Strategii de îmbunătățire a relațiilor dintre băieți și fete. Octombrie 2021 Educatia de gen reprezintă una dintre "noile educații", pe care UNESCO și comunitatea științifică le consideră „răspunsuri la problematica lumii contemporane”. Noțiuni-cheie în educația de gen • 1. Genul- vizează deosebirile biologice dintre bărbați și femei, altfel spus – sexul, care este înnăscut, constant și universal. • 2. Gender mainstreaming -„integrarea perspectivei de gen în toate politicile, programele și instituțiile” • 3. Dreptul la autodefinire reprezintă o altă coordonată a conceptului de gen și se referă, în special, la femei. De-a lungul istoriei acestea au fost private de șansa de a spune ele însele (și nu bărbații) cine sunt. Bărbatul a construit categoria de “femeie” nu prin ea însăși, ci în raport cu el – Subiectul, Absolutul. În rezultatul respectivei abordări, femeia este percepută ca fiind Celălalt și inferioară lui – ideologie de gen care nu mai poate fi tolerată într-un stat de drept și echitabil. • 4. Identitatea de gen este un proces complex și continuu de interacțiune între sine și ceilalți, ce permite ființelor umane să constate asemănările și deosebirile dintre ele, să interiorizeze psihologic trăsături feminine/ masculine și, implicit, rolurile sociale pe care le dețin, așteptările asociate femeilor/bărbaților. Identitatea de gen interacționează cu celelalte identități: etnică, religioasă, politică etc • 5. Socializarea de gen este o componentă a procesului general de socializare prin care se învață, se asimilează și se transmit normele de gen ale momentului și locului, încurajîându-se sau descurajându- se anumite comportamente și atitudini de gen, considerate potrivite din punct de vedere social și cultural. • 6. Feminitatea și masculinitatea sunt două concepte asociate, articulând dimensiunea sexuală cu cea de rol social. Devenirea umană este în corelație cu un set de reguli ce guvernează comportamentul și înfățișarea femeilor/bărbaților. Aceste reguli subsumează existența feminină “eticii grijii”, sacrificiului de sine pentru realizarea celuilalt (soț, copii) și conformării la un model masculin de atractivitate sexuală. Existența masculină este asociată “eticii dreptății”, controlului, deciziei și modelului singular în accepțiunea culturii patriarhale. • 7. Stereotipurile de gen pot fi deținute prin: “convingerile, ideile, credințele pe care le au oamenii dintr-o societate în privința atributelor și așteptărilor comportamentale ale bărbaților și femeilor”. • 8. Rolurile de gen sunt activitățile pe care trebuie să le facă băieții, respectiv fetele, datorită diferențelor de sex. • 9. Egalitatea dintre bărbați și femei presupune un nivel egal de autonomie, de responsabilitate și de participare a ambelor genuri umane în toate sferele de activitate. Egalitatea genurilor a fost definită ca „faptul de a oferi fetelor și băieților, femeilor și bărbaților drepturi egale, șanse egale, condiții și tratamente egale în toate domeniile vieții și de activitate socială” • 10. Echitatea de gen este comportarea bazată pe respectarea reciprocă a drepturilor și obligațiilor, pe satisfacerea în mod egal a intereselor fiecăruia. • 11. Egalitatea de gen în învățământ se referă la învățarea în școală a tuturor aspectelor legate de gen, egalitate, echitate. • 12. Relațiile de gen • 13. Diferența și segregarea de gen • 14. Formele de degradare a femeii și femininului/bărbatului și masculinului : abuzul emoțional, hărțuirea sexuală, sexismul, limbajul sexist, violența domestică (casnică), violul, prostituția, pornografia, traficul de ființe umane – fenomene explicate și analizate astăzi frecvent în toate mijloacele de informare în masă și studii de specialitate. • 15. Discriminarea • 16. Toleranța • 17. Patriarhatul • 18. Matriarhatul • 19. Feminismul • 20. Emanciparea EDUCAŢIA SENSIBILĂ LA GEN din perspectiva școlii prietenoase copilului
Prin dimensiunea de gen se presupune analiza impactului influenţelor sistemului
de învăţămînt asupra dezvoltării băieţilor şi fetelor, conştientizării de către aceştia a propriei identităţi de gen, alegerii idealurilor şi scopurilor vitale, statutul în colectivul şcolar având drept reper sexul biologic. Pornind de la studiile în domeniu, specificăm principalele elemente ce vizează dimensiunea de gen în educaţie :
• accesul la educaţie (în funcţie de apartenenţa la un sex sau altul);
• conţinutul învăţării (stereotipurile de gen, promovare de modele de gen etc. în manuale,materiale didactice);
• forme şi modalităţi de organizare a învăţământului (cu elemente specifice pe genuri:
gradul de implicare a fetelor/băieţilor, în grupuri separate sau mixte etc.); • modalităţi de evaluare a cunoştinţelor (stereotipuri de gen, cu elemente specifice: atitudini,aprecierea elevilor pe criteriu de sex etc.); • caracteristici ale corpului profesoral care se ocupă de educaţia fetelor şi/sau a băieţilor(ponderea femeilor/bărbaţilor, nivelul de stereotipizare personală şi profesională, etichetarea elevilor pe criteriu de sex etc.), • climatul de gen (fizic, informaţional, relaţional) al instituţiilor educaţionale etc. • Educaţia de gen se bazează pe principiile fundamentale care vizează procesul educaţional, prin luarea în considerare a specificului de gen: • principiul non-discriminării pe criteriu de sex, care prevede asigurarea accesului egal pentru băieţi şi fete la studii; a egalităţii de drepturi a ambelor genuri în raport cu educaţia; • principiul tratamentului egal al fetelor şi băieţilor, care asigură oferirea de şanse egale fetelor şi băieţilor ca subiecţi ai procesului de învăţământ prin acţiuni şi atitudini pozitive, corecte şi respectuoase faţă de ambele genuri; • principiul corelării şi continuităţii axiologice între educaţia de gen şi educaţia pentru democraţie, educaţia pentru pace şi toleranţă, educaţia civică şi alte „noi educaţii”, care realizează inter-relaţionarea acestora, având ca puncte de reper valorile fundamentale şi valorile democratice; • principiul valorificării experienţelor pozitive şi trăirilor de gen ale educabililor care facilizează conştientizarea identităţii şi experienţelor de gen în contextul practicilor sociale; • principiul cunoaşterii şi promovării consecvente a egalităţii de gen în contextul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, care asigura stabilitatea normativă în grupul de referinţă,comunitate, familie,societate; • principiul unităţii valorilor umane fundamentale, valorilor naţionale, va- lorilor de gen, care formează temelia culturii de gen; • principiul respectării egalităţii de gen la nivel personal şi social, care presupune asigurarea continuităţii comportamentelor parteneriale de gen în viaţa privată şi publică, drept premisă a formării culturii de gen; • principiul corelării optime a aspectelor psiho-fiziologice şi de gen, social- politice, cultural-spirituale ale educaţiei, care presupune asigurarea abordării complexe a educabililor în procesul educaţiei, fapt ce asigură eficienţa educaţiei de gen. • Care sunt aspectele de care vom ține cont în raport cu sensibilizarea la gen?
• Disciplinele de bază şi cele opţionale trebuie să includă informaţii /module
/materiale din domeniul egalităţii de gen relevante pentru aceste discipline.
• Manualele şi materialele didactice trebuie să conţină imagini /informaţii care
reflectă diverse situaţii, personaje (fete /femei şi băieţi /bărbaţi) care realizează activităţi multiple de valorificare a potenţialului fiecăruia, orientate spre cooperare. Este nevoie de o înţelegere mai subtilă de către profesori a faptului cum copiii învaţă despre egalitatea de gen din manual și materialele didactice selectate.
• Limbajul de instruire trebuie să fie non-sexist: terminologia tradiţională, pe
alocuri fiind nesensibilă la gen, în final poate avea impact negativ asupra formării perceperilor şi atitudinilor fetelor şi băieţilor vizavi de statuturile şi oportunităţile de promovare în societate. De exemplu, odată cu avansarea în poziţii decizionale se observă utilizarea termenilor de gen masculin: ministru, preşedinte, vice-ministru, vice-preşedinte etc.
• Metodele de evaluare trebuie să asigure tratamentul echitabil al elevilor: evaluarea continuă permite depăşirea atitudinilor diferenţiate pe sexe a pedagogilor . Evaluarea neadecvată, presupoziţiile tradiţionale în bază de sex rol referitoare la capacităţile fetelor şi băieţilor,afectează confortul psihoemoţional al ambelor genuri, subminează motivarea pentru studii, limitându-le aspiraţiile de viitor.
• Relaţiile dintre profesori şi elevii din instituţia de învăţământ
trebuie să se bazeze pe respect şi non-discriminare. Şcoala trebuie să interacţioneze cu comunitatea locală pentru a se asigura că problemele locale semnificative a inegalităţii de gen sunt analizate şi propuse spre rezolvare. Analizați imaginea folosită la ora de Dezvoltare personală și răspundeți la întrebarea: În ce măsură imaginea utilizată de profesorul X reflectă sensibilizarea la gen? Analizați enunțurile cadrelor didactice. Ce observați?
• Cercetătorul Marie Curie a primit două premii
Nobel în două domenii științifice diferite - fizică și chimie. • Vor modera serata tematică 2 fete, iar competiția sportivă – 2 băieți din clasă. • Băieții sunt mai raționali, iar fetele mai sensibile. • Ești la fel ca și tatăl tău. Sfere de interacțiune a fetelor și băieților
• În sala de clasă la lecție.
• La școală, la activități extracurriculare/ extrașcolare/ proiecte. • Mediul informațional la școală/ în Internet. • În școală, la pauze. • În comunitate, la diverse activități festive. • În comunitate, în timpul liber, activitatea cotidiană. Cum îmbunătățim relațiile dintre băieți și fete?
• Oferim aceleași condiții de studii, sarcini de învățare și sarcini de amenajare,
curățenie în spațiul clasei. • Nu există module de studii/ discipline/ activități separat pentru fete și separat pentru băieți. • Grupurile de interacțiune trebuie să fie constituite din băieți și fete. • Abordăm prin intermediul disciplinei predate subiecte legate de relații dintre fete și băieți, nondiscriminare, afirmare a personalității umane, indiferent de genul/ sexul acesteia. • În cadrul activităților pe interese, activităților extrașcolare antrenăm și băieții, și fetele, în condiții egale. • Evităm etichetări de orice gen, referințe la particularități native, limbajul sexist, discriminatoriu. • Planificăm activități cu elevii și părinții de învățare a echității de gen și șanse egale, ca de ex.: percepția genului, deosebiri dintre bărbați și femei, violența domestică, roluri în familie etc. • În vechile confesiuni ale indienilor de pe continentul american găsim următoarea idee: „În fiecare bărbat se reflectă femeia și în fiecare femeie se reflectă bărbatul”. Comentați acest gnâd. • Realizarea sensului • Analizează simbolul Dao („Calea Adevărului”) după următorul algoritm: • 1. În ce raport se află jumătățile din interiorul cercului: sunt identice, opuse, complementare, altfel? • 2. Care este semnificația punctelor din interiorul fiecărei jumătăți a simbolului Dao? • 3. Ce semnifică simbolurileYang și Yng? • 4. De ce jumătățile se îmbină într-o formă rotundă? Yang (începutul masculin) Yin (începutul feminin) • Reflecție • Raportează mesajul simbolului Dao la realitatea de azi, care pledează pentru armonie în diferențe și asumarea reciprocă a rolurilor de gen. • FIȘA 12. LACRIMILE – O SLĂBICIUNE DE GEN?
• Evocare • Ce înseamnă lacrimile pentru o femeie? Dar pentru un bărbat?
• Realizare a sensului • Citește și reflectează. Subliniază motivele pentru care plîng femeile. • “De ce plîngi, mămico?”, a întrebat-o un băiețel pe mama sa. „Plîng pentru că sînt femeie”, i-a răspuns ea. „Nu înțeleg...”, a zis copilul. Mama l-a strîns la piept, spunîndu-i: „Niciodată nu vei înțelege, piciule...”. Nesatisfăcut de răspuns, băiețelul s-a adresat tatălui: „Tată, spune-mi, te rog, de ce femeile plîng, uneori, se pare că fără motiv?”. „Femeile întotdeauna plîng fără motiv...”, a fost ceea ce a putut să-i răspundă părintele. Au trecut ani... băiețelul a crescut, iar întrebarea ce-l frămînta în copilărie continua să-l preocupe... Atunci, el a apelat la ajutorul lui Dumnezeu: „Doamne atotputernic și atotștiutor, răspunde-mi, de ce femeile plîng atît de ușor?”. La care Dumnezeu i-a mărturisit: „Atunci cînd am plăsmuit Femeia, aveam un singur gînd: să fie desăvîrșită... I-am făcut umerii puternici, ca să poată purta povara lumii; i-am făcut și gingași, ca să poată dărui căldură... Am hărăzit-o cu putere lăuntrică, pentru ca să poată îndura chinurile nașterii și necazurile pe care i le pot provoca propriii copii... I- am dat vigoare și curaj, care s-o ajute să-și urmeze calea, să-și îngrijească familia prin suferință, greutăți și osteneală, fără a se plînge... I-am dăruit cu prisosință sensibilitate și gingășie pentru a-și iubi odraslele, în orice împrejurări, chiar dacă acestea îi pricinuiesc durere... Aceeași tandrețe o ajută să le aline durerea celor apropiați, împărtășindu-le neliniștea și grijile... Am înzestrat-o cu bărbăție, pentru a fi în stare să îndure neajunsurile și greșelile soțului... Am zămislit-o din coasta lui, pentru a-i apăra inima acestuia. Am făcut-o înțeleaptă și chibzuită, pentru ca să priceapă că un bărbat cumsecade niciodată nu-și va umili nevasta, dar, uneori, îi va pune la încercare statornicia și hotărîrea de a-i fi alături. I-am mai dăruit și o lacrimă, ce îi aparține numai ei... O va vărsa la nevoie, căci e unica ei slăbiciune... E o lacrimă dăruită omenirii...”. • (Buletin informativ, CNSIPF, Chișinău, nr. 4(11), 2001) • • Compară mesajul acestui text cu cel al poeziei Lacrimile de L.Blaga (manualul de Literatura română, clasa a XII-a), în care lacrimile semnifică singurătatea omului, indiferent de gen, ca început al dramei existențiale. Care sînt riscurile unei abordări unilaterale? Reflecție • • Comentează, în cheia Agendei cu notițe paralele, una dintre afirmațiile de mai jos: • 1. „Plîng pentru că sînt femeie”. Mama l-a strîns la piept, spunîndu-i: „Nicioda-tă nu vei înțelege, piciule...”. • 2. Nesatisfăcut de răspuns, băiețelul s-a adresat tatălui: „Tată, spune-mi, te rog, de ce femeile plîng, uneori, se pare că fără motiv?”. „Femeile întotdeauna plîng fără motiv...”, a fost ceea ce a putut să-i răspundă părintele. Vă mulțumesc pentru atențe.