Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMG Curs 3
AMG Curs 3
1. Scarlatina
Def:Boală acută, infecto-contagioasă, endemo-epidemică,
det de streptococi beta-hemolitici de grup A.
Este caracterizată clinic prin angină, febră cu sau fără
vărsături, urmate de apariţia unei eruptii
eritematomicropapuloase şi descuamaţie.
Sursa de infecţie este omul bolnav (angină, erizipel,
infecţie cutanată) şi purtătorii sănătoşi sau convalescenţi
(faringieni sau nazali).
Calea de transmitere este:
aerogenă, prin picăturile lui Pflűge, mâini, obiecte;
digestivă, prin lapte;
postoperator, prin introducerea în plaga chirurgicală a
streptococului de la un purtător nazal.
Tablou clinic
Incubaţie = 3-6 zile,
Debutul = acut: febră 39-40 0C, cefalee, vărsături, frisoane,
dureri de gât, chiar convulsii febrile.
Examenul faringian evidenţiază amigdale hipertrofiate,
congestive (roşu ca flacăra) sau pultacee (cu exudat
cenuşiu) sau uneori o angină ulceronecrotică.
Per de stare:
Ciclu lingual: limba încărcată iniţial, cu depozit albicios-
cenuşiu (limba de porţelan) se descuameaza, de la vârf
spre bază → în a 4-5-a zi limba zmeurie,
La sfârşitul primei săptămâni = lb lăcuită, lucioasă (limba
de pisică).
Tablou clinic
Per de stare:
La 24-48 ore de la debut, apare erupţia, la baza gâtului, pe
torace, apoi se extinde, respectând faţa, palmele şi
plantele.
Se caracterizează printr-un eritem difuz (aspect roşu de
„rac fiert”), micropapulos, rugos, cu facies de aspect
pălmuit ( masca Filatov);
rash-ul este mai intens la plicile de flexiune, unde apar
dungi hemoragice (semnul Grozovici- Pastia).
Se menţin febra, cefaleea, durerile abdominale, sete,
oligurie,agitaţie, artralgii, convulsii etc.
Convalescenţa apare în ziua 6-10-a, cu o descuamaţie
furfuracee, făinoasă a pielii.
Pe lângă această formă comună, putem întâlni forme
toxice, septice, microveziculoasă.
Obiective de ingrijire
internarea obligatorie;
scăderea febrei prin antitermice, împachetări,
dezinfecţie nazofaringiană (la indicaţia medicului), analgezice;
echilibrarea hidroelectrolitică: regim hidro-lacto-zaharat, supe de
legume, compot, sucuri de fructe; igiena mucoaselor şi tegumentului
(îngrijirea cavităţii bucale)
repaus la pat cel puţin 7 zile, trat specific
urmărirea examenului de urină şi a exudatului faringian;
dezinfecţia lenjeriei, obiectelor, veselei, camerei (formolizare);
aplicarea tratamentului prescris de medic
Profilaxia: evitarea contactului cu o sursă de infecţie,
antibioticoprofilaxia contacţilor direcţi (cu penicilina V)
moldaminizarea foştilor bolnavi şi monitorizarea lor pentru evitarea
riscului sindromului poststreptococic
Rujeola
Boală infecţioasă acută, foarte contagioasă, cu evoluţie endemo-
epidemică, de etiologie virală, obişnuită la copii
caracterizată prin febră, triplu catar, exantem şi enantem caracteristic.
Boala apare
la copilul neimunizat şi în special malnutrit
se asociază cu numeroase complicaţii,
cu o rată importantăde mortalitate.
Virusul rujeoliform este puţin rezistent în mediul extern
Sursa de infecţie este exclusive umană,
frecv bolnavi cu forme tipice de boală,
mai rar cei fără o erupţie caracteristică
Nu există purtători
Perioada de contagiune durează de la sfârşitul incubaţiei până în
convalescenţă.
Epidemiologie
Calea de transmitere este de obicei prin picăturile
lui Pflűge, prin aerosoli.
Receptivitatea este generală, universală, cu
excepţia nou-născuţilor care au primit anticorpi
materni transplacentar, protectivi în primele 4-6
luni de viaţă.
Rujeola dă imunitate solidă
în convalescenţă apare imunodepresie
→redeşteptarea de vechi infecţii (exemplu:
tuberculoza).
Tablou clinic
Incubaţie fixa 10 zile
Perioada preeruptivă sau catarală: debut brusc, febră 39-40 0C,
tahipnee, triplu catar: nazal (strănut, rinoree, epistaxis), traheobronşic
(tuse seacă, răguşeală) şi catar ocular (hiperemie conjunctivală,
lăcrimare, fotofobie), cataruri ce dau aspectul unui „facies plâns”.
Tulburări dispeptice (dureri abdominale, vărsături, diaree),
Simptome nervoase (cefalee, iritabilitate) şi
Enantem: apariţia unor depozite albe (ca grisul) în dreptul molarilor, cu
valoare certă (semnul Koplik).
↓ febrei → o nouă ascensiune febrilă, 39-40 0C = per de stare:
Erupţie retropavilionară, pe frunte, obraji, care se generalizează
descendent în 3 zile.
Erupţia este centrifugă, uneori pruriginoasă, catifelată, maculoasă,
confluentă, lăsâ zone de tegument intact între ele.
Dispare în ordinea apariţiei, lăsând o pigmentaţie arămie.
Boala necomplicată durează 7-10 zile,
Tusea = ultimul semn ce dispare
Obiective de îngrijire
Pentru reducerea febrei:
Comprese hipotermizante, aerisirea camerei de 2-3 ori pe zi (în caz de
frison, se mai acoperă bolnavul);
Se administrează medicaţia antitermică prescrisă de medic.
Pentru diminuarea triplului catar:
Se umidifică aerul;
Se administrează terapia prescrisă (DNF, antitusive, antiinflamatoare).
Pentru prevenirea deshidratării: lichide, 2500- 3000 ml/zi, ceai, sucuri,
fructe, compot, administrarea de perfuzii endovenoase la nevoie.
Pentru prevenirea infecţiei mucoaselor şi tegumentelor:
Toaleta fetei, ochilor de 1-2 ori/zi cu ceai de muşeţel cu comprese sterile;
Spălarea dinţilor, curăţirea cavităţii nazale şi bucale
Toaleta pe regiuni- comprese umezite cu apă alcoolizată;
Repaus şi dietă adaptată stării;
Monitorizarea şi surprinderea apariţiei complicaţiilor şi informarea
medicului curant;
Psihoterapie.
Profilaxia
Profilaxia generală:
Aplicarea programului de vaccinare
antirujeolică,
Vaccin cu virus viu atenuat inclus în ROR
Revaccinare la 7 ani
Cauzele eşecului:
vaccinarea în prezenţa anticorpilor materni,
după administrarea de gamaglobuline
Varicela
Boală infecto-contagioasă ( foarte contagioasă), dată de virusul
varicelo-zosterian (virus din grupa Herpes virusuri)
caracterizată printr-o erupţie veziculoasă specifică, ce evoluează în
valuri, fără a respecta vreo porţiune a corpului (↓ axilar), pe aceeaşi
suprafaţă de piele→ erupţie în stadii diferite: maculă, papulă, veziculă,
crustă.
Se consideră: varicela = boala copilului; zona-zoster= boala adultului.
Virusul varicelo-zosterian: R ↓la uscare şi lumină.
Sursa de infecţie este exclusive umană=omul bolnav, cu 1-2 zile
înaintea erupţiei şi circa 6 zile după ultimul val eruptiv.
Calea de transmitere: directă prin picăturile lui Pflűge sau prin obiecte
recent contaminate.
Receptivitatea este generală şi universală (cu excepţia primelor luni de
viaţă→ Ac materni),
Imunitate solidă dar virusul rămâne in org→ poate da în situaţii de
imunodepresie, zona (herpes) zoster.
Tablou clinic
Incubaţie: 13-18 zile,
Debut cu febră, astenie, cefalee,
Per de stare: eruptie inclusiv pe pielea păroasă a capului, sub f de
macule, care în câteva ore devin papule → vezicule = picătură de rouă
cu lichid clar, se tulbură în aceeaşi zi, apoi se resoarbe, rămânând o
crustă ce durează 10-21 zile→se elimină fără a lăsa urme (dacă
bolnavul nu o rupe).
Fiecare val de erupţie este precedat de febră şi prurit.
Pe mucoasa bucală sau genitală, veziculele se rup, lăsând o ulceraţie
ca aftele, dureroasă.
La adult, probleme legate de:
alterarea integrităţii pielii→risc de infecţii cutanate prin grataj datorită
pruritului,
risc de pneumonie sau encefalită variceloasă şi
riscul de transmitere a bolii.
Principalele obiective de ingrijire
Educarea bolnavului să nu se grateze;
Igiena tegumentelor cu apă alcoolizată (baia se recomandă
doar după căderea crustelor);
Igiena cavităţii bucale şi genitale cu spălături cu ceai de
muşeţel, stamicin, vitamina A;
Ameliorarea pruritului: alcool mentolat, talc mentolat;
Supravegherea pentru depistarea complicaţiilor (temperatură,
puls, cefalee, varsaturi, manifestări respiratorii etc.).
Profilaxia:
– După depistarea bolii, izolarea se poate face la domiciliu;
– Supravegherea contacţilor şi izolarea lor din a 10-a zi de la contact;
– La gravide: gamaglobuline cu 5 zile înainte de naştere şi la nou-născut,
0,06 mg./kg.corp;
– În multe ţări, se practică vaccinarea cu virus viu atenuat, la 10-24 luni de
viaţă.
Rubeola
Def: Boală transmisibilă şi infecţioasă, specifică omului, dată
de virusul rubeolos, caracterizată clinic prin:
adenopatii laterocervicale,
febră,
eritem generalizat, fugace şi
imunitate durabilă după boală.
Virusul rubeolic nu este rezistent dar este extrem de
teratogen.
Sursa de infecţie este exclusiv omul bolnav manifest/ forme
inaparente; contagiozitatea începe cu 3-7 zile înaintea
erupţiei.
Nou- născuţii cu rubeolă elimină virusul 30 de zile→1-2ani
fiind extrem de contagioşi.
Calea de transmitere este aerogenă (picăturile Pflűge) şi
transplacentară, de la mamă la făt.
Receptivitatea este generală
Tablou clinic
Incubaţia: 14-21 zile,
Debut: semne necaracteristice-indispoziţie, uşor catar, artralgii
Perioada de stare caracterizată prin:
exantem generalizat (pete roz cu aspect rujeoliform, ca boabele
de orez, erupţie ce vine şi pleacă repede, încât poate să nu fie
surprinsă);
adenopatii retroauriculare, suboccipitale, mici (ca sâmburii de
măsline) mobili şi nedureroşi; apar înaintea erupţiei şi persistă
3-6 săptămâni
Complicaţiile:
artritele, trombocitopenii cu purpură, meningită cu lichid clar,
rubeola congenitală funcţie de momentul infecţiei şi virulenţei
tulpinii virale→ avort/ malformaţii
cataractă, surditate, microcefalie,
diabet insulinodependent,
malformaţii cardiace- apărute prin infecţia din primul trim de
sarcină
Obiectivele de îngrijire
Repaus şi îngriiri cotidiene,
Supravegherea şi depistarea complicaţiilor,
Educaţia sanitară a femeilor pentru a înţelege
riscul rubeolei cogenitale.
Profilaxia
Vaccinare antirubeolică în copilărie (9-15 luni), sau
la pubertate, fie imediat postpartum.
Nu se vaccinează gravidele (fiind vorba de
utilizarea unui vaccin cu virus viu atenuat).
Se recomandă întreruperea sarcinii la gravida
bolnavă de rubeolă.
Infecţia urliană
Boală infectocontagioasă, prod de v urlian
Epidemio: sursa = bol cu f clinice, aparente/
inaparente
Transm: directă, aerogen prin pic. Pflügge
indirectă, ob contamin
Receptivit: generală, peste 6 l la sugar
Imunit: de durată
Tablou clinic
Incub = 14-21 z
Debut: brusc, fo 38-39 oC, cefalee, mialgii, dureri
în loja parot, tumefacţia orif Stenon
Stare: f0, tumef gl saliv, edem perigland, asp de
pară, 7-10 z.
Fo precede alte localizări: orhita urliană, unila t, rar
bilat, durere, SGA, greţuri, vărs, cefalee,
hiperemia scrot; evol cu azoospermie în 1-2%.
Ooforita- du în hipog.
Pancreatita- exo: fo, greţ, vărs, sc diareice, epig,
endocrin: ↓toler la glucide
Tablou clinic
Miocardita: tahic, Zg c asurzite, tulb de ritm, hTA.
SNC: menin, encef, rombencefalita, mielita transversă,
nevrită acustică, pareze faciale
Artrite,
mastite,
purpură trombocitopenică
Evol fav cu excep surdit, DZ
Dg+: epid, clinic, paraclinic
Tratament: izolare la domiciliu/spitalizarea formelor
severe, regim de crutare pancreatica, simptomatice,
cortizon (orhita, meningita)
Diagnostic diferenţial
Parotidita supurată: fo, fen celsiene, secr purulentă, Lc,
VSH↑
Parotidite recidivante-anomalii de canal Stenon
litiază →sialografie
Neo parotidian →unilat, dur, aderent, imprecis delimit
Parotidite toxice: Bi, Hg, I, Pb
Adenite, adenoflegmoane
Abcese dentare
Furuncul conduct auditiv
Actinomicoza
Adenite septice-DD cu submaxilita