Tema 5.

Competența jurisdicțională
a instanţelor de judecată

Elena Belei, dr., conf.,

Departament Drept Procedural
Facultatea de drept, USM
2018/2019

1
Unități de conținut:
§1.Noțiunea de competență jurisdicțională și
delimitarea de competența generală

§2.Competența jurisdicțional-materială a
instanțelor de judecată

§3.Competența jurisdicțional-teritorială și felurile

acesteia

§4.Temeiurile și procedura strămutării pricinii

§5.Efectele încălcării competenței jurisdicționale.

Conflictele de competență

2
Competenţa jurisdicțională a
instanţelor judecătoreşti –
o instituție a dreptului procesul civil,
care delimitează
atribuțiile diferitor instanțe de
judecată de a examina și soluționa
în fond diferite categorii de cauze
civile.

3
Categorii ale competenței jurisdicționale

a) competența jurisdicțional-funcțională;

b) competența jurisdicțional-materială;

c) competența jurisdicțional-teritorială.

4
Competența jurisdicțional-funcțională

 totalitatea regulilor care delimitează

competența instanțelor de judecată
după funcția acestora în cadrul
sistemului judecătoresc (instanță
de fond, de apel, de recurs);

5
Competența jurisdicțional-funcțională

 Curtea Supremă revizuire;

de Justiție în recus;
în fond;

revizuire;
 Curțile de apel în apel;
în fond;

 Judecătoriile revizuire
în fond;

6
Competența jurisdicțional-materială

 totalitatea regulilor care delimitează

competența instanțelor de judecată
de a judeca în fond cauzele civile în
funcție de obiectul şi/sau natura
juridică a litigiilor înaintate spre
examinare.

7
În al doilea rînd,
trebuie să delimităm
competența instanțelor de
judecată cu diferit grad de
jurisdicție de a examina
diferite categorii de cauze
civile în fond.

8
Competenţa jurisdicţională
materială atribuie judecătoriilor
prerogativa de a examina şi
soluţiona în fond
toate cauzele civile,
dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 331 CPC.

9
Legea prevede altfel:
• CURTEA DE APEL
1) Art. 4751 CPC --
Recunoașterea şi
executarea
hotărîrii arbitrale străine;
2) Legea Nr.99/2010 privind
regimul juridic al adopţiei
(art.37, 38, 39/3, 51);
3) Codul Electoral
Nr.1381/1997 (art.20 alin.(4),
art.66);
 CurteaSupremă de
Justiție
1) Art.25 Legea
nr.947/1996 cu privire la
Consiliul Superior al
Magistraturii;
2) Art.40 Legea nr.178/2014
cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor;
3) Art.79 Legea nr.3/2016
cu privire la procuratură.
10
Art.25 Legea nr.947/1996
 1) Hotărîrile Consiliului Superior al
Magistraturii pot fi contestate la Curtea
Supremă de Justiţie de orice persoană
interesată, în termen de 15 zile de la
data comunicării, doar în partea ce se
referă la procedura de
emitere/adoptare. 
HCC nr.13 din 14.05.18.

11
Art.79 Legea nr.3/2016
(1) Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi
contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice
persoană vătămată într-un drept al său într-un
termen de 10 zile lucrătoare de la data la care
hotărîrea vizată i-a fost comunicată.
   
(2) Contestațiile împotriva hotărîrilor Consiliului
Superior al Procurorilor sînt examinate de
completul de judecată care examinează
contestațiile împotriva hotărîrilor Consiliului
Superior al Magistraturii.

12
Competența jurisdicțional-teritorială

 totalitatea regulilor care delimitează

competența instanțelor de judecată
de acelaşi grad de a examina şi
soluția aceiaşi categorie de cauze
civile în fond.

13
Categorii ale competenței jurisdicționale
teritoriale:
3) competența jurisdicțională teritorială
generală – art.38 CPC;
2) competența jurisdicțională teritorială
alternativă – art.39 CPC;
1) competența jurisdicțională teritorială
excepțională – art.40 CPC;
0) competența jurisdicțională teritorială
după legătura dintre cauze – art.42
și 371 CPC.
14
ATENȚIE!!!
 Legea Nr.76 din  21.04.2016 cu
privire la reorganizarea instanțelor
judecătorești
stabilește o nouă hartă
judecătorească de care TREBUIE să
se țină cont la stabilirea
competenței jurisdicționale.

15
 Art.38 CPC
(1)Acţiunea se intentează în oricare din
sediile instanței în a cărei rază
teritorială se află domiciliul pîrîtului
(2)Acţiunea împotriva unei organizaţii se
intentează în unul dintre sediile
instanței în a cărei rază teritorială se
află sediul persoanei juridice
respective.

16
Cod Civil. Articolul 30. Domiciliul şi reşedinţa
    (1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi
are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că
persoana îşi păstrează domiciliul atîta timp cît nu şi-a
stabilit un altul.
    (2) Reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are
locuinţa temporară sau secundară.
    (3) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu
certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale.
    (4) În lipsă de reşedinţă, persoana este considerată că
domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu se
cunoaşte, la locul ultimului domiciliu.

17
Art.39 CPC
 Reclamantul este în drept să aleagă
între mai multe instanțe, inclusiv
potrivit competenței jurisdicționale
generale.
 Din moment ce reclamantul a ales o
instanță competentă, pentru
celelalte alternative nu mai poate
opta.

18
Criterii teritoriale pentru alternative oferite de
art.39 CPC:
 domiciliul reclamantului,
 locul cauzării prejudiciului sau locul
producerii accidentului,
 locul de aflare a bunurilor pîrîtului,
 ultimul domiciliu cunoscut al pîrîtului,
 locul închierii sau executării
contractului,
 locul aflării filialei sau reprezentanţei
persoanei juridice,
 .........................................
19
Art.40 CPC:
1) Instanța de la locul aflării imobilului - (a) acțiunile
ce țin de dreptul asupra imobilelor şi (b) acțiunile în
ridicare a sechestrului de pe (aceste) bunuri;
2) Instanța de la locul instalării utilajului industrial –
pentru acțiunile în reparația prejudiciului cauzat
mediului înconjurător;
3) Instanța de la reşedința organului împuternicit să
reprezinte vistieria statului – pentru acțiunile privind
tezaurul statului; Legea privind regimul metalelor
prețioase şi pietrelor prețioase nr.282/2004.
4) Instanța de la locul aflării averii succesorale –
pentru acțiunile creditorilor defunctului intentate înainte
de acceptarea de către moştenitori a succesiunii. art.
1516,1517, 1556, 1557 Cod civil.

20
Art.40 CPC:
5) Instanța de la sediul cărăuşului căruia, în modul
stabilit, i-a fost înaintată pretenția – pentru acțiunile
împotriva cărăuşului, născute dintr-un contract de
transport de pasageri şi bagaje sau de încărcături.
Art.1020 Cod civil, Codul transportului feroviar.
Nr.309/2003.
6)Instanța de la sediul societății pe acțiuni – pentru
acțiunile înainte de acționari. Legea privind societățile
pe acțiuni nr.1134 /1997.
7) Instanța de la sediul băncii insolvabile – pentru
cererea privind recuperarea prejudiciilor aduse unei
bănci insolvabile împotriva administratorului băncii și
persoanei căreia îi este imputabilă apariţia stării de
insolvabilitate sau de dificultate majoră  a băncii, în
temeiul art. 3815 al Legii instituţiilor financiare  nr. 550-
XIII din 21 iulie 1995.
21
Competența jurisdicțională teritorială
după legătura dintre pricini:
 a) în cazul existenței unei acțiuni civile împotriva mai
multor pârâţi cu diferite domicilii, aceasta se intentează în
instanța de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la
alegerea reclamantului (art. 42 alin. (1) CPC).
 b) în cazul înaintării unei acțiuni reconvenționale, aceasta,
indiferent de instanța competentă să o judece, se va examina
de instanța care judecă acțiunea inițială (art. 42 alin. (2) CPC).
 c) în cazul intervenirii în proces a intervenientului principal,
acesta poate adresa cererea de chemare în judecată doar în
instanța care judecă acțiunea inițială (art. 42 alin. (3) CPC).
 d) în cazul existenței mai multor pretenții conexe, dintre
care unele sunt de competența instanțelor de drept comun, iar
altele – de competența instanței specializate, acțiunea urmează
a fi depusă în instanța de drept comun (art. 371 CPC).

22
Regula nr.1: Imutabilitatea competenţei
jurisdicţionale (art.32 CPC)
Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
pricinii sale de către instanţa competentă.

Regula nr.2: Stabilitatea examinării unei cauze de

către instanţa corect sesizată după competenţă
(art.43 alin.(1) CPC)

DEOARECE competența instanțelor de judecată poate fi

stabilită doar de lege şi nu poate fi modificată sau stabilită
arbitrar prin alte acte normative sau prin voința instanței
de judecată.
Hotărârea Curții Constituționale nr.16 din 28.05.98 cu privire la interpretarea
art.20 din Constituţia Republicii Moldova.
23
Strămutarea pricinii –
o situaţie procesuală excepţională
conform căreia
examinarea unei pricini civile
începută de o instanţă judecătorească
este pusă pe seama altei
instanțe judecătorești.

24
Strămutarea cauzelor civile
 Un drept al pârâtului sau al părților;

 O consecință a încălcării competenței

jurisdicționale;

 Un soluție în caz de nefuncționalitate a

instanței de judecată;

 Un efect al bănuielilor rezonabile

referitoare la nepărtinirea tuturor
judecătorilor din instanța respectivă.
25
Strămutarea pricinii civile - art.43 alin.(2) CPC
 De către aceiași instanță
care judeacă cauza civilă
prin ÎNCHEIERE
NESUSCEPTIBILĂ DE
RECURS
 B) Încălcarea
competenței
jurisdicționale depistată
după intentarea
procesului
 A) Pîrîtul al cărui
domiciliu nu era
cunoscut cere...
 C) Ambele părți cer
strămutarea la instanța
de locul aflării majorității
probelor
 De către instanța ierarhic
superioară celei care judecă
cauza prin ÎNCHEIERE
NESUSCEPTIBILĂ DE
RECURS
 d) a devenit imposibilă
substiturea judecătorilor din
motive întemeiate;
 e) există motive pentru măsuri
de securitate publică;
 f) există bănuieli rezonabile
referitoare la lipsa de
nepărtinire a judecătorilor;
 g) circumstanţe excepţionale
de nefuncționare a instanţei
competente să judece pricina
26
Un temei deosebit de strămutare
  În cazul în care pretenţii legate între ele sînt
examinate de mai multe instanţe judecătoreşti în
acelaşi timp,
 acestea urmează a fi conexate, la cerere, printr-o
încheiere
 şi examinate de judecătoria sesizată mai întîi.

 Judecătoriile (judecătoria) sesizate ulterior vor

strămuta pretenţiile la judecătoria sesizată mai
întîi printr-o încheiere ce poate fi atacată cu recurs.

Art. 37 CPC
27
Conflicte de competență – art.44 CPC
 Curtea de apel  două sau mai multe
judecătorii din circumscripţia
comună aceleiaşi curţi de apel.

 Colegiul civil,  două sau mai multe judecătorii

care nu ţin de aceeaşi curte de
comercial şi de apel ori dintre o judecătorie şi o
contencios curte de apel, ori între curţile de
apel.
administrativ al
Curţii Supreme de
Justiţie.

28
Încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională
determină diferite consecinţe în funcţie de momentul
depistării încălcării
 Dacă reținerea
 Dacă justițiabilul greșită spre
se adresează la o judecare a fost
instanță care nu depistată după
este jurisdicțional intentarea
competentă, procesului, instanța
judecătorul (din oficiu sau la
restituie cererea cerere) va strămuta
de chemare în cauza altei instanțe
judecată (art.170 judecătorești (art.43
alin.(1) lit.b) CPC). alin.(2) lit.b) CPC).

29
Dacă hotărârea judecătoreacă pronunțată
de o instanță necompetentă este atacată:

1) se admite cererea de apel, se casează hotărârea

judecătorească, se trimite cauza la rejudecare
în instanța competentă (art.385 alin.(1) lit.d)
CPC);

2) se admite cererea de recurs, se casează decizia

curții de apel și hotărârea primei instanțe, se
trimite cauza la rejudecare în instanța
competentă (art.445 alin.(1) lit. c1) CPC).

30
Dacă instanţa lipsită de competenţă jurisdicţională

va pronunţa o hotărâre judecătorească chiar greșită în

fond,

posibilitatea păstrării valabilităţii acesteia va exista

cu condiţia că nici o parte nu o va ataca.

31
Termeni juridici de reţinut:
 Competență jurisdicțională;
 Competență jurisdicțional-funcțională;
 Competență jurisdicțional-materială;
 Competență jurisdicțional-teritorială;
 Competență jurisdicțională-teritorială generală;
 Competență jurisdicțională-teritorială alternativă;
 Competență jurisdicțională-teritorială excepțională;
 Imutabilitatea competenței jurisdicționale;
 Strămutarea cauzei civile;
 Conflict de competență.

32
Sarcini pentru lucrul individual:
 Delimitați competența jurisdicțională de cea generală;
 Distingeți categoriile competenței jurisdicționale;
 Identificați competența jurisdicțional-funcțională;
 Determinați regulile de stabilire a competenței
jurisdicțional-materiale;
 Identificați interferența dintre categoriile competenței
jurisdicțional-teritoriale;
 Stabiliți care este esența regulii imutabilității competenței
jurisdicționale;
 Comparați posibilitatea strămutării cauzei de către
instanța care judecă pricina și instanța ierarhic
superioară;
 Evaluați efectele încălcării competenței jurisdicționale în
funcție de faza procesuală la care a ajuns procesul;

33
Site-uri necesare și utile:
 www.justice.gov.md
 www.courtconst.md
 www.csj.md
 www.juridice.md
 www.drept.usm.md
 www.moodle.usm.md

34
Fără Codul de procedură civilă
nu pot aplica corect
competența jurisdicțională

35