Sunteți pe pagina 1din 29

Semiologie Medicala

Curs
CARDIOPATII VALVULARE
DATE GENERALE
• rezulta din remanierea scleroasa a aparatului valvular
(valve, comisuri, cordaje, pilieri, inel) izolata sau asociata
• cauze de remaniere:
endocardita reumatismala, infectioasa,
factori degenerativi, distrofici
(sdr. Marfan, Ehler-Danlos)
•Profil hemodinamic:
stenoze valvulare → rezistenta la evacuarea sangelui
dintr-o camera in alta sau dintr-o camera a cordului
intr-un vas
insuficiente valvulare → deplasare retrograda a
sangelui prin valvele incompetente dintr-o cavitate a
cordului in alta sau dintr-un vas in cord
leziuni combinate (boala mitrala, aortica)
• debutul: acut (endocardita infectioasa acuta, infarctul
valvei mitrale, IMA cu necroza si ruptura de pilier) sau
lent (endocardita reumatismala)
Diagnosticul valvulopatiilor:
1. examen clinic 4. ecocardiografie (eco
M, eco B, eco Doppler)
2. ECG, mecanografie 5. cateterism,
cineangiografie, coronarografie
3. examen radiologic 6. teste de efort
! - Diagnosticul complet al unei valvulopatii include:
● tipul ● forma
● etiopatogenia ● stadiul, severitatea disfunctiei
cardiace (clasa NYHA)
STENOZA MITRALA (SM)
• reducerea suprafetei orificiului mitral (N = 4-6cm² ) cu > 50%,
prin:
- scleroza valvulara - retractia cordajelor
- sutura comisurilor - calcificari
Clasificare (dupa gradul de severitate):
 SM larga (S > 1,7-2cm²)
- presiunea capilara pulmonara < 20mmHg si cea din art.
pulmonara < 35mmHg (la efort)
- bine tolerata
 SM moderata (S = 1,6-1,3cm²)
- presiunea capilara pulmonara < 25mmHg; presiunea din art.
pulmonara <50mmHg (la efort)
- apar primele semne ale SM, conditionate de ↑ presiunii in AS si in
teritoriul venocapilar pulmonar si de ↓ volumului sistolic
SM severa (S < 1,1 cm²)
- presiunea capilara pulmonara = 25-30mmHg (la
efort > 30mmHg); presiunea din art. pulmonara =
50mmHg (la efort)
- la o presiune hidrostatica >30mmHg in capilarul
pulmonar  EPA
SM foarte severa (S = 0,8 cm²)
- presiunea capilara pulmonara = 40mmHg; pres.din
art. pulmonara > 60mmHg
- edem pulmonar acut de efort (frecvent)
Edemul pulmonar acut in stenoza mitrala
- edem interstitial pulmonar (dispneea mitrala)  transsudarea
lichidului plasmatic din capilarele pulmonare in alveole
-  presiunii venocapilare  vasoconstrictie arteriolara si 
rezistentelor HTP fixa  dilatarea si decompensarea VD 
ameliorarea dispneei
- simptomatologia SM depinde de gradul de distensibilitate a AS

Etiologia stenozei mitrale (neprecizata in 20% dintre cazuri)


- RAA - mixom / tromboza AS
- poliartrita reumatoida - calcificarea inelului mitral
- congenitala (DSA + SM = sdr. Lutembacher)

Clasificare semiologica
- SM prin leziune valvulara organica
- SM functionala (DSV, BAV gr.III, IA, IM severa, mixom si
tromboza AS )
Simptomatologie functionala
•dispnee de efort, progresiva  ortopnee
•dispnee paroxistica nocturna, edem
pulmonar acut
•semne de decompensare cardiaca dreapta
•tuse seaca, accentuata de efort, hemoptizii
•dureri precordiale, junghiul Vaquez
•disfagie, disfonie, palpitatii
Examenul fizic
Inspectie - nanism mitral, facies mitral
• puls jugular cu accentuare presistolica
• pulsatii sistolice ale jugularelor, semnul Harzer
• bataile art. pulmonare (sp.II-III i.c. parasternal stg)

Palpare - soc apexian slab


• vibranta mitrala a lui Bard
• freamat catar diastolic
• pulsatiile art. pulmonare dilatate
• pulsatia VD (epigastru)
Ascultatie
• Z1 accentuat, clacmentul de deschidere a mitralei, Z2
accentuat la pulmonara
• dedublare de Z2
• uruitura diastolica, suflul presistolic (in conditii de ritm
sinusal)
• suflul de insuficienta tricuspidiana organofunctionala
• raluri pulmonare crepitante si subcrepitante (plaman de staza)
•  / abolirea murmurului vezicular si submatitate (transsudate
sau exsudate de insotire a infarctelor pulmonare)
Explorari paraclinice
Radioscopia si radiografia
toracica:
• Rx de fata: bombarea arcului
mijlociu stang, VS normal/redus
ca volum
• OAD + pasaj baritat esofagian:
devierea esofagului, ingustarea
spatiului retrocardiac (AS dilatat)
• pozitie laterala: reducerea
spatiului retrosternal (prin HVD)
• calcificari ale valvelor mitrale
• plaman cu aspect de staza
venoasa si interstitiala (umbre
hilare accentuate, liniile Kerley A
si B, aspecte de hemosideroza,
vizibilitatea scizurilor)
a b

CORD MITRAL:a)AS marit,contur drept festonat;


b) in OAD-amprenta esofagiana exagerata
Linii KERLEY B: staza
pulmonara limfo-venoasa
EDEM PULMONAR:opacitati perihilare(”aripi de
fluture”),contur difuz,intensitate medie;cord tip mitral

VALVULOPATIE MITRALA (BOALA) DECOMPENSATA


•ECG: P mitral, ÂQRS la 90°, HVD si HAD
•Fonocardiograma (intervalul Z2-CDM, in relatie
inversa cu severitatea SM)
•Apexograma :unda e de amplitudine redusa
•Ecocardiografia (modul M, 2D si Doppler)
•modul M: imobilitatea VM, deschidere ↓ in diastola
(<15mm), dilatare VD, panta EF diminuata (N =
55mm/sec.):
•32-25mm/sec. (SM larga)
•25-15mm/sec. (SM medie)
•<15mm/sec. (SM stransa)
•modul 2D: masurarea suprafetei orificiului stenozat
•eco Doppler: viteza fluxului transmitral si suprafata
orificiului
•Studii radioizotopice :date despre functia VS
•Explorari invazive (cateterism cardiac,
cineangiocardiografia)
Complicatii
• dilatarea AS  compresiuni (pe esofag, nv. recurent, structuri
pulmonare)
• aritmii, tromboza AS
• embolii pulmonare si sistemice, hemoptizii
• edemul pulmonar acut, insuficienta VD
• complicatii infectioase (plaman de staza)
• endocardita (pe valva sau pe proteza valvulara)

* SM prin mixom /tromb atrial:


• ameteli si sincope pozitionale, embolii repetate
• semne stetacustice variabile cu pozitia
INSUFICIENTA MITRALA (IM)

Etiologia
• organica:
- RAA - endocardita infectioasa
- sdr. Marfan, Hurler - ateroscleroza
- disfunctie de pilier prin ischemie, necroza, ruptura
• functionala: valvulopatii Ao, HTA, cardiomiopatii
primitive
• prolaps primitiv sau secundar al valvei mitrale
Hemodinamica IM
- reflux sistolic din VS in AS
 presiunii in AS si in venele pulmonare  HTP
 IVD prin suprasolicitare de rezistenta
 sindrom de debit cardiac mic si suprasolicitare de
volum a VS in diastolaIVS

Simptomatologie functionala
- astenie, dispnee de efort, palpitatii
- rar: EPA, hemoptizii, embolii (D.D cu SM)
Examen obiectiv
Inspectia: cianoza la buze, nas, extremitati (in formele severe)

Palparea: - soc apexian coborat, perceput pe o suprafata


intinsa
- freamat sistolic
- expansiunea de volum a AS (sp. II-III i.c. stang,
parasternal)
Ascultatia
suflu sistolic apexian (in “jet de vapori”):
holosistolic/protomezo-/mezotelesistolic
scaderea amplitudinii Z1
acoperirea Z2 sau dedublarea Z2 prin
precesiunea componentei aortice
aparitia Z3, urmat de un scurt rulment de
debit (SM relativa)
Explorari paraclinice

 Examenul radiologic
OAD + examen baritat esofagian: dilatarea AS
Rx de fata: arc inferior stang marit
Plamanul: normal / staza venocapilara / imagine
pulmonara clara (in HTP fixa)
Rx de profil (gradul hipertrofiei VD, AS si
calcificarea inelului mitral)
 Ecocardiografia (modul M, 2D, Doppler
spectral si color)
diametrele cavitatilor, situatia aparatului
valvular si subvalvular
masurarea refluxului sistolic transmitral

 ECG: P mitral, semne de suprasolicitare a


VS
 Cineangiocardiografia: aprecierea
regurgitarii ventriculo-atriale sistolice

 Cateterism cardiac: apreciaza presiunea in


artera pulmonara si in cavitatile stangi

Complicatii: aceleasi ca in SM, dar mai rare


BOALA MITRALA

- asociaza SM si IM, cu grade diferite de participare:


•SOM < 1,5cm²: predomina stenoza
•SOM = 1,5-2cm²: manifestari corespunzand ambelor leziuni, in
mod egal
•SOM > 2cm²: predomina insuficienta
Clinic - dispnee de efort, palpitatii, hemoptizii,
rar EPA (cand predomina SM)
- palpare: freamat catar diastolic
- ascultatie: suflu sistolic si Z1
normal/intarit
CDM, uruitura diastolica si suflu
presistolic
Complicatii
• embolii sistemice si pulmonare
• endocardita infectioasa subacuta
• insuficienta cardiaca dreapta
Incidenta PA Incidenta OAD+esofag baritat
CORD MITRAL: BOALA MITRALA
Incidenta PA LATERAL

CORD MITRAL-”BOVIN”:BOALA MITRALA

S-ar putea să vă placă și