîrsta 50-59 ani și 17/1000 pe an la cei de 60-64 ani

• Raportul morbiditatii barbati/femei în vârsta de 41 -50 ani este de

5 : 1 si de 2 : 1 printre cei de 51 -60 ani

• Cel putin jumatate dintre pacientii cu infarct miocardic acut

decedeaza într-o ora de la debutul simptomelor, pînă a ajunge la
spital.
SCA-Factorii de risc :
Factori ce nu pot fi influențați:
1. Vîrsta
2. Sexul
3. Ereditatea

Factorii ce pot fi influențați:

4. Hipertensiunea arterială
5. Dislepidemia
6. Diabetul zaharat
7. Obezitatea
8. Fumatul
9. Sedentarismul
 SCA-Etiologia :
1. 90-95% reprezentată ateroscleroza
coronariană.
2. 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice
a)embolii,
b)traumatisme:
c)anomalii congenitale coronariene
d)tromboze coronariene
 SCA-Tabloul clinic:
• Semne subiective:
• Durerea anginoasă (durează peste 20-30min).

• Durerea are sediu retrosternal și\sau

epigastric cu iradiere către umărul sau
membrul superior stîng, în ambii umeri, în
ambele brațe, ambele coate, mandibulă,
interscapulovertebral, epigastric.
 SCA-Tabloul clinic:
• Caracterul durerii:
• De apăsare, constricție, strivire, arsură, iar
intensitatea este foarte mare, adesea de
nesuportat.  

1. Nu cedeaza la nitroglicerină sau la alținitrați,

2. Nu cedează la analgetice uzuale
3. Nu cedează în repaus.
 SCA- Tabloul clinic:
• Semne care însoțesc durerea:
• Dispnee,
• Astenie,
• Amețeli,
• Anxietate extremă,
• Senzație de moarte iminentă,
• Sughiț, grețuri și vomă,
• Distensie abdominală
 SCA-Tabloul clinic:
• Semne obiective:
• Paliditate cu acrocianoză moderată;
• Transpirație rece;
• Subfebrilifafe 37,2-37,5 *C după 24 ore;
• TA scazută sau crescută;
• Tahicardie sau bradicardie moderată;
• Disritmii cardiace;
 Formele de evoluție clinică -SCA
Formele dureroase:
• Forma “clasică” cu sindrom anginos;
• Forma abdominală;
• Forma cu dureri în locurile iradierii (durere
periferică);
Formele nedureroase:
• Forma astmatică;
• Fofma disritmică;
• Forma cerebro-vasculară;
• Forma asimptomatică.
 SCA-Examinările paracinice :
1. Examenul ECG-la internare, la 12 ore,zilnic
sau la necesitate
2. Aprecierea marcherilor biochimici pentru
necroza miocardică(troponinele T sau I,CFK)
3. Analize de laborator
(hemograma, urograma, creatinina, glucoza,
lipidograma, ionograma)
4. Radiografia cutii toracice
Electrocardiografia de bază (2)
Unda P =
depolarizare atrială
QRS = depolarizare
ventriculară
(< 0.12 s)
Unda T =
repolarizare
ventriculară
 Examenul ECG- obligatoriu
Modificari de segment ST și / sau unde T în contextul clinic
sugestiv ischemiei de miocard:

• Subdenivelarea orizontala a segmentului ST > 0,5 mm și/sau

inversia undei T în 2 sau mai multe derivații;
• supradenivelarea segmentului ST în 2 sau mai multe derivații;

• bloc de ram stîng recent apărut.

• Nota: ECG normală nu exclude posibilitatea unui SCA

 Tratamentul de urgenta prespitalicesc
1. Interzicerea oicarui efort- regim la pat
obligatoriu

2. Liniștirea pacientului

3. Nitroglicerina 0,5mg sublingual, la

necesitate se repeta peste 5 min.(pîna la 3
comprimate)- sub controlul TA (se va evita la
TAs<90mmHg)
Tratamentul de urgență prespitalicesc
4. Acid acetilsalicilic 150-325 mg.

5. Sedarea durerii -narcotice la indicația medicului

(Morfina 5-10mg , fentanil 0,05mg cu Droperidol
2,5mg; sau alte analgetice);

6. Oxigen 2-4 l/min;

7. Heparina i/v 60-70 U/kg;

8.Tratamentul complicațiilor
Infarctul miocardic -Tratamentul de urgență

• Transportarea neaparată cu targa (prin

serviciul AMU (903)
• Spitalizarea în secția de terapie intensivă;
 SCA-Complicațiile IMA
• Șocul cardiogen;
• Insuficiența cardiacă acută ( edemul pulmonar);
• Dereglări de ritm;
• Anevrismul cardiac;
• Trombembolismul care se poate declanșa
concomitent cu anevrismul;
• Ruptura cordului;
• Erozii și ulcere acute ale tractului gastro- intestinal;
• Psihoza acută;
 Şocul cardiogen
Definiție:
reprezintă un sindrom determinat de
insuficienţa severă de pompă a inimii
manifestată prin incapacitatea de a furniza
ţesuturilor substanţele nutritive şi oxigenul
necesar activităţilor metabolice şi de a
îndepărta produşii rezultaţi din metabolism.
 Şocul cardiogen-Etiologia:
• Principala afecţiune care duce la instalarea
şocului cardiogen este infarctul miocardic
acut (IMA) în care necroza (moartea celulară)
a cuprins peste 40% din masa musculară a
ventriculului stâng.
 Şocul cardiogen-Evoluție:
• În IMA, şocul apare de regulă la 6-8 ore de
la debut,
• dar este posibil totuşi să se instaleze şi după
1-2 zile prin extinderea zonei de necroză
miocardică sau prin complicaţii ale IMA
cum sunt anevrismul ventriculului stâng,
ruptura de sept interventricular
 Şocul cardiogen-Tratamentul
• Fluxul de Oxigen 8 – 10 l/min
• Protecție termică
• Regula de trei catetere
• Suport adrenergic
 PAs 70 – 100 mm Hg
 Dopamină 2 – 4 mcg/kg/min i/v în perfuzie
 Dobutamină 5 – 10 mcg/kg/min i/v în perfuzie
 Pas sub 70 mm Hg
 Norepinefrină 0,5 – 1 mcg/min i/v în perfuzie
 Dopamină 10 mcg/kg/min i/v în perfuzie
• Mulțumesc !