TRANSFORMATA FOURIER

(INTEGRALA FOURIER)
   ∞
−𝒊 𝝎 𝒕
𝑭 ( 𝝎 )= ∫ 𝒇 (𝒕 )𝒆 𝒅𝒕
−∞

 𝑭 ( 𝝎 ) =𝑹𝒆 { 𝑭 ( 𝝎 ) }+𝒊𝑰𝒎 { 𝑭 ( 𝝎 ) } =|𝑭 ( 𝝎 )|𝒆 −𝒊 𝝋(𝝎)

TRANSFORMATA FOURIER INVERSĂ

  ∞
𝟏
𝒇 (𝒕 ) ∫ 𝑭 ( 𝝎 ) 𝒆𝒊 𝝎 𝒕 𝒅 𝝎
𝟐𝝅 −∞

𝓕 { 𝒇 ( 𝒕 ) } =𝑭 ( 𝝎 )
 

𝓕− 𝟏 { 𝑭 ( 𝝎 ) }=𝒇 (𝒕 )
 
 FORME SPECIALE ALE TRANSFORMATEI FOURIER
CAZUL FUNCŢIILOR COMPLEXE

𝒇 ( 𝒕 )=𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 )+ 𝒊 𝒇 𝑰𝒎 (𝒕 )
 

substituind obţinem
∞ ∞
 
− 𝒊𝝎 𝒕 −𝒊 𝝎𝒕
𝑭 ( 𝝎 )= ∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒆 𝒅𝒕 +𝒊 ∫ 𝒇 𝑰𝒎 (𝒕 ) 𝒆
−∞ −∞

şi, utilizând identitatea Euler,   𝒊𝒙

𝒆 =𝒄𝒐𝒔 𝒙+ 𝒊 𝒔𝒊𝒏 𝒙
  ∞
𝑭 ( 𝝎 )= ∫ ¿ ¿
−∞
 ∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) =∫ ¿ ¿
−∞

∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) =− ∫ ¿ ¿
−∞
∞
  𝟏
𝒇 ( 𝒕 )=
𝟐𝝅
∫ [ 𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) +𝒊 𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) ] 𝒆 𝒊 𝝎𝒕 𝒅 𝝎
−∞

  ∞ ∞
𝟏 𝟏
𝒇 ( 𝒕 )= ∫ [ 𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎) 𝒄𝒐𝒔𝝎𝒕−𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) 𝒔𝒊𝒏𝝎𝒕 ] 𝒅𝝎+𝒊 ∫ [ 𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎) 𝒔𝒊𝒏𝝎𝒕+𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) 𝒄𝒐𝒔𝝎𝒕 ] 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞ 𝟐𝝅 −∞
∞
  𝟏
𝒇 𝑹𝒆 (𝒕 ) = ∫ [ 𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 − 𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 ] 𝒅 𝝎
𝟐𝝅 −∞
∞
  𝟏
𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 )= ∫ [ 𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 + 𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 ] 𝒅 𝝎
𝟐𝝅 −∞
 CAZUL FUNCŢIILOR REALE
∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) =∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕
−∞
∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 )=− ∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕
−∞

Dacă f(t) este reală, F(ω) este (în general) complexă

Deoarece orice funcţie f(t) poate fi exprimată ca o sumă dintre o

funcţie pară şi o funcţie impară, vom considera separat cazurile în
care funcţia f(t) este reală şi pară, respectiv reală şi impară
funcţia cos este pară

funcţia sin este impară

produsul dintre două funcţii impare este o funcţie pară

produsul dintre două funcţii pare este o funcţie pară

produsul dintre o funcţie impară şi o funcţie pară este o funcţie

impară
Cazul în care f(t) este reală şi pară 𝒇 𝑹𝒆 (− 𝒕 ) =𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 )
 

𝒇  𝑹𝒆 (𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 pară

𝒇  𝑹𝒆 (𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 impară
∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) =𝟐∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) = 𝒑𝒂𝒓
𝟎
∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 )=− ∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 =𝟎 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 )= 𝒑𝒂𝒓
−∞

Deci: 𝒇 𝑹𝒆 (𝒕 ) = 𝒑𝒂𝒓𝒂 ⇒ 𝑭 ( 𝝎 ) =𝒓𝒆𝒂𝒍𝒂

 

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( − 𝝎 ) =𝟐∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝐜𝐨𝐬 ¿ ¿
𝟎

CONCLUZIE: Dacă f(t) este reală şi pară, F(ω) este reală şi pară
Cazul în care f(t) este reală şi impară − 𝒇 𝑹𝒆 ( −𝒕 )=𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 )
 

𝒇  𝑹𝒆 (𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 impară

𝒇  𝑹𝒆 (𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 pară
∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) =∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 =𝟎 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 )=𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓
−∞
∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 )=− 𝟐∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 )=𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓
𝟎

Deci: 𝒇 𝑹𝒆 (𝒕 ) =𝒊𝒎 𝒑𝒂𝒓 ă

  𝑭 ( 𝝎 )=¿ imaginară
 

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

∞ ∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( −𝝎 )= −𝟐∫ 𝒇 𝑹𝒆 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 ( −𝝎 ) 𝒕 𝒅𝒕 =𝟐∫ 𝒇 𝑹𝒆 (𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 =− 𝑭 𝑰𝒎 (𝝎)
𝟎 𝟎

CONCLUZIE:
Dacă f(t) este reală şi impară, F(ω) este imaginară şi impară
 CAZUL FUNCŢIILOR IMAGINARE
∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) =∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕
−∞
∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 )=− ∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕
−∞

Dacă f(t) este imaginară, F(ω) este (în general) complexă

Deoarece orice funcţie f(t) poate fi exprimată ca o sumă dintre o

funcţie pară şi o funcţie impară, vom considera separat cazurile în
care funcţia f(t) este imaginară şi pară, respectiv imaginară şi
impară
Cazul în care f(t) este imaginară şi pară  𝒇 ( −𝒕 )=𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 )
𝑰𝒎

𝒇  𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 pară
𝒇  𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 impară
∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) = ∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 = 𝟎 𝒇 𝑰𝒎 (𝒕 ) = 𝒑𝒂𝒓
−∞
∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 )=𝟐 ∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 )= 𝒑𝒂𝒓
𝟎

Deci:   a 𝑭 (𝝎) imaginară

 

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

𝝅 𝝅
 
𝑭 𝑰𝒎 ( −𝝎 )=𝟐∫ 𝒇 𝑰𝒎 (𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 (−𝝎) 𝒕 𝒅𝒕 =¿ 𝟐∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 =¿ 𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 ) ¿ ¿
𝟎 𝟎

CONCLUZIE: Dacă f(t) este imaginară şi pară, F(ω) este

imaginară şi pară
Cazul în care f(t) este imaginară şi impară  − 𝒇 𝑰𝒎 ( − 𝒕 ) =𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 )
𝒇  𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 impară
𝒇  𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 pară

∞ ∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 ) =∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 = 𝟐∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 )= 𝒑𝒂𝒓
−∞ 𝟎
∞
 
𝑭 𝑰𝒎 ( 𝝎 )= ∫ 𝒇 𝑰𝒎 (𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 =𝟎 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 )= 𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓
−∞

Deci:   a 𝑭 (𝝎) imaginară

 

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

∞ ∞
 
𝑭 𝑹𝒆 ( − 𝝎 )=𝟐∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 (−𝝎) 𝒕 𝒅𝒕 =−𝟐∫ 𝒇 𝑰𝒎 ( 𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 =− 𝑭 𝑹𝒆 ( 𝝎 )
𝟎 𝟎

CONCLUZIE: Dacă f(t) este imaginară şi impară, F(ω) este reală

şi impară
 Reală Imaginară Complexă Pară Impară
Reală          
Reală şi pară          
Reală şi impară          
Imaginară          
Imaginară şi pară          
Imaginară şi impară          
 PROPRIETĂŢI ŞI TEOREME
Liniaritatea
  𝟏 𝒇 𝟏 ( 𝒕 )+ 𝒂𝟐 𝒇 𝟐 ( 𝒕 ) + …+𝒂𝒏 𝒇 𝒏 ( 𝒕 ) ⇔ 𝒂𝟏 𝑭 𝟏 ( 𝝎 )+ 𝒂𝟐 𝑭 𝟐 ( 𝝎 ) +…+ 𝒂𝒏 𝑭 𝒏 ( 𝝎 )
𝒂

Simetria
 𝑭 (𝒕 )⇔ 𝟐 𝝅 𝒇 (− 𝝎)

Scalarea în domeniul timp

  𝟏 𝝎
𝒇 (𝒂𝒕 ) ⇔
|𝒂|
𝑭 ( )
𝒂
Deplasarea în domeniul timpului
− 𝒊𝝎 𝒕 𝟎
𝒇  (𝒕 −𝒕 𝟎 )⇔ 𝑭 (𝝎) 𝒆

Deplasarea în domeniul frecvenţei

𝒆  𝒊𝝎 𝒕 𝒇 (𝒕 ) ⇔ 𝑭 ( 𝝎 −𝝎 𝟎 )
𝟎

  𝒊𝝎 𝒕 𝝎 − 𝝎𝟎
𝒆 𝟎
𝒇 (𝒂𝒕 )⇔ 𝑭
𝒂( )   𝒆
𝒊𝝎 𝟎 𝒕 − 𝒊𝝎𝟎 𝒕
+𝒆
𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕 =
𝟐

  𝑭 ( 𝝎 −𝝎 𝟎 ) + 𝑭 (𝝎+ 𝝎𝟎 )
𝒇 (𝒕 ) 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝟎 𝒕 ⇔
𝟐

  𝑭 ( 𝝎 − 𝝎𝟎 ) − 𝑭 ( 𝝎+𝝎 𝟎 )
𝒇 (𝒕 ) 𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝟎 ⇔
𝟐𝒊
Derivarea în domeniul timpului
𝒏
 𝒅 𝒏
𝒏
𝒇 (𝒕 ) ⇔ (𝒊 𝝎 ) 𝑭( 𝝎)
𝒅𝒕

Derivarea în domeniul frecvenţei

  𝒏 𝒅𝒏
( −𝒊𝒕 ) 𝒇 (𝒕 ) ⇔ 𝒏
𝑭 (𝝎)
𝒅𝝎

Integrarea în domeniul timpului

𝒕
  𝑭( 𝝎)
∫ 𝒇 (𝝉 ) 𝒅 𝝉 ⇔ 𝒊 𝝎 + 𝝅 𝑭 (𝟎) 𝜹 ( 𝝎)
−∞
Valorile conjugate în timp şi complex

𝒇  ∗(𝒕 )⇔ 𝑭∗ (− 𝝎)

Convoluţia în domeniul timpului

𝒇  𝟏 ( 𝒕 ) ∗ 𝒇 𝟐(𝒕 )⇔ 𝑭𝟏 (𝝎)𝑭 𝟐 (𝝎)

Convoluţia în domeniul frecvenţei

  𝟏
𝒇 𝟏(𝒕 ) 𝒇 𝟐 (𝒕 ) ⇔ 𝑭 ( 𝝎 ) ∗ 𝑭𝟐 ( 𝝎)
𝟐𝝅 𝟏
Aria de sub f(t)
∞
 
𝑭 ( 𝟎 )= ∫ 𝒇 (𝒕 ) 𝒅𝒕
−∞

Aria de sub F(ω)

∞
  𝟏
𝒇 ( 𝟎 )= ∫ 𝑭 ( 𝝎)𝒅 𝝎
𝟐 𝝅 −∞

Teorema lui Parseval

∞ ∞

∫ |𝒇 (𝒕 )| 𝒅𝒕 = 𝟐𝟏𝝅
  𝟐 𝟐
∫ |𝑭 (𝝎)| 𝒅 𝝎
−∞ −∞
PROPRIETATEA
Liniaritatea
Simetria
Scalarea în domeniul timp

Deplasarea în domeniul
timp
Deplasarea în domeniul
frecvenţă
Derivarea în domeniul timp

Derivarea în domeniul
frecvenţă
Integrarea în domeniul
timp
Funcţii conjugate
Convoluţia în domeniul
timp
Convoluţia în domeniul
frecvenţă
Aria de sub f(t)

Aria de sub F(ω)

Teorema lui Parseval

 TRANSFORMATA FOURIER
A CELOR MAI IMPORTANTE FUNCŢII

Funcţia delta
𝜹  (𝒕 ) ⇔ 𝟏

Teorema deplasării în timp

∞
 
∫ 𝒇 (𝒕 ) 𝜹 (𝒕 − 𝒕 𝟎) 𝒅𝒕 =𝒇 (𝒕 𝟎)
−∞
∞
 
∫ 𝒇 (𝒕 ) 𝜹 (𝒕 )𝒅𝒕 =𝒇 (𝟎)
−∞

∞
 
𝑭 ( 𝝎 )= ∫ 𝜹 (𝒕 )𝒆 −𝒊 𝝎 𝒕 𝒅𝒕 = 𝒆 −𝒊 𝝎 𝒕|𝒕 =𝟎 =𝟏
−∞
Transformata Fourier a impulsului unitar deplasat
−𝒊 𝝎𝒕 𝟎
𝜹
  (𝒕 −𝒕 𝟎 )⇔ 𝒆

Transformata Fourier a unei constante

 𝑨 ⇔ 𝟐 𝑨 𝝅𝜹 (𝝎)
  ∞ ∞
𝟏 𝒊𝝎𝒕 𝒊𝝎𝒕 𝒊𝝎𝒕
𝓕 {𝟐 𝑨 𝝅𝜹(𝝎)}= ∫ 𝟐 𝑨 𝝅𝜹 (𝝎)𝒆 𝒅 𝝎=𝑨 ∫ 𝜹(𝝎)𝒆 𝒅𝝎=𝑨 𝒆 |𝝎=𝟎=𝑨
𝟐𝝅 −∞ −∞

𝒊𝝎𝟎 𝒕
𝒆  ⇔ 𝟐 𝝅𝜹 (𝝎 − 𝝎 𝟎)
Transformata Fourier a funcţiei cosinus
  𝟏 𝒊 𝝎𝒕 − 𝒊 𝝎𝒕
𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕 = ( 𝒆 +𝒆 ) ⇔ 𝝅𝜹 ( 𝝎 − 𝝎 𝟎 ) +𝝅𝜹 (𝝎+ 𝝎𝟎 )
𝟐

Transformata Fourier a funcţiei sinus

  𝟏 𝒊𝝎𝒕
𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝟎 𝒕 = ( 𝒆 − 𝒆 −𝒊 𝝎 𝒕 ) ⇔ 𝒊 𝝅𝜹 ( 𝝎 − 𝝎 𝟎 ) − 𝒊 𝝅𝜹 ( 𝝎+𝝎 𝟎 )
𝟐𝒊
Transformata Fourier a funcţiei “semn” - sign
  𝟐
𝐬𝐠𝐧 (𝒕 ) =𝒖𝟎 ( 𝒕 ) −𝒖 𝟎 ( −𝒕 ) ⇔
𝒊𝝎

Transformata Fourier a funcţiei treaptă unitară

  𝟏
𝒖𝟎 ( 𝒕 ) ⇔ 𝝅𝜹 ( 𝝎 ) +
𝒊𝝎
 −𝒊 𝝎𝟎 𝒕
Transformata Fourier a semnalului  𝒆
  −𝒊 𝝎𝟎 𝒕 𝟏
𝒆 ⇔ 𝝅𝜹 ( 𝝎 − 𝝎 𝟎 ) +
𝒊 (𝝎 − 𝝎𝟎 )

Transformata Fourier a semnalului   ¿

 

¿
Transformata Fourier a semnalului (𝒔𝒊𝒏
  𝝎 𝟎 𝒕 )( 𝒖 𝟎 ( 𝒕 ) )

  𝝅 𝒊𝝎
(𝒔𝒊𝒏 𝝎 𝟎 𝒕 )( 𝒖 𝟎 ( 𝒕 ) ) ⇔ [ 𝜹 ( 𝝎−𝝎 𝟎 ) +𝜹 ( 𝝎+𝝎𝟎 ) ] + 𝟐 𝟐
𝟐𝒊 𝝎 𝟎 −𝝎
   
DEDUCEREA TRANSFORMATEI FOURIER
DIN TRANSFORMATA LAPLACE

 
𝓕 { 𝒇 (𝒕)} =𝓛 [ 𝒇 (−𝒕 )]|𝒔=−𝒊 𝝎
   −𝜶𝒕 𝟏
Exemplul 1 𝓛[ 𝒆 𝒖𝟎 (𝒕 ) ]=
𝒔+ 𝜶
𝟏 𝟏
 
𝓕 {𝒆
− 𝜶𝒕
𝒖 𝟎 (𝒕 ) }=𝓛 [ 𝒆
−𝜶𝒕
𝒖𝟎 (𝒕 ) ]|𝒔=𝒊 𝝎=
𝒔+ 𝜶 |
𝒔=𝒊 𝝎
=
𝒊 𝝎+ 𝜶
  −𝜶 𝒕 𝟏
𝒆 ⇔
𝒊 𝝎+ 𝜶

Exemplul 2
 
𝓛 ¿

𝓕 ¿
 

 
¿¿
Exemplul 3  𝒇 ( 𝒕 )=𝒆− 𝒂|𝒕|

  𝟎 ∞ 𝟎 ∞
−𝒂|𝒕| 𝒂𝒕 −𝒊𝝎𝒕 −𝒂𝒕 −𝒊𝝎𝒕 −(𝒂+𝒊𝝎)𝒕 𝟏 𝟏 𝟐
𝓕 {𝒆 }=∫ 𝒆 𝒆 𝒅𝒕+¿∫ 𝒆 𝒆 𝒅𝒕= ∫ 𝒆 𝒅𝒕+¿∫ 𝒆
(𝒂−𝒊𝝎)𝒕
𝒅𝒕= + = 𝟐 𝟐 ¿¿
−∞ 𝟎 −∞ 𝟎 𝒂−𝒊𝝎 𝒂+𝒊𝝎 𝝎 +𝒂

  −𝒂 |𝒕 | 𝟐
𝒆 ⇔ 𝟐 𝟐
𝝎 +𝒂

 
𝟏 𝟏 𝟏 𝟏 𝟐
−𝒂|𝒕| −𝒂|𝒕|
𝓕 {𝒆 }= 𝓛 [ 𝒆 ]|𝒔=𝒊𝝎+𝓛 [ 𝒆 ]|𝒔=−𝒊𝝎= 𝒂|𝒕|
+ = +| | =𝟐 𝟐
𝒔+𝒂 𝒔=𝒊𝝎 𝒔+𝒂 𝒔 =−𝒊𝝎 𝒊𝝎+𝒂 −𝒊𝝎+𝒂 𝝎 +𝒂
TRANSFORMATELE FOURIER
ALE UNOR FUNCŢII UZUALE
 UTILIZAREA MATLAB
PENTRU CALCULUL
TRANSFORMATELOR FOURIER
DIRECTĂ ŞI INVERSĂ
APLICAŢII ÎN ANALIZA CIRCUITELOR