,,VIAŢA COTIDIANĂ”

DE LA DRAMELE RĂZBOIULUI LA
PROSPERITATE
 VIAŢA COTIDIANĂ
Definiţie – Viaţa cotidiană este definită prin viaţa privată şi
viaţa publică. Viaţa cotidiană are ca obiect de studiu biografia
oamenilor cu toate laturile sale.
 Viaţa privată-definiţie, forme,
caracteristici
Definiţie viaţa privată – reprezintă viaţa intimă /
secretă a fiecărei persoane, care se desfăşoară în spaţiul
rezervat exclusiv familiei (locuinţa).
Spatiul in care se desfasoara este locuinta.
Activitate de învăţare:
Examinaţi şi analizaţi formele vieţii private:
- în trecut.
- în prezent.
Identifică caracteristicile vieţii private în trecut pornind de la
textul:
” Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc că în casa
în care locuiam s-a aşezat mai întâi bunica mea cu 4 copii
mici şi o mamă bătrână, ca apoi, înainte să plece la casa lor,
fiecare din cei 4 a făcut nuntă în aceeaşi casă, ca la un
moment dat şi greu s-au mutat aici şi nişte cuscri şi nişte
mătuşi bătrâne, nu mai mult de11 persoane, că verii mei şi
cu mine aveam jucării comune, că pe măsura ce unii au
plecat, alţii au îmbătrânit şi au murit şi s-a facut mai mult
loc în casă,îmi vine să zic că tare greu şi tare bine am trăit în
înghesuiala familiei mele.”
În antiteză cu viaţa din trecut identificaţi caracteristicile
vieţii de acum 50 de ani şi pe ale celei de astăzi.
 Activitate de Învăţare
Priviţi cu atenţie imaginea de mai jos din
vremurile în care se reunea toată familia şi
reprezenta un simbol al trăiniciei ei.
Identificaţi personajele şi descrieţi-le acţiunile.
 Formulaţi enunţuri în care să răspundeţi la
următoarele întrebări:
1. Când aţi luat ultima oară masa cu întreaga
familie?
2. Unde obişnuiţi să mâncaţi de prânz?
3. Atribuiţi mesei în familie o semnificaţie
aparte? Dacă da, care este aceasta?
 Activitate de Învăţare
Mergând pe urmele familiei din România de astăzi,
încercaţi să răspundeţi la întrebările puse nu cu mult timp
în urmă într-un articol din “ Dilema veche” din care am
reprodus fragmentul:
” Ce-i mai ţine astăzi pe oameni adunaţi între nişte
pereţi? Suntem mai mult constrânşi de obligaţii şi îndatoriri
sau ne ţine laolaltă dragostea şi respectul? Nu rare ori 2-3
generaţii împart acelaşi spaţiu familial – o fac din dragoste,
din grijă… sau din lipsă de alternativă? De ce divorţul se
banalizează şi creşte numărul separărilor? De ce se
comunică atât de puţin între parteneri,...timpul petrecut
împreună fiind tot mai diminuat? De ce în viaţa de zi cu zi a
familiei pare să crească insatisfacţia şi nesiguranţa în
valorile şi sensul ei? “
 Argumentaţi răspunsul vostru.
Analizează şi identifică principalele motive care pot
afecta viaţa privată a unui individ.
Are instituţia de învăţământ şi educaţia un rol în orientarea
profesională şi în viaţa privată? Dar statul? Argumentează.
 Viata publică-definiţie, forme,
caracteristici
Definiţie viaţa publică - reprezintă viaţa fiecărei persoane, care
se desfăşoară în văzul tuturor, fiind supusă autorităţii
magistraţilor/statului , netolerând nici un secret.
Activitate de Învăţare:
Spaţiul în care se desfăşoară este public (o mare varietate).
Puteţi da exemple?
Viaţa privată şi viaţa publică se află într-o relaţie de
interdependenţa şi de influenţă reciprocă. În acest context se
stabileşte un nou echilibru datorită apropierii normelor care
dirijează cele două sectoare.
 Locuinţa, bastion al vieţii private
Def. Locuinţa este spaţiul domestic în interiorul căreia se
consumă viaţa privată.
Scurt istoric al locuinţei: În secolele trecute, habitatul se
compunea dintr-o singură încăpere, în care trăiau toţi membrii
familiei. Accesul la canalizare şi la lumina electrică era un vis
îndepărtat, ca şi dorinţa de intimitate.
Părinţii şi copii locuiau împreună. Obiectele de uz personal, lista
loe ra foarte scurtă: un ceas, un briceag, o pip[, un şir de mătănii,
bunuri de valoare simbolică, acesta se transmiteau din generaţie în
generaţie.
Familiile înstărite aveau un spaţiu privat mai larg: locuinţe cu mai
multe încăperi.
 Locuinţa, bastion al vieţii private
Scurt istoric al locuinţei:
În ultimii 50 de ani, situaţia a cunoscut o schimbare
radicală. Locuinţa cu mai multe încăperi şi confortul au
devenit mult mai accesibile.
În sec. al XX lea amenajarea locuinţei ca spaţiu privat
prin excelenţă devine o preocupare generală. Reviste cu
tiraje generoase, emisiuni media, un număr mare de
firme se întrec în a oferi cele mai bune soluţii. Locuinţa
devine un spaţiu modern.
 Familia, o instituţie în destrămare
Familia îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi între zidurile locuinţei.
Fărămiţare familiei mari:
- nevoia de spaţiu privat.
- lipsa unor factori de autoritate.
- dezvoltarea educaţională.
- disoluţia autorităţii părinteşti.
Intervenţia statului în viaţa de familie:
Statul intervine prin instituţiile şcolare. Statul preia multe
atribuţii care în trecut reveneau familiei (viitorul copilului,
dezvoltarea profesională). Statul intervine în viaţa de familie
şi prin atribuirea de alocaţii, organizaţii care protejeaza
interesele copilului şi prin mijloacele de comunicare în masă.
 Tranziţia între privat şi public
În sec. al XX lea situaţia familiei s-a schimbat. Socializarea
educaţiei, schimbarea mentalităţilor au anulat treptat statutul de
instituţie atribuit familiei. Creşte numărul cuplurilor care
coabitează fără a simţi nevoia să se căsătorească, după cum
sporesc şi familiile monoparentale. Familia nu mai reprezintă
cadrul vieţii private, ci doar un spaţiu în care mai multe persoane
îşi trăiesc propria existenţă, spaţiu care poate fi oricând schimbat
cu altul.
Prin intermediul mijloacelor de comunicare statul impune
pretutindeni norme care se lovesc de voinţa individuală. Se
constată o tranziţie între privat şi public.
 Modele ale vieţii cotidiene
Modelul american: preluat de Europa după Primul Război
Mondial. Realizat prin exportul produselor americane în
Europa: jazz, desenele animate, produse alimentare (fast
foods) şi industriale, stilul de viaţă (jeans), reclamele
americane.
Modelul suedez: preluat în sec. al XX lea de către europeni.
Îmbrăţişat din cauza organizări sociale, al bunăstării generale
şi al unei societăţi permisive.
Modelul comunist: întâlnit în ţările comuniste, pentru
populaţia de aici, viaţa poate fi rezumată într-un singur
cuvânt: lipsuri. A bunurilor de consum, inexistenţa libertăţii
de exprimare şi a drepturilor. Societatea comunistă se
prezenta ca o ,,mare familie”. Frontiera între viaţa privată şi
cea publică era lipsită de precizie.
 Fişă de lucru
Folosind dialogul cu părinţii/bunicii şi colegii
dumneavoastră, formulaţi-vă propriile opinii
referitoare la familie, distracţie, imagine, muzică,
lectură, film şi televiziune. Confruntaţi-vă opiniile
într-un grup de 5-6 colegi.
Ce semnificaţie are relaţia fiecăruia cu bogăţia? Dar
cu credinţa în Dumnezeu? Stabiliţi-vă propriile ierarhi
literare, muzicale, sportive etc. Comentaţi-le cu
argumente.
Studiați lecția din manual, p.70-71