CAPITOLUL 3

OMNIPREZENTA PRODUSELOR
SUBSTITUIBILE:

CONCEPTUL DE CERERE
 CONTINUT
NEVOILE SI SATISFACEREA LOR
VALORI MARGINALE - ALEGERI MARGINALE
NEVOI - CERERE
CERERE - CANTITATE CERUTA
DETERMINANTII CERERII
LEGEA CERERII SI INFLATIA
LEGEA CERERII SI TIMPUL
ELASTICITATEA CERERII IN FUNCTIE DE PRET
ELASTICITATEA SI INCASARILE TOTALE
RATIONALIZAREA PRODUSELOR INSUFICIENTE
BANII,COSTURILE MONETARE SI CALCULUL
ECONOMIC
INSUFICIENTA BUNURILOR - COMPROMIS
(PENTRU CA EXISTA PRODUSE SUBSTITUIBILE)

*RARITATEA ALEGEREA

COSTUL DE OPORTUNITATE

COMPROMISUL
 4 AFIRMATII EXEMPLIFICATIVE
SI INTERPRETAREA LOR:
O PERSOANA OBISNUITA ARE NEVOIE DE 8 PAHARE
DE APA PE ZI PENTRU A-SI MENTINE SANATATEA;

TOTI CETATENII TREBUIE SA OBTINA ASISTENTA

MEDICALA DE CARE AU NEVOIE, INDIFERENT DE
CAPACITATEA LOR DE PLATA;

UN DIABETIC ARE NEVOIE DE INSULINA;

DUMNEAVOASTRA AVETI NEVOIE SA CITITI

MANUALUL DE ECONOMIE
VAL0RI MARGINALE – ALEGERI MARGINALE

 ALEGERILE NOASTRE DEPIND DE SITUATIILE CU CARE NE

CONFRUNTAM: VEZI EXEMPLUL CU APA SI DIAMANTELE

 VALORILE BUNURILOR DEPIND SI ELE DE SITUATIE

 TEORIA ECONOMICA ESTE ANALIZA MARGINALA DEOARECE EA

PRESUPUNE CA OAMENII IAU DECIZII COMPARAND:
- BENEFICIILE SUPLIMENTARE ASTEPTATE CU
- COSTURILE SUPLIMENTARE ASTEPTATE,
MASURATE IN PUNCTUL UNDE SE AFLA IN PREZENT
FACTORUL DECIZIONAL

 MODUL DE GANDIRE ECONOMIC

- RESPINGE ABORDAREA DE TIPUL “TOTUL SAU NIMIC”
- ACORDA ATENTIE BENEFICIILOR SI COSTURILOR
MARGINALE, SUPLIMENTARE
 NEVOI - CERERE

 NEVOI = CONCEPT CARE INCURAJEAZA

ABORDAREA DE TIP “TOTUL SAU NIMIC” SI
NU APRECIAZA IDEEA GANDIRII MARGINALE

 CERERE = CONCEPT CARE FACE

LEGATURA INTRE CANTITATEA PE CARE
OAMENII DORESC SA O OBTINA DINTR-UN
ANUMIT BUN SI SACRIFICIILE PE CARE
TREBUIE SA LE FACA PENTRU A OBTINE
ACEASTA CANTITATE
 INTELEGEREA CERERII

 PRETUL PE GALOANE
CEREREA DE APA
GALON PE ZI (mil.)
INTR-UN ORAS
AMERICAN ESTE 0,07 $ 23
INFATISATA IN
TABELUL ALATURAT:
0,04 $ 40

0,02 $ 80

0,01 $ 160

0,005 $ 320
CONSTRUIREA CURBEI CERERII SI
INTERPRETAREA EI
CONCLUZII DIN ANALIZA CERERII

MODUL DE GANDIRE ECONOMIC NU OFERA INFORMATII

PRIVIND CANTITATEA DE APA DE CARE ARE NEVOIE
POPULATIA (ACEASTA ESTE SARCINA FIZIOLOGILOR)

CONSUMATORII OPEREAZA AJUSTARI MARGINALE LA

MODIFICAREA PRETULUI APEI

OAMENII CAUTA SUBSTITUTE PENTRU APA CAND

PRETUL EI CRESTE
 CEREREA SI CANTITATEA CERUTA

 LEGEA CERERII

 CONCEPTUL DE CERERE: RELATIE INTRE PRETURI SI CANTITATI

 A NU SE CONFUNDA CEREREA CU CANTITATEA CERUTA

 CEREREA INSASI SE POATE MODIFICA

CURBA CERERII SE POATE DEPLASA
MODIFICAREA CERERII

NUMARUL DE
CONSUMATORI

PRETUL GUSTURILE SI
ASTEPTAT AL PREFERINTELE
PRODUSULUI CONSUMATORILOR
MODIFICAREA
CERERII

PRETURILE
ALTOR VENITURILE
PRODUSE
LEGEA CERERII SI INFLATIA

 IN TIMPUL INFLATIEI MAJORITATEA MARIRILOR DE PRETURI

SUNT DOAR APARENTE SI NU REALE

 CRESTEREA PRETULUI NOMINAL, IN ACEEASI PROPORTIE, LA

TOATE BUNURILE SI SERVICIILE, INSEAMNA MENTINEREA
PRETULUI RELATIV

 IN REALITATE, PRETURILE NOMINALE NU SE MODIFICA IN

ACEEASI PROPORTIE, LA TOATE BUNURILE SI SERVICIILE

→ CONSECINTE:
LEGEA CERERII SI TIMPUL

 REACTIILE CLIENTILOR
- CONSUMATORI CASNICI INDIVIDUALI
- GOSPODARII
- PRODUCATORI
LA MODIFICARILE PRETURILOR

 PE TERMEN SCURT

 PE TERMEN LUNG
 ELASTICITATEA CERERII IN FUNCTIE DE
PRET

 SEMNIFICATIA

 CUM SE DETERMINA COEFICIENTUL DE ELASTICITATE

- determinarea modificării relative – față de nivelul initial, față de
media dintre nivelul inițial și cel final

 CATEGORII DE BUNURI IN FUNCTIE DE ELASTICITATEA

CERERII FATA DE PRET

 FACTORII CARE INFLUENTEAZA ELASTICITATEA-PRET A

CERERII:
- TIMPUL
- DISPONIBILITATEA SI APROPIEREA SUBSTITUTELOR
- PROPORTIA IN BUGETUL PERSONAL A SUMEI
CHELTUITE PENTRU CUMPARAREA PRODUSULUI
ANALIZAREA ELASTICITATII CERERII PE
CATEVA EXEMPLE

 CERERE INELASTICA
- “CHIAR DACA PRETUL SARII S-AR DUBLA, TOT AS
CUMPARA ACEEASI CANTITATE”
- EXCEPTII DE LA ACEST TIP DE COMPORTAMENT

 CEREREA DE SUV-URI

 CEREREA DE SUV-URI FABRICATE IN AMERICA

 CEREREA DE SUV-URI CHEVROLET

ELASTICITATEA SI INCASARILE TOTALE

 IN CAZUL UNEI CERERI ELASTICE

 IN CAZUL UNEI CERERI INELASTICE

 ERORI FRECVENTE DE POLITICI DE MARKETING:

- nu intotdeauna reducerea pretului creste totalul incasarilor
- la o cerere elastica nu intotdeauna reducerea pretului
imbunatateste situatia financiara
- pentru “a face mai multi bani” singura cale nu e cresterea
pretului

 MITUL CURBEI VERTICALE A CERERII: nu exista o cerere complet

inelastica pentru intreaga gama de preturi posible (ex. cu insulina)
RATIONALIZAREA PRODUSELOR
INSUFICIENTE (toate sau aproape toate produsele sunt
insuficiente)

 RATIONALIZAREA =
STABILIREA UNUI CRITERIU
SAU A UNEI REGULI PENTRU DISPONIBILITATEA
A DIFERENTIA INTRE DE A PLATI
SOLICITANTI SI A STABILI Criteriul In functie
puterii de
CINE SI CAT VA PRIMI politice necesitati
 CRITERII DE DIFERENTIERE
(DE RATIONALIZARE) si Primu
AVANTAJE/DEZAVANTAJE Criteriul
CRITERII
l venit
ALE FIECARUI SISTEM DE meritelor Primul
RATIONALIZARE servit

 ANALIZA SISTEMELOR DE
Loteria
RATIONALIZARE DIN Criteriul
(tragerea la
PERSPECTIVA OFERTEI puterii
Sorti)
Parti egale
 ANALIZA SISTEMELOR DE Pentru toti
RATIONALIZARE DIN
PERSPECTIVA CERERII
BANII SI CALCULUL ECONOMIC

 Conceptul cererii nu sugerează că doar banii contează.

 Modul de gândire economic sugerează că, pe măsură ce costul de
oportunitate al unei activități crește, persoana care o desfășoară va
tinde să o reducă și invers
 Populația reacționează nu numai la variația beneficiilor așteptate,
ci compară beneficiile suplimentare așteptate cu costurile
suplimentare așteptate, indiferent de modul în care percepe
conceptul de cost
 Banii sunt numitorul comun într-o economie comercială de piață,
permițând oamenilor să calculeze costurile și beneficiile relative
 Modificările prețurilor monetare sunt semnale utile în coordonarea
planurilor de consum și de producție ale populației
 Banii facilitează calculul economic
 CONCLUZII RECAPITULATIVE

 1 Raritatea (insuficienta) determina alegerile, posibile fiindca exista

bunuri substituibile. Alegerea = compromis
 2 Nevoile pot fi satisfacute in mai multe feluri. Prin alegeri
marginale, in care se compara avantaje suplimentare cu eforturi
suplimentare, valori marginale cu costuri marginale
 3 Nevoi - cerere. Pentru intelegerea nevoii nu este necesara
gandire marginala. In schimb, cererea este o aplicare a analizei mg
 4 Cererea este diferita de cantitatea ceruta. Legea cererii
 5 Se poate modifica si cererea, atunci cand se schimba alti factori
decat pretul bunului respectiv.Atentie la nivelul asteptat al pretului
 6 De ce creeaza inflatia probleme?Pretul relativ nu ramane acelasi
 7 Elasticitatea cererii fata de pret. Si nu numai fata de pretul
propriu. Elasticitatea si incasarile totale. Mitul cererii verticale
 8 Sisteme de rationalizare a bunurilor insuficiente. Avantaje si dez.
 9 Importanta banilor pentru calculul economic. Semnalele pretului
 ……………………….