Ministerul Agriculturii ,Dezvoltării Regionale și Mediului

al Republicii Moldova

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Tema: Fiziologia sistemului

A îndeplinit:
digestiv Studenta
policavitar.
anul II, grupa I,
Facultatea Medicină Veterinară
Puscas Viorica

A verificat: Conferențiar universitar interimar

Doctor în biologie
Putin Victor
Chișinău 2020
 Cuprins:
• Digestia stomacală la rumegătoare;
• Digestia în intestinul subțiere;
• Reglarea secreției pancreatice;
• Rolul ficatului în digestie;
• Reglarea secreției biliare;
• Reglarea secreției sucului intestinal;
• Digestia în intestinul gros;
• Absorbția intestinală;
• Sistemul digestiv la păsări;
• Bibliografie.
Stomacul este un organ cavitar localizat între esofag şi
duoden. Reprezintă un spaţiu de depozitare a
alimentelor, unde acestea se vor amesteca cu sucul
gastric şi vor suferi o transformări chimice şi mecanice
pentru definitivarea digestiei.
Rumegătoarele au un stomac format din 4 compartimente,
fiecare cu un rol bine definit: 
O Rumen – unde are loc fermentarea;
O Rețeaua – pentru fermentarea suplimentară;
O Omasum (foiosul) – cu rol în absorbția apei și a sărurilor;
O Abomasum (stomacul glandular propriu-zis)  care secretă
sucul gastric. Aici are loc  digestia acidă a proteinelor în
aminoacizi și a carbohidraților.
Tubul digestiv este populat cu flora microbiană care participă
efectiv la procesul digestiei. La rumegătoare, există o categorie
„specială” de microorganisme care trăiește în rumen într-o
simbioză perfectă și care poate digera celuloza, sursa importantă
de energie pentru vaci.
În urma degradării glucidelor, proteinelor și lipidelor rezultă acizii grași 
volatili ce acoperă circa 40% din nevoile energetice ale rumegătoarelor.
Aproximativ 88% din cantitatea de  acizii grași  volatili se absoarbe în
rumen, în acest fel se evită acidifierea excesivă a conținutului
prestomacurilor.
Digestia în intestinul subțire
Transformarile chimice se realizeaza sub actiunea conjugata a
sucului pancreatic, bilei si sucului intestinal, iar cele mecanice
sunt rezultatul miscarilor intestinului subtire.
Sucul pancreatic reprezinta secretia exocrina a celulelor ce alcatuiesc
acinii pancreatici si este un lichid clar, incolor, cu pH alcalin (in jur de 8).
Zilnic se excreta aproximativ 1l de suc pancreatic.
In compozitia sucului pancreatic se afla 98,5% apa si 1,5% reziduu uscat.

Pancreasul la
carnivore
Enzimele proteolitice sunt tripsina, chimotripsina,
carboxipeptidaza si nucleaza.
Tripsina este secretata sub forma inactiva de tripsinogen care
este activat sub influenta unei enzime (enterokinaza) secretata
de mucoasa duodenala.
Carboxipeptidaza scindeaza aminoacizii de la capatul
peptidelor unde se afla gruparea carboxilica; este secretata sub
forma inactiva de procarboxipeptidaza, ca este activata sub
actiunea tripsinei.
Nucleaza (ribonucleaza si dezoxiribonecleaza) scindeaza
acizii nucleici in nucleotide.
Reglarea secreției pancreatice:

 Reglarea nervoasă
 Reglarea umorală(Secretina,
pancreozimina)
 Rolul ficatului în digestie
Bila este produsul activitatii exocrine a ficatului; in 24
de ore se secreta cca. 800 ml de bila. Ea este secretata
continuu si depozitata in vezicula biliara in cursul
perioadelor interdigestive de unde in timpul proceselor
de digestie este eliminata in intestin.
Bila secretata de ficat contine 97% apa si 3% reziduu uscat si nu contine
mucus.
Rolul bilei
 emulsioneaza grasimile;
 faciliteaza absorbtia grasimilor;
 stimuleaza peristaltismul intestinal;
 rol antiputrid, prevenind putrefactia in intestinul
gros prin inhibarea florei microbiene de
putrefactie.
Sucul intestinal este
produsul de secretie al
glandelor intestinale:
glandele lui Brünner de la
nivelul duodenului si
glandele lui Liberkühn de
la nivelul jejuno-ileonului,
pe langa apa si reziduu
uscat, in el se afla si
elemente celulare
decuamate.
 Reglarea secreției sucului intestinal

• Mecanismul nervos;
• Macanismul umoral este reprezentat de un hormon produs de
mucoasa duodenala la contactul cu alimentele, numit enterocrinina cu
rol de stimulare a secretiei.
Digestia în intestinul gros
Secretia glandelor Liberkühn din intestinul gros este
lipsita de enzime, dar bogata in mucus; Mucusul
joaca mai mult un rol mecanic, ajuta la formarea si
progresia bolului fecal.
La nivelul cecului, a colonului
ascendent si in prima jumatate a
colonului transvers se afla o flora
microbiana nepatogena, aeroba
(bacilul coli si bacilul lactic) care
actioneaza asupra glucidelor
nedigerate sau neabsorbite. Astfel
celuloza este scindata in glucoza iar
glucoza prin fermentatie da nastere la
acizi organici (lactic, butiric) si gaze
(CO2, CH4), produsi ce vor fi
eliminati.
Procesul de putrefactie are loc in
ultima parte a colonului transvers si a
colonului descendent si se datoreste
prezentei la acest nivel a unei flore
anaerobe de putrefactie. Acest tip de
bacterie ataca proteinele nedigerate si
aminoacizii neabsorbiti, determinand
reactii de decarboxilare si dezaminare
a acestora.
 Absorbția intestinală

Absorbtia glucidelor
se face sub forma de
monozaharide,
preponderent la
nivelul ultimei
portiuni a intestinului
subtire.
Absorbtia proteinelor. Mucoasa intestinala a
sugarului poate fi traversata de proteinele din lapte.
La adult insa, proteinele se absorb numai sub forma
de aminoacizi, prin mecanisme active, preponderent
in prima portiune a intestinului subtire.
Absorbtia lipidelor. Produsii rezultati din degradarea lipidelor se
absorb, in special, la nivelul ileonului prin transport pasiv;
picaturi fine de grasimi nedigerate pot fi inglobate de catre
celulele cu microvili, proces numit pinocitoza
Apa se absoarbe in cantitate de 5-10 l zilnic la nivelul intestinului
subtire si gros are loc absorbtia. Transportul apei are loc printr-un
mecanism pasiv in functie de diferenta de presiune osmotica dintre
sange si continutul intestinal.
 Digestia la păsări
Stomacul glandular sau
proventriculul, prezintã mucoasa
cu glande secretoare de
pepsinogen si HCl. El este urmat
de stomacul musculos sau pipota,
care lipseste la multe specii
carnivore.
Intestinul subtire este relativ scurt si prezintã aceleasi
segmente ca si la mamifere, între segmente nefiind o
delimitare netã. Aproximativ la mijlocul intestinului
subtire, se gãseste vestigiul diverticulului lui Meckel.
 Bibliografie
O http://
www.scientia.ro/biologie/organismul-uman-functionare-bo
li-si-remedii/3326-stomacul-structura-rol-functionare.html
O https://ro.wikipedia.org/wiki/Rumegătoare#Stomacul
O http://www.ymed.ro/digestia-intestinul-subtire/
O http://
www.scritub.com/biologie/Particularitatile-digestiei-la1252
39143.php
O http://
www.rasfoiesc.com/familie/animale-pasari/Sistemul-digest
iv-al-pasarilor78.php
O https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_digestiv_la_păsări
O www.creeaza.com/referate/biologie/APARATUL-
DIGESTIV-LA-PASARI894.php