Universitatea Babeş-Bolyai Istoric (1) • - ∞: “defectele” la naştere au fost atribuite zeilor, blestemelor, fenomenelor naturale sau păcatelor mamei • Sec. XVIII: investigarea modului în care se transmit diverse trăsături • Darwin (1859): anumite caracteristici, care sunt avantajoase pentru anumite specii, în anumite situaţii, pot creşte şansele de supravieţuire şi reproducere • Galton (1875): primele încercări de modele matematice pentru calculul contribuţiei mediului şi eredităţii • Mendel (1865): legile transmiterii trăsăturilor ereditare • Acum: diagnostic genetic prenatal şi diagnostic genetic înaintea implantării Istoric (2) • Începutul sec XX: entuziasm privind genetica, o ştiinţă nouă • Apariţia eugeniei → îmbunătăţirea speciei umane – Sterilizarea persoanelor “mentally defected” – Limitarea imigrării grupurilor etnice “inferioare” – Eutanasierea persoanelor “genetically defected” – Holocaust • Anii ’50: informaţii despre structura şi funcţiile ADN – Elucidarea sdr. Down, Turner, Klinefelter, trisomia 13 şi 21 • Anii ’60: utilizarea amniocentezei pentru diagnosticul prenatal – Primele servicii pt. educarea pacienţilor cu privire la risc, reproducere, testare, asistare în luarea deciziilor, gestionarea reacţiilor emoţionale intense Începuturile C.G.
• Profesie tânără, deşi c.g. a început să fie
definită ca şi serviciu clinic acum 60 de ani • Primii consilieri genetici au absolvit masteratul acum 40 de ani • National Society of Genetic Counselling are 30 de ani • Prima definiţie a c.g., în 1975 (ASHG) Consilierea genetică, 1975 (AJHG) Consilierea genetică este un proces de comunicare în cadrul căruia sunt abordate ocurenţa sau riscul ocurenţei unei afecţiuni genetice la un individ sau într-o familie.
(1)clarificarea informaţiilor medicale (diagnostic, cauză, cursul probabil
al afecţiunii şi alternative de tratament sau management al afecţiunii); (2)estimarea măsurii în care ereditatea contribuie la apariţia afecţiunii şi a riscului de recurenţă; (3)cunoaşterea şi înţelegerea opţiunilor în cazul bolii sau a riscului apariţiei sau recurenţei bolii; (4)alegerea unei opţiuni care să fie în concordanţă cu riscurile percepute şi scopurile familiei; (5)managementul afecţiunii la persoanele afectate sau la membrii familiei şi/sau managementul situaţiei în care riscul recurenţei acelei afecţiuni este posibil.
→ evaluarea riscului reproductiv, luarea deciziei
C.G. azi
• Diagnosticul şi evaluarea riscului la adulţi
• Nu întotdeauna c.g. are vizează tulburările genetice (ex. mutaţii) • Intervenţii chirurgicale pentru reducerea riscului • Consecinţele testării genetice (discriminare la locul de muncă, asigurare) Consilierea genetică, 2007
C.G. este procesul prin care oamenii sunt ajutaţi
să înţeleagă şi să se adapteze la implicaţiile medicale, psihologice şi familiale ale contribuţiei genetice pe care o tulburare poate să le aibă – interpretarea istoricului familial şi medical pentru a evalua şansa ocurenţei sau recurenţei unei afecţiuni – educarea despre ereditate, testare, management, prevenţie, resurse şi cercetare – consiliere psihologică pentru pentru promovarea alegerilor informate şi adaptarea la risc Cine erau/sunt pacienţii? • Persoane cu sindroame foarte rare (Sdr. Marfan) • Femeile însărcinate – După 35 de ani – Rezultate atipice la screening – Familie cu tulburări genetice cunoscute • Pacienţi cu cancer mamar, ovarian sau colorectal cu istoric familial cunoscut • Pacienţi cu risc pentru tb. cardiovasculare sau alte afecţiuni “comune” • Orice persoană cu acces la internet Cine sunt consilierii genetici?
Profesionişti cu studii, training şi experienţă
în genetică medicală şi consiliere psihologică ce ajută oamenii să înţeleagă şi să se adapteze la implicaţiile contribuţiei genetice pe care o afecţiune o poate avea. Unde lucrează consilierii genetici?
• Centre medicale universitare
• Spitale private • Practică privată • Centre medicale specializate (oncologie, pediatrie etc.) • Centre de diagnostic prenatal • Organizaţii non-guvernamentale Ce responsabilităţi au consilierii genetici?
• Educarea şi consilierea pacienţilor privind
aspecte de genetică clinică • Consilierea psihologică (evaluare psihologică, luarea deciziei, tehnici psihologice pentru facilitarea ajustării la risc sau la boală) • Promovarea valorilor şi eticii profesionale Unde se formează consilierii genetici? • Programe postuniversitare acreditate • Primul program de formare în consiliere genetică: SUA 1969, Europa 1992 • Începând cu 1993 profesia de consilier genetic este certificată şi legiferată • În prezent există aprox. 50 de programe masterale în consiliere genetică acreditate • Pentru a oferi un serviciu de consiliere genetică optim, este nevoie de minim 2 consilieri la 1 milion de indivizi (NSGC, 2008) • La ora actuală există mai puţin de 3000 de consilieri genetici în total, la nivel global (NSGC, 2008); oficial, pe continentul african există un singur consilier genetic atestat! De ce se apelează la consiliere genetică? Premarital Sarcină Pediatrie Afecţiuni cu debut în perioada adultă
Evaluarea riscului/riscului genetic
Screening Referral pentru testare genetica Comunicarea rezultatelor testelor genetice Interpretarea rezultatelor genetice Stabilirea unui diagnostic Confirmarea unui diagnostic Modificarea riscului Planning familial Reducerea distresului emoţional Informare La ce întrebări trebuie să răspundă uneori consilierii genetici? • Putem testa genetic copiii care nu prezintă simptomele unei boli dar ai căror părinţi sunt afectaţi? • Cine este pacientul? Familia sau individul? • Putem avertiza terţii? • Cum procedăm dacă pacientul are o tulburare genetică cu transmitere dominantă şi ne spune că a avut un copil pe care l-a dat spre adopţie la nastere? • Ce facem cu informaţiile “neaşteptate”? • Oferim întreruperea de sarcină ca alternativă? • Avem obligaţia să recontactăm pacienţii în cazul în care apar informaţii noi? • Companiile de asigurare ar trebui să cunoască informaţiile genetice ale asiguraţilor/persoanelor care doresc asigurare?