Bolile eruptive

 1. Scarlatina
 Def:Boală acută, infecto-contagioasă, endemo-epidemică,
det de streptococi beta-hemolitici de grup A.
 Este caracterizată clinic prin angină, febră cu sau fără
vărsături, urmate de apariţia unei eruptii
eritematomicropapuloase şi descuamaţie.
 Sursa de infecţie este omul bolnav (angină, erizipel,
infecţie cutanată) şi purtătorii sănătoşi sau convalescenţi
(faringieni sau nazali).
 Calea de transmitere este:
 aerogenă, prin picăturile lui Pflűge, mâini, obiecte;
 digestivă, prin lapte;
 postoperator, prin introducerea în plaga chirurgicală a
streptococului de la un purtător nazal.
 Tablou clinic
 Incubaţie = 3-6 zile,
 Debutul = acut: febră 39-40 0C, cefalee, vărsături, frisoane,
dureri de gât, chiar convulsii febrile.
 Examenul faringian evidenţiază amigdale hipertrofiate,
congestive (roşu ca flacăra) sau pultacee (cu exudat
cenuşiu) sau uneori o angină ulceronecrotică.
 Per de stare:
 Ciclu lingual: limba încărcată iniţial, cu depozit albicios-
cenuşiu (limba de porţelan) se descuameaza, de la vârf
spre bază → în a 4-5-a zi limba zmeurie,
 La sfârşitul primei săptămâni = lb lăcuită, lucioasă (limba
de pisică).
 Tablou clinic
 Per de stare:
 La 24-48 ore de la debut, apare erupţia, la baza gâtului, pe
torace, apoi se extinde, respectând faţa, palmele şi
plantele.
 Se caracterizează printr-un eritem difuz (aspect roşu de
„rac fiert”), micropapulos, rugos, cu facies de aspect
pălmuit ( masca Filatov);
 rash-ul este mai intens la plicile de flexiune, unde apar
dungi hemoragice (semnul Grozovici- Pastia).
 Se menţin febra, cefaleea, durerile abdominale, sete,
oligurie,agitaţie, artralgii, convulsii etc.
 Convalescenţa apare în ziua 6-10-a, cu o descuamaţie
furfuracee, făinoasă a pielii.
 Pe lângă această formă comună, putem întâlni forme
toxice, septice, microveziculoasă.
 Obiective de ingrijire
 internarea obligatorie;
 scăderea febrei prin antitermice, împachetări,
 dezinfecţie nazofaringiană (la indicaţia medicului), analgezice;
 echilibrarea hidroelectrolitică: regim hidro-lacto-zaharat, supe de
legume, compot, sucuri de fructe; igiena mucoaselor şi tegumentului
(îngrijirea cavităţii bucale)
 repaus la pat cel puţin 7 zile, trat specific
 urmărirea examenului de urină şi a exudatului faringian;
 dezinfecţia lenjeriei, obiectelor, veselei, camerei (formolizare);
 aplicarea tratamentului prescris de medic
 Profilaxia: evitarea contactului cu o sursă de infecţie,
 antibioticoprofilaxia contacţilor direcţi (cu penicilina V)
 moldaminizarea foştilor bolnavi şi monitorizarea lor pentru evitarea
riscului sindromului poststreptococic
 Rujeola
 Boală infecţioasă acută, foarte contagioasă, cu evoluţie endemo-
epidemică, de etiologie virală, obişnuită la copii
 caracterizată prin febră, triplu catar, exantem şi enantem caracteristic.
 Boala apare
 la copilul neimunizat şi în special malnutrit
 se asociază cu numeroase complicaţii,
 cu o rată importantăde mortalitate.
 Virusul rujeoliform este puţin rezistent în mediul extern
 Sursa de infecţie este exclusive umană,
 frecv bolnavi cu forme tipice de boală,
 mai rar cei fără o erupţie caracteristică
 Nu există purtători
 Perioada de contagiune durează de la sfârşitul incubaţiei până în
convalescenţă.
 Epidemiologie
 Calea de transmitere este de obicei prin picăturile
lui Pflűge, prin aerosoli.
 Receptivitatea este generală, universală, cu
excepţia nou-născuţilor care au primit anticorpi
materni transplacentar, protectivi în primele 4-6
luni de viaţă.
 Rujeola dă imunitate solidă
 în convalescenţă apare imunodepresie
→redeşteptarea de vechi infecţii (exemplu:
tuberculoza).
 Tablou clinic
 Incubaţie fixa 10 zile
 Perioada preeruptivă sau catarală: debut brusc, febră 39-40 0C,
tahipnee, triplu catar: nazal (strănut, rinoree, epistaxis), traheobronşic
(tuse seacă, răguşeală) şi catar ocular (hiperemie conjunctivală,
lăcrimare, fotofobie), cataruri ce dau aspectul unui „facies plâns”.
 Tulburări dispeptice (dureri abdominale, vărsături, diaree),
 Simptome nervoase (cefalee, iritabilitate) şi
 Enantem: apariţia unor depozite albe (ca grisul) în dreptul molarilor, cu
valoare certă (semnul Koplik).
 ↓ febrei → o nouă ascensiune febrilă, 39-40 0C = per de stare:
 Erupţie retropavilionară, pe frunte, obraji, care se generalizează
descendent în 3 zile.
 Erupţia este centrifugă, uneori pruriginoasă, catifelată, maculoasă,
confluentă, lăsâ zone de tegument intact între ele.
 Dispare în ordinea apariţiei, lăsând o pigmentaţie arămie.
 Boala necomplicată durează 7-10 zile,
 Tusea = ultimul semn ce dispare
 Obiective de îngrijire
 Pentru reducerea febrei:
 Comprese hipotermizante, aerisirea camerei de 2-3 ori pe zi (în caz de
frison, se mai acoperă bolnavul);
 Se administrează medicaţia antitermică prescrisă de medic.
 Pentru diminuarea triplului catar:
 Se umidifică aerul;
 Se administrează terapia prescrisă (DNF, antitusive, antiinflamatoare).
 Pentru prevenirea deshidratării: lichide, 2500- 3000 ml/zi, ceai, sucuri,
fructe, compot, administrarea de perfuzii endovenoase la nevoie.
 Pentru prevenirea infecţiei mucoaselor şi tegumentelor:
 Toaleta fetei, ochilor de 1-2 ori/zi cu ceai de muşeţel cu comprese sterile;
 Spălarea dinţilor, curăţirea cavităţii nazale şi bucale
 Toaleta pe regiuni- comprese umezite cu apă alcoolizată;
 Repaus şi dietă adaptată stării;
 Monitorizarea şi surprinderea apariţiei complicaţiilor şi informarea
medicului curant;
 Psihoterapie.
 Profilaxia
 Profilaxia generală:
 Aplicarea programului de vaccinare
antirujeolică,
 Vaccin cu virus viu atenuat inclus în ROR
 Revaccinare la 7 ani
 Cauzele eşecului:
 vaccinarea în prezenţa anticorpilor materni,
 după administrarea de gamaglobuline
 Varicela
 Boală infecto-contagioasă ( foarte contagioasă), dată de virusul
varicelo-zosterian (virus din grupa Herpes virusuri)
 caracterizată printr-o erupţie veziculoasă specifică, ce evoluează în
valuri, fără a respecta vreo porţiune a corpului (↓ axilar), pe aceeaşi
suprafaţă de piele→ erupţie în stadii diferite: maculă, papulă, veziculă,
crustă.
 Se consideră: varicela = boala copilului; zona-zoster= boala adultului.
 Virusul varicelo-zosterian: R ↓la uscare şi lumină.
 Sursa de infecţie este exclusive umană=omul bolnav, cu 1-2 zile
înaintea erupţiei şi circa 6 zile după ultimul val eruptiv.
 Calea de transmitere: directă prin picăturile lui Pflűge sau prin obiecte
recent contaminate.
 Receptivitatea este generală şi universală (cu excepţia primelor luni de
viaţă→ Ac materni),
 Imunitate solidă dar virusul rămâne in org→ poate da în situaţii de
imunodepresie, zona (herpes) zoster.
 Tablou clinic
 Incubaţie: 13-18 zile,
 Debut cu febră, astenie, cefalee,
 Per de stare: eruptie inclusiv pe pielea păroasă a capului, sub f de
macule, care în câteva ore devin papule → vezicule = picătură de rouă
cu lichid clar, se tulbură în aceeaşi zi, apoi se resoarbe, rămânând o
crustă ce durează 10-21 zile→se elimină fără a lăsa urme (dacă
bolnavul nu o rupe).
 Fiecare val de erupţie este precedat de febră şi prurit.
 Pe mucoasa bucală sau genitală, veziculele se rup, lăsând o ulceraţie
ca aftele, dureroasă.
 La adult, probleme legate de:
 alterarea integrităţii pielii→risc de infecţii cutanate prin grataj datorită
pruritului,
 risc de pneumonie sau encefalită variceloasă şi
 riscul de transmitere a bolii.
 Principalele obiective de ingrijire
 Educarea bolnavului să nu se grateze;
 Igiena tegumentelor cu apă alcoolizată (baia se recomandă
doar după căderea crustelor);
 Igiena cavităţii bucale şi genitale cu spălături cu ceai de
muşeţel, stamicin, vitamina A;
 Ameliorarea pruritului: alcool mentolat, talc mentolat;
 Supravegherea pentru depistarea complicaţiilor (temperatură,
puls, cefalee, varsaturi, manifestări respiratorii etc.).
 Profilaxia:
– După depistarea bolii, izolarea se poate face la domiciliu;
– Supravegherea contacţilor şi izolarea lor din a 10-a zi de la contact;
– La gravide: gamaglobuline cu 5 zile înainte de naştere şi la nou-născut,
0,06 mg./kg.corp;
– În multe ţări, se practică vaccinarea cu virus viu atenuat, la 10-24 luni de
viaţă.
 Rubeola
 Def: Boală transmisibilă şi infecţioasă, specifică omului, dată
de virusul rubeolos, caracterizată clinic prin:
 adenopatii laterocervicale,
 febră,
 eritem generalizat, fugace şi
 imunitate durabilă după boală.
 Virusul rubeolic nu este rezistent dar este extrem de
teratogen.
 Sursa de infecţie este exclusiv omul bolnav manifest/ forme
inaparente; contagiozitatea începe cu 3-7 zile înaintea
erupţiei.
 Nou- născuţii cu rubeolă elimină virusul 30 de zile→1-2ani
fiind extrem de contagioşi.
 Calea de transmitere este aerogenă (picăturile Pflűge) şi
transplacentară, de la mamă la făt.
 Receptivitatea este generală
 Tablou clinic
 Incubaţia: 14-21 zile,
 Debut: semne necaracteristice-indispoziţie, uşor catar, artralgii
 Perioada de stare caracterizată prin:
 exantem generalizat (pete roz cu aspect rujeoliform, ca boabele
de orez, erupţie ce vine şi pleacă repede, încât poate să nu fie
surprinsă);
 adenopatii retroauriculare, suboccipitale, mici (ca sâmburii de
măsline) mobili şi nedureroşi; apar înaintea erupţiei şi persistă
3-6 săptămâni
 Complicaţiile:
 artritele, trombocitopenii cu purpură, meningită cu lichid clar,
 rubeola congenitală funcţie de momentul infecţiei şi virulenţei
tulpinii virale→ avort/ malformaţii
 cataractă, surditate, microcefalie,
 diabet insulinodependent,
 malformaţii cardiace- apărute prin infecţia din primul trim de
sarcină
 Obiectivele de îngrijire
 Repaus şi îngriiri cotidiene,
 Supravegherea şi depistarea complicaţiilor,
 Educaţia sanitară a femeilor pentru a înţelege
riscul rubeolei cogenitale.
 Profilaxia
 Vaccinare antirubeolică în copilărie (9-15 luni), sau
la pubertate, fie imediat postpartum.
 Nu se vaccinează gravidele (fiind vorba de
utilizarea unui vaccin cu virus viu atenuat).
 Se recomandă întreruperea sarcinii la gravida
bolnavă de rubeolă.
 Infecţia urliană
 Boală infectocontagioasă, prod de v urlian
 Epidemio: sursa = bol cu f clinice, aparente/
inaparente
 Transm: directă, aerogen prin pic. Pflügge
indirectă, ob contamin
Receptivit: generală, peste 6 l la sugar
Imunit: de durată
 Tablou clinic
 Incub = 14-21 z
 Debut: brusc, fo 38-39 oC, cefalee, mialgii, dureri
în loja parot, tumefacţia orif Stenon
 Stare: f0, tumef gl saliv, edem perigland, asp de
pară, 7-10 z.
 Fo precede alte localizări: orhita urliană, unila t, rar
bilat, durere, SGA, greţuri, vărs, cefalee,
hiperemia scrot; evol cu azoospermie în 1-2%.
 Ooforita- du în hipog.
 Pancreatita- exo: fo, greţ, vărs, sc diareice, epig,
endocrin: ↓toler la glucide
 Tablou clinic
 Miocardita: tahic, Zg c asurzite, tulb de ritm, hTA.
 SNC: menin, encef, rombencefalita, mielita transversă,
nevrită acustică, pareze faciale
 Artrite,
 mastite,
 purpură trombocitopenică
 Evol fav cu excep surdit, DZ
 Dg+: epid, clinic, paraclinic
 Tratament: izolare la domiciliu/spitalizarea formelor
severe, regim de crutare pancreatica, simptomatice,
cortizon (orhita, meningita)
 Diagnostic diferenţial
 Parotidita supurată: fo, fen celsiene, secr purulentă, Lc,
VSH↑
 Parotidite recidivante-anomalii de canal Stenon
 litiază →sialografie
 Neo parotidian →unilat, dur, aderent, imprecis delimit
 Parotidite toxice: Bi, Hg, I, Pb
 Adenite, adenoflegmoane
 Abcese dentare
 Furuncul conduct auditiv
 Actinomicoza
 Adenite septice-DD cu submaxilita