Bucuresti in perioada

interbelica
Carabulea Maria-Carina
Clasa a 10-a D
Colegiul National “Cantemir-Voda”
 În perioada interbelică, Bucureștiul cunoaște ultima sa epocă
de înflorire administrativă și culturală, caracterizată printr-o
coerență a organizării și o înaltă calitate a soluțiilor edilitare, care
nu au mai fost întrunite până în prezent. Sistematizarea orașului
continuă după planurile din ultimii ani de domnie a regelui Carol I.
 Stilurile abordate de arhitecți sunt variate – în ciuda pregătirii
multora dintre ei în școlile de specialitate franceze, ei se opun
viziunii conservatoare promovate în cadrul acestora, în schimb
propunând prin proiectele lor o lectură originală a armoniei
arhitecturale clasice, ce este tratată în cheie modernistă de tip
occidental (Bauhaus) sau în cheia istoristă specifică a 
arhitecturii neobrâncovești, în direcția deschisă de Ion Mincu.
 Viața cultural-socială a Bucureștiului ajunge la un nivel fără
precedent, confirmând porecla de „mic Paris” (sau „Paris al 
Balcanilor”, deși improprie din punct de vedere geografic).
Accesul la cultură al bucureștenilor, deși centralizat într-un
perimetru restrâns din suprafața orașului, însumează spectacole de
teatru și muzicale, proiecții cinematografice, o ofertă bogată a
editurilor și a bibliotecilor, toate acestea într-o atmosferă amintind
pe cât posibil de modelele din apusul european.

 De asemenea, se construiește noțiunea de lux, într-o măsură

comparabil cu cel occidental. Educația înregistrează progrese, iar
atmosfera publică este una bine manierată, cultivată; pe de altă
parte, problema analfabetismului nu este încă rezolvată.
Micul Paris
 La începutul anilor 1940, Bucureștiul trece prin două momente
dificile: cutremurul din 1940 și bombardamentele aliaților (
Regatul Unit, Statele Unite ale Americii) din 1944. Din cauza
numeroaselor pierderi umane suferite la cutremur (de exemplu,
la blocul Carlton, aflat pe actualul bulevard Nicolae Bălcescu), pe
viitor se va pune problema echipării antiseismice a clădirilor
înalte. Clădirile distruse în 1944 (vechiul Teatru Național de pe 
Calea Victoriei, corpul Universității de pe 
bulevardul Regina Elisabeta ș.a.) vor determina prima modelare a
orașului după 1944.
Bucurestiul de acum vs Bucurestiul din
perioada interbelica
Literatura in perioada interbelica
 Perioada interbelică a literaturii
române (1918-1939) a fost una extrem
de bogată în creații literare. Ceea ce
diferențiază perioada interbelică în literatura
română de restul grupărilor culturale este
faptul că în această perioadă au reușit să
coexiste și să „înflorească” două curente
literare de orientări
opuse: modernismul și tradiționalismul ro
mânesc
Scriitori reprezentanți
Poeți
George Bacovia (m) - Lacustra, Plumb, Sonet,  Amurg violet, 
Amurg de iarnă,  Nervi de primăvară, Nervi de toamnă, 
Tablou de iarnă, Decor, Ecou de romanță, Nocturna, Rar, Când singur, 
În fericire, Gri, Moină
Lucian Blaga (m) — Dați-mi un trup, voi munților, 
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Izvorul nopții, 
Meșterul Manole, Gorunul, Amurg de toamnă, Lumina,  
Paradis în destrămare, Strigăt în pustie,  Zamolxe, Către cititori, 
Mi-aștept amurgul, Scoica, Stelelor
Ion Barbu (m) — Joc secund, Oul dogmatic, 
Riga Crypto și lapona Enigel, Din ceas, dedus,  După melci, Isarlâk, 
Uvedenrode
Tudor Arghezi m) — Creion, Flori de mucigai, Testament, Psalmul 6, 
Adam și Eva, Tare sunt singur, Doamne, și pieziș, Fătălăul, Porunca, 
Morgenstimmung, Cuvânt, Epigraf, Inscripție pe un portret
Ion Pillat (t)  — Aci sosi pe vremuri,  Lumină iarna,Castanul cel mare
Vasile Voiculescu (t) — În gradina Ghetsemani
Prozatori
Camil Petrescu (m) — 
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, 
Act venețian, Jocul ielelor, Patul lui Procust,  Suflete tari;
Hortensia Papadat-Bengescu (m) — 
Concert din muzică de Bach, Fecioare despletite, 
Drumul ascuns
Anton Holban (m) - Ioana,  
O moarte care nu dovedește nimic, Jocurile Daniei, 
Bunica se pregătește să moară, Nuntă princiară
Vasile Voiculescu (t) — Lostrița, Pescarul Amin, 
Capul de zimbru, Șarpele Aliodor, Zahei orbul,  
În mijlocul lupilor, Căprioara din vis,  Sakuntala;
Liviu Rebreanu (ț) - Ion, Pădurea spânzuraților,  
Ciuleandra, Răscoala,  Catastrofa, Jar,  Amândoi, 
Ițic Ștrul, dezertor, Cântecul iubirii, Jar.
Mihail Sadoveanu (ț) - Baltagul, Creanga de aur, 
Frații Jderi,  Dumbrava minunată)
Dramaturgi
Camil Petrescu - Jocul ielelor
Marin Sorescu - Iona

Criticiliterari/Ideologi/Mentori
Eugen Lovinescu
Nichifor Crainic - Amiază
Garabet Ibraileanu - Adela
Șerban Cioculescu
Vladimir Streinu
Perpessicius
Enigma Otiliei
 Romanul cu nuanțe balzaciene are că temă centrală burghezia, ce
dezgolește sufletului uman, lăsându-l fără scrupule și valori morale.
Felix, un tânăr orfan și pasionat de medicină merge să studieze la
București, spre a fi găzduit de către unchiul său Costache
Giurgiuveanu. Costache, un bătrân cu o oarecare agonisire datorată
propriei zgârcenii, posedat de egoism și dragoste pentru fiica sa
adoptată, Otilia, își duce existenta într-un mod superficial, alături de
familia Tulea și pretențiosul Pascalopol, prieten și pretendent al
Otiliei.
 Personajele se învârt într-un cerc vicios, unde fiecare, cu excepția
Otiliei, a lui Pascadopol și a lui Felix, între care se va contura un
triunghi amoros, caută să pună mâna pe moștenirea lui Costache și
să elimine orice obstacol s-ar întrepune acestui scop, cu orice
mijloace. Finalul este unul predictibil, unde caracterele umane își
desăvârșesc evoluția prin obiectivitatea conturării verosimilului.
Strada Antim, locul in care se desfasoara
actiunea romanului