GENA

Gena are trei caracteristici de bază:

• - unitate funcţională
• - unitate mutaţională
• - unitate de recombinare
 Teoria cromozomială a eredităţii
Thomas Hunt Morgan
Drosophila melanogaster
• 1. Asezarea liniara a
genelor pe cromozomi

• 2. Transmiterea inlantuita a
genelor la urmasi-fenomen
numit linkage.

• 3. Schimbul reciproc de
gene intre cromozomii
omologi (crossing-over )
• Genele prezintă diferite dimensiuni care variază de la 1000 pb la
câteva sute de mii de pb.
Categoria Exemple Dimensiunile Dimensiunile Numărul
genei , kb ARNm, kb intronilor

Gene mici α-globina 0,8 0,5 2

β-globina Insulina 1,5 0,6 2
1,7 0,4 2

Gene medii Factorul IX de 34,0 2,8 7

coagulare
Catalaza 34,0 1,6 12
Gene mari Fenilalaninhidrixilaza 90 2,4 12

Gene Factorul VIII de 186,0 9 26

gigante coagulare ~300,0 8,7 36
Tireoglobulina

Gene Distrofina ~2000,0 16,0 60

supergigante
 Gena distrofinei (DMD)

• Locus: Xp21.2
• Contine: 2.4 Mb.
• Cca 0.1% din genomul
uman
• 79 de exoni
• Proteina contine: 3685
de aminoacizi
 Cuplu alelic
Alele - forme alternative ale unei gene, situate in acelasi locus pe
cromozomii omologi si care contin informatii pentru acelasi caracter.
Homozigot-heterozigot
 Alele multiple

Locus1
Possible Alleles: A1,A2

Locus2
Possible Alleles: B1,B2,B3
 INTERACTIUNI GENICE

• Interacţiuni alelice;
alelice

• Interacţiuni non-alelice;
non-alelice

11
 INTERACTIUNILE DINTRE GENE

Interactiunea intre genele alele se manifesta prin relatii de

• dominanta
• recesivitate
• codominanta
 INTERACTIUNI GENICE

Interacţiuni alelice;
alelice

• Dominanţă-recesivitate.
A >0
Genotip Fenotip
Antigen Anticorpi Grup
sanguin
AA A Β A
A0
BB B α B
BO
00 H α şi β 0
14
 INTERACTIUNI GENICE
Interacţiuni alelice;
alelice

• Codominanţă.
Codominanţă
A=B
Genotip Fenotip
Antigen Anticorpi Grup sanguin
AA A β A
AB A şi B AB
BB B α B

15
 INTERACTIUNI GENICE

Interacţiuni non-alelice;
non-alelice
• epistazie
– Expresia fenotipică a unei perechi de gene
(epistatice) poate influenţa acţiunea altei perechi
de gene nealele (hipostatice);
linkage
- Gene nealele de pe acelasi cromozom se transmit
la descendenti impreuna

16
 Interactiunea intre genele nealele

A. Epistazia
 Interacţiunea dintre alelele locusului genic pentru substanţa H şi alelele locusului genic ABO [1]

Genotipuri ale Produşi genici ai Genotipuri AB0 Produşi genici ai alelelor

locusului H locusului H locusului AB0
(antigeni eritrocitari)

Precursorul substanţei H(glicolipid) HH Substanţa H IAIA sau IAIO Antigen A

IBIB sau IBIO Antigen B

Hh Substanţa H IAIB Antigen A si B,

IOIO substanţa H rămâne
nemodificată, nu apar
antigeni A si B

hh Absent IAIA sau IAIO Nici unul,

IBIB sau IBIO sânge de tip Bombay
IAIB nu există substanţa H spre a
IOIO fi convertită
Inlantuirea genica (linkage)

A B Gene sintenice

A B
Ex. grupe de înlănţuire:
• - Rh şi eliptocitoză
(eritrocite cu formă
eliptică);
• - AB0 şi  xeroderma
pigmentosum (XP-
cancere cutanate
multiple );
Moştenirea înlănţuită completă şi incompletă. Formarea zigoţilor
nerecombinaţi (NR) şi a celor recombinaţi (R) produşi ai
crossing-over-ului
The arrangement of linked
alleles has not been altered
Analiza de inlantuire genica
- se realizeaza pe studii familiale comparand genotipurile descendentilor cu cele ale parintilor
- reprezinta o metoda importanta de cartografiere.

numarul de descendenti recombinanti

Ɵ =
numarul total de descendenti

Parinti Gameti Theta

A a 50% non-rec and 50% rec 0.5

B b 90% non-rec and 10% rec 0.1

99% non-rec and 1% rec 0.01

100% non-rec 0
1cM ~ 1.000.000 pb (1.000kb)
In imaginea alaturata:

- prima este harta fizica

- in rosu este harta genetica la femei,

iar in albastru cea de la barbat
 θ reflecta distanta genetica dintre
2 loci

Cea mai mare valoare POSIBILA a θ

0,5, adica 50%  NU EXISTA
INLANTUIRE

Daca θ< 0,5  EXISTA INLANTUIRE

Cu cat θ este mai mic ca valoare decat 0,5 cu atat
distanta genetica dintre cele 2 gene este mai mica.
Ex. Daca θ = 0,05, inseamna ca in medie alelele
sintenice vor segrega impreuna de 19 ori din 20
segregari posibile  o recombinare (c-o) va avea loc
intre ele in medie doar intr-o meioza din 20*
 DETERMINAREA SEMNIFICAŢIEI REZULTATELOR
ANALIZELOR
DE ÎNLĂNŢUIRE: SCORUL LOD

probabilitatea datelor dacă locii sunt înlănţuiţi /

probabilitatea datelor dacă locii sunt neînlănţuiţi =

= L(θ) /L(θ0.5)

Logaritmul zecimal al probabilităţilor relative (deci al raportului de

probabilitate) sau scorul LOD simbolizat prin Z(θ):

Z(θ)= log10 [L(θ)/L(θ0.5)]

    
 Caracteristicile inlantuirii genice

• Inlantuirea este o proprietate a doi loci

• Inlantuirea nu variaza intre populatii

• Inlantuirea nu depinde de frecventele alelice, dar

capacitatea de a detecta prezenta inlantuirii depinde de
acestea

• Inlantuirea necesita observarea transmiterii gametilor de

la parinti la descendenti (imaginea precedenta)
 Structura genei

• Promotorul

• Unitatea
functionala

• Terminatorul
 PROMOTORUL

- cutia TATA (Hogness), cuprinde o

secvenţă de 7 nucleotide TATAAAA .
- cutia CAAT (5’ GGCCCAATCT 3’).
- cutia GC, cu secvenţa consens
GGGCGG.
codonul start – ATG
codon stop - TAG,TAA,TGA

-secvenţa necodantă (transcrisă dar netranslatată) de câteva sute de nucleotide, numită

5’UTR (untranslated region), 5'-CCAGCCATG-3' codonul iniţiator (ATG), secvenţa
codificatoare ( primul exon), secvenţa necodificatoare (primul intron cu capetele 5’GT şi
3’AG), alternanţa exon-intron, codon stop (TAG,TAA,TGA), secvenţa 3’UTR necodantă
(transcrisă dar netranslatată) situată după ultimul exon, situsul de terminare al transcripţiei
3’S.T.T, AATAAA (semnal al poliadenilării); la 15-30 nucleotide în aval de acest situs are loc
desprinderea moleculei de ARN sintetizate de pe catena matriţă a ADN. Acest punct se mai
numeşte situsul de poliadenilare, pentru că în acest loc, la produsul de transcripţie
(ARNm) se adaugă un segment de circa 200 nucleotide cu adenozină (poliadenilare), ce au
rol în stabilitatea moleculei de ARNm şi transportul ei din nucleu în citoplasmă.
Unitatea functionala are o structura discontinua, fiind
alcatuita din exoni si introni.
 EXONI

gena distrofinei - 2.500 kb => 79

exoni
gena ce codifica tipul VII de
colagen - 31 kb => 118 exoni
gena factorului VIII de coagulare -
186 kb => 26 exoni
 INTRONI
Ex de lungime a intronilor:
-genele insulinei si globinelor - introni ~ 500 pb
-gena colagenului de tip VII - intronii ~ 1.100 pb
-gena fenialanin-hidroxilazei – introni ~ 500 pb

Nr intronilor variaza:
- genele ce codifica unele specii de
tARN - un singur intron
- genele insulinei si globinelor - doi
introni
- genele factorului VIII de coagulare
25 introni
 Prelucrarea ARNm transcript primar
(matisare sau splicing)

Gena

3’ exon intron exon intron exon 5’

transcriere ARNm transcript primar

5’ 3’
excizat excizat

5’ 3’
ARNm trasncript matur
 Proprietatile genelor
• Specificitatea genei
• Penetranta genei:completa/incompleta
• Expresivitatea genei
• Poligenie
• Pleiotropie (polifenie)
 Specificitatea
• Periodiocitate celor 4 nucleotide, adica o ordonare regulata:
A-T-G-C-A-T-G-C-A-T-G-C-A.
• Chargaff a demonstra prin metode fizico-chimice ordinea aperiodica a nucleotidelor
din monocatena de AND :
.. A-T-T-A-G-C-G-A-T-C-C-A-C-A-T….

Informaţia genetică codificată = secvenţa (ordinea) nucleotidelor → determină

ordinea aminoacizilor în proteine.
5'- ATGCCTAGATCA - 3'
aa1- aa2-aa3- aa4

 “alfabet nucleic” = patru "litere": A, T, G, C

 "cuvinte" de trei litere = triplet sau codon → aminoacid

ATG → Met
 asamblate într-o "frază" = o genă = unitatea de informaţie genetică; secvenţa
nucleotide → secvenţa AA în proteină.

ATG TGT AAA CCA

Met cis lys pro
 Penetranţa

•Penetranţă - completă → toţi heterozigoţii

= bolnavi → p = 1;
•Penetranţă – incompletă → unii
heterozigoţi = sănătoşi → p < 1
•Exemple de boli cu penetranţă incompletă:
•retinoblastomul → p= 80%
•osteogenesis imperfecta → p = 90%.
 Expresivitatea
• Ex. de expresivitate
variabila este alela
pentru polidactilie la
om (indivizii purtatori
pot prezenta
hexadactilie numai la
mâini, sau numai la
picioare, sau la toate
membrele, sau doar
bonturi digitale la un
membru).
• Expresivitatea -
polidactilie, sindactilie si adactilie,
aceste deformatii sunt printre cele
mai intalnite anormalitati
congenitale.
Poligenia
Nr. de gene care participa la realizarea caracterului respectiv variaza de la o persoana la
alta, si de aceea distribuţia caracterului in populatie corespunde unei curbe de tip
Gaussian
 Pleiotropie (polifenie)

Reprezinta fenomenul prin care o

singura gena (dominanta) sau o pereche
de gene recesive produc efecte
fenotipice diverse in mai multe sisteme
de organe si funcţii.
• Sd.Marfan :
1)Modificari scheletice:membre lungi,
degete lungi si fine (arahnodactilie),
piept excavat, (torace înfundat) etc.
2)Modificari oculare (miopie, dezlipirea de
retină, cataracta, ectopie de cristalin -
luxaţie completă, chiar cecitate)
3)Modificari cardiovasculare (anevrism de
aorta)
Mutatia determina un defect in structura
primara a fibrilinei (componenta majora
a tesutului conjunctiv)
TRANSPOZITIA

gene

gena transpozabila
• 1948 BARBARA McCLINTOCK
descoperea “genele saritoare” investigand
porumbul (Zea mays).

• 1983 este rasplatita cu Premiul Nobel

Gena “disociator” (Ds) produce mutatii instabile sarind in diverse pozitii pe
cz.
 Gena Ac (Activator), care controleaza transpozitia genei Ds, ce
provoaca ruperea cromozomului.
Gena Ac poate sari datorita prezentei unei enzime (transpozaza).
Gena Ds poate sari doar in prezenta genei Ac, caci nu are
transpozaza.
De obicei ele se inserează în locuri ţintă cu o secvenţă specifică pentru fiecare transpozon
regiune centrală cu gene specifice
(ex. gene de rezistenţă la antibiotice)
TRANSPOZONII (Tn) comporta transpozitii de tip:
- replicativa
- non – replicativa
- retrotranspozitie
Transpozitie replicativa (Copy-and-paste)

58
Transpozitia conservativa (Cut-and-paste)

59
 Retrotranspozitia – apare cel mai frecvent la om

1. ADN-ul elementului mobil este transcris in RNA.

2. ARN-ul este revers-transcris in ADNc
(complementar), care este apoi inserat in
segmentul cromozomial acceptor.

Transcriere Target

RNA
Revers transcriere
ADNc
Integrare

Donor
La om s-au descris 4 tipuri:
• secvenţe LINE (long interspersed
elements) - reprezentaţi în special Familia secventelor Numar relativ
de familia L1, repetitive de copii in genomul
• secvenţe SINE (short interspersed
elements) -reprezentaţi în special uman
prin familia Alu SINEs 155800
• retrotransposoni LTR (elemente
asemănătoare retrovirusurilor) Alu 109000
• transposoni ADN „fosili” LINEs: 868000
(asemănători cu Tn bacterieni).
Primele trei categorii transpozează prin
LINEs-1 516000
intermediul unei copii de ARN. LINEs-2 315000
LINEs-3 37000
Elemente LTR 443000
Transpozoni ADN 294000