Sunteți pe pagina 1din 11

STRATEGII DE DEZVOLTARE A

INTELIGENŢEI SOCIO-EMOŢIONALE
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.4

Strategii de disciplinare
Strategii de dezvoltare a a conduitei copiilor
competenţelor bazate pe
emoţionale inteligenţa socio-
ale preşcolarilor/elevilor emoţională
Concepte cheie

Disciplinarea
conduitei
Strategii de
disciplinare
Strategii de
dezvoltare
Strategii de dezvoltare a competenţelor emoţionale
ale preşcolarilor

• Dezvoltarea emoţională
• Dezvoltarea deficitară optimă - componentă
a competenţelor esenţială a adaptării, etapa
emoţionale şi sociale, preșcolarității fiind extrem
în perioada preşcolară, de importantă nu doar
cu efecte negative pentru menţinerea stării de
asupra funcţionării şi sănătate mentală, ci şi
adaptării copiilor la pentru dezvoltarea şi
viaţa de adult. menţinerea relaţiilor
sociale optime

Curriculum pentru educația timpurie


Strategii de comunicare eficientă
între adulţi şi copii

• ascultarea activă;

• cum se spune Nu;

• manifestarea dezaprobării faţă de


discuţiile despre emoţii;de
comportamentul copilului;
comportamentul copilului;

• discuţiile despre emoţii;


De ce este important să evităm cuvântul
NU?

• un copil mic aude zilnic de aproximativ 400 de ori


cuvântul NU, aspect ce poate duce la inficiență și
lipsă de credibilitate;
• acești copii vor avea un limbaj mai redus decât
copiii ai căror părinți sau educatori le oferă mai
mult feedback pozitiv;
• unii încep să ignore cuvântul NU, alții se înroșesc
de furie în clipa în care îl aud, alții se
conformează, dar vor resimți frustrarea.
5 metode pozitive de a răspunde negativ
copilului
1. Spunem “da, ... 2. Explicăm ce gândim și
oarecum” ce simțim
încercând să reformulăm Încercați să-i explicați copilului
refuzul ca pe un accept. de ce comportarea sa (faptul
De exemplu: că îl ciupește pe colegul său) –
- “Vreau acum să colorez!” vă deranjează atât de tare.
- “Da, poți să colorezi Îi putem spune: “George simte
după ce terminăm durerea de la ciupiturile tale,
povestea.Acum să vedem ce iar asta mă întristează și pe
au mai făcut cei trei mine și pe el. Te rog, oprește-
purceluși!” te!”

Deși încercarea de a stabili un raționament cu un copil mic poate părea


zadarnică, de fapt, îl învățăm că îi afectează pe ceilalți ceea ce face și,
implicit, îi oferim prilejul pentru a dezvolta un comportament empatic.
3. Le oferim alternative
prin evitarea oferirii unor
opțiuni multiple, două
variante sunt suficiente.
Această abordare îl
încurajează să ia decizii 4. Le spunem și le
simple și să-și dezvolte un arătăm ce trebuie
simț al independenței și al
competenței.
să facă
Unii copii nu se pot
opri din ceea ce fac,
5. Folosim un ton serios chiar dacă li se spune să
Copiii învață, la început, înceteze, deoarece nu
semnificația cuvintelor din tonul
vocii noastre, atunci când le rostim.
știu ce altceva să facă.
Putem comunica tot ceea ce
dorim, folosind un ton ferm, și nu
un cuvânt negativ.
Strategii care pot conduce la dezvoltarea unor
relaţii sociale pozitive

 oferirea stabilităţii şi  monologul pozitiv;


consecvenţei în reacţii;  identificarea situaţiilor în care
 exprimarea propriilor emoţii şi copilul trăieşte emoţii
încurajarea exprimării puternice şi utilizarea lor în
emoţiilor copilului; rezolvarea problemelor;
 oferirea de modele în reacţiile  aprecierea /lăudarea eforturilor
la emoţii; copilului de a-şi regla
 exersarea, împreună cu emoţiile.
copilul, a tehnicii broscuţei
ţestoase;
Etape în rezolvarea de probleme la copiii
preşcolari

identificarea problemei; identificarea celei mai bune soluţii;

identificarea soluţiilor posibile; implementarea soluţiei;

stabilirea consecinţelor pentru evaluarea soluţiei.


soluţiile identificate;
CONCLUZII

Pentru ca abilitățile sociale și emoționale să se


dezvolte corespunzător, este necesar:
 să oferim copiilor contexte adecvate de învățare și
exersarea lor;
 să oferim modele de exprimare și de rezolvare a
propriilor emoții;
 să găsim răspunsuri potrivite menite să sprijine
copiii în a-și înțelege propriile emoții, să învețe să
le gestioneze încadrul relațiilor cotidiene.