Dezvoltarea fizică

• ”Nivelul calitativ al indicilor morfologici

(somatici) ai individului, rezultat cumulativ al
factorilor ereditari şi de mediu natural şi
predominant social în care practicarea
exerciţiilor fizice are un rol însemnat”.
(Terminologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Stadion, Bucureşti,
1978)
 Dezvoltarea fizică armonioasă
• Presupune o creştere corectă a indicilor
morfologici (somatici sau antropometrici) şi a
celor funcţionali (calitativi), precum şi a celor
care asigură o proporţionalitate optimă
identică cu valorile unui organism sănătos.
• Dezvoltarea fizică nu trebuie identificată cu
„pregătirea fizică” sau cu „condiţia fizică”, ori
asociată cu „dezvoltarea calităţilor motrice”.
• Dezvoltarea fizică este rezultatul practicării
exerciţiilor fizice, având ca rezultat realizarea
unor indici morfologici (somatici) şi funcţionali
calitativi şi proporţionali şi care asigură
dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă.
Dezvoltarea fizică armonioasă
• creşterea şi dezvoltarea normală a
organismului;
• evoluţia normală a indicilor morfologici
(somatici), care se observă vizual sau se
obţin prin măsurători.(S.F.Todea, 1999)
Observarea vizuală externă a corpului
• Prin această metodă, se poate cunoaşte
dezvoltarea fizică a corpului omenesc, precum
şi depistarea deficienţelor fizice.
• Se realizează prin aşa-cunoscutul examen
somatoscopic, prin care se poate observa:
În plan frontal – privit corpul omenesc din faţă

Linia capului şi gâtului trebuie să fie în prelungirea

axei mediane a corpului. Umerii trebuie să se afle pe
aceeaşi linie, iar braţele să cadă liber pe lângă corp.
Abdomenul în prelungirea liniei toracelui, jumătatea
dreaptă şi stângă a trunchiului să fie egale şi simetrice.
Linia bazinului – între cele două creste liliace – să fie
paralelă cu cea a umerilor şi a solului.
Membrele inferioare să fie egale ca lungime,
grosime,formă şi dispunere.
În plan sagital – privit corpul omenesc din profil

Axa corpului să urmărească linia imaginară care urcă

de la vârful maleolei peroniene, prin mijlocul feţei
externe a genunchiului, marele trohanter, acromion şi
mastoidă. Această axă este uşor oblic înainte. Coloana
verticală să aibă curburile: cervicală cu convexitatea
anterior; curbura toracală cu convexitatea posterior şi
curbura lombară cu convexitatea anterior.
Bazinul să prezinte o înclinare a axului de 40°-45° , 0

având limite de variaţie între 30°-60°.

Membrele inferioare drepte sau foarte puţin
înclinate înainte. Laba piciorului să aibă bolta planatară
astfel încât să permită să se facă contactul pe sol al tălpii
pe treimea anterioară a acesteia, marginea externă şi
călcâi.
 Corpul omenesc privit din spate

Linia verticală a coloanei verticale (reliefată de apofizele

vertebrelor) să prezinte simetria liniei umerilor şi bazinului şi
paralelismului între ele. Omoplaţii simetric dispuşi şi lipiţi de cutia
toracică.
Depistarea abaterilor de la o atitudine corectă a corpului

Atitudinea globală cifotică;

Atitudinea globală lordotică;
Atitudinea asimetrică;
Atitudinea plan rigidă;
La nivelul trunchiului privit global

trunchi slab dezvoltat, cu o musculatură f.

slab dezvoltată;
• încurbările cifotice, lordotice, scoliotice;
• translaţia şi torsiunea faţă de bazin.
La nivelul gâtului:
• înclinarea exagerată înainte („gât de
lebădă”, „gât lordotic”);
• înclinare laterală („gât scoliotic”);
• răsucire spre dreapta sau stânga (gât
torsionat –torticolis) concretizat şi
de relieful asimetric al muşchilor steno-
cleido-mestoidieni şi trapez).
 La nivelul toracelui

torace plat (cu diametrul antero-posterior f. mic)

torace înfundat (cu sternul înfundat);
torace cilindric (fără diferenţe între
dimensiunile bazelor);
torace conic (cu baza inferioară lată şi cea
superioară
îngustată);
torace asimetric (în funcţie de asimetria
claviculelor);
torace strangulat (atrofia muşchilor şi
înfundarea
spaţiilor intercostale).
 La nivelul abdomeniului

abdomen cu peretele
muscular moale;
abdomen dilatat, balonat
sau proeminent;
abdomen gras sau cu
depozite adipoase.
La nivelul spatelui

spate rotund (accentuarea curburii toracice şi

diminuarea
curburii lombare);
spate plan (aproape drept, fără curburi);
spate cifotic (accentuarea curburii toracice);
spate lordotic (accentuarea curburii lombare);
spate scoliotic (curbura laterală a coloanei
vertebrale);
spate cifo-lordotic şi cifo-scoliotic).
 La nivelul membrelor superioare

• atrofii parţiale şi globale; asimetrii şi inegalităţii;

deformaţii şi sechele rahitice sau traumatice.
La nivelul omoplaţilor:
• omoplaţi coborâţi;
• omoplaţi apropiaţi de coloană;
• omoplaţi desprinşi de torace;
• omoplaţi basculaţi în sus şi în afară;
• omoplaţi asimetrici.
La nivelul umerilor:
• umeri coborâţi, înguşti, înălţaţi, asimetrici, aduşi în faţă
sau împinşi înapoi.
 La nivelul bazinului

bazin translat spre dreapta sau stânga;

bazin denivelat sau înclinat lateral;
bazin torsionat faţă de trunchi.
 La nivelul membrelor inferioare

• asimetrice în lungime sau grosime;

• curbate spre interior (picioare în valg);
• curbate spre în afară (picioare în var);
• curbate spre înapoi (picioare în hiperextensie).
La nivelul labei piciorului

• în valg (cu sprijin predominant pe marginea

internă);
• cu vârful piciorului orientat spre interior;
• bolta planetară căzută.
 Examenul antropometric
Constă în efectuarea de măsurători asupra corpului omenesc
obţinându-se valori de lungime, grosime, lăţime, volum, masă. Aceste
date ale corpului pot fi globale sau în ansamblu, ori ale diferitelor sale
segmente.
În mod frecvent, se măsoară în centimetri (cm):
• Statura (înălţimea);
• Lungimea bustului;
• Greutatea (în kilograme);
• Lungimea membrelor superioare;
• Anvergura;
• Perimetrul toracic;
• Elasticitatea toracică;
• Perimetrul braţelor şi antebraţelor;
• Diametrele biacromiale, toracic transvers, bitrohanterian,
şi toracic antero-posterior;
• Plica;
• Lungimea membrelor inferioare;
• Perimetrele coapselor şi gambelor.