Tema nr.

4
Particularităţile kinetoterapiei
în perioada de sarcină

DISCIPLINA:
KINETOTERAPIA ÎN OBSTETRICĂ ȘI
GINECOLOGIE
 Planul:
◦ Kinetoterapia în I-ul trimestru de
sarcină
◦ Kinetoterapia în trimestrul II de sarcină
◦ Kinetoterapia în trimestrul III de
sarcină.
 1.1. Kinetoterapia în I-ul trimestru de sarcină
Trimestrul 1 (primele 13 săptămâni): în această perioadă se vor aborda
poziţii care să asigure relaxarea şi comoditatea gravidei, poziţii de lucru
fundamentale cu bază de susţinere. Se va avea în vedere că există
posibilitatea ca embrionul să nu fie bine fixat în uter şi se vor include în
program doar exerciţii globale de menţinere a stării de sănătate fizică și
psihică, care nu o vor supune la riscuri pe viitoarea mămică.
Obiectivele kinetoterapiei şi mijloacele folosite în trimestrul I de
sarcină:
• conştientizarea posturii corporale normale
• creşterea mobilităţii articulaţiilor realizată activ în toate poziţiile şi
planurile de mişcare
• creşterea elasticităţii musculare prin exerciţii de stretching
• menţinerea tonusului musculaturii peretelui abdominal
• reeducarea respiraţiei prin trecerea respiraţiei de tip toracic superior,
specifică femeii, la cea de tip toracic inferior şi abdominala
• autocontrolul şi tonifierea planşeului pelvin
• supravegherea greutăţii corporale, nu mai mult de 2 kg în primul
trimestru de sarcină.
Reeducarea respiraţiei în trimestrul I de sarcină: tehnica, avantaje.
Reeducarea respiraţiei se începe precoce, chiar din trimestrul I de sarcină,
pentru a se putea forma un bun control al respiraţiei, care va duce la:
- îmbunătăţirea ventilaţiei pulmonare
- folosirea ritmată şi conştientă a respiraţiei nu numai în timpul naşterii, dar şi
postpartum.
Reeducarea respiraţiei diafragmatice consta în:
- relaxarea cu bombarea abdomenului în inspir, facilitând coborârea
diafragmei
- contracţia cu sucţiune a peretelui abdominal care va creşte presiunea
intraabdominală, diafragmul împins în sus facilitând expirul. Învăţarea
acestei tehnici se va face la început din poziţia de decubit dorsal, având
genunchii flectaţi, tălpile pe sol, cu o mână pe torace şi alta pe abdomen,
executându-se respiraţii ample fără ca mâna de pe torace să se ridice în timp
ce mâna de pe abdomen urmează mişcările respiratorii. Reeducarea
respiraţiei cuprinde şi exerciţii de coordonare a respiraţiei cu mişcarea
efectuată, exerciţii ce vor fi necesare în ultima lună, când mişcările
respiratorii se vor coordona cu mişcările de împingere şi expulzie perineală.
Autocontrolul şi tonifierea planseului pelvin: tehnica şi avantaje.
Autocontrolul pelvin presupune nişte poziţii de facilitare, cum ar fi:
• pentru contracţii voluntare: decubit dorsal, decubit lateral, şezând pe
scaun
• pe genunchi cu sprijin pe palme sau cu antebraţele sprijinite pe un
scaun
• şezând cu trunchiul înclinat înainte, braţele sprijinite pe un suport
• şezând-rezemat pe un plan moale, cu coapsele în abducţie, genunchii
flectaţi şi tălpile fixate pe sol. Controlul voluntar pentru obţinerea
unei contracţii perineale constă în micşorarea distanţei dintre simfiza
pubiană şi coccis, precum şi dintre tuberozităţile ischiatice, urmată de
autoînălţări ale planşeului pelvin cu menţinerea contracţiei musculare
timp de 6 secunde; pauza 12 secunde; repetiţii de 5-6 serii de 2-3 ori
pe zi.
Pentru controlul distensiei perineale se efectuează exerciţii de
respiraţie diafragmatică: inspir cu bombarea abdomenului, urmat de
mişcări de împingere de sus în jos care vor duce la senzaţia de
eliberare a organelor pelvine (vezica urinară, uretra, rect).
Variantele pentru mers şi alergare în trimestrul I de sarcină.
Acestea sunt:
1. mers pe vârfuri pe marginea externă a plantei, apoi mers
încrucişat.
2. mers obişnuit cu extensia braţelor pe verticală şi orizontală.
3. mers cu palmele pe umeri, cu ridicarea la fiecare pas a braţelor
la verticală, concomitent cu flexia unui genunchi la piept.
4. mers fandat cu aplecarea trunchiului înainte, braţele în
extensie.
5. alergare uşoara: obişnuită, cu pendularea gambei înapoi, cu
genunchii extinşi, cu paşi laterali sau încrucişaţi, cu opriri şi
luarea poziţiei corecte a corpului.
6. mers cu respiraţie: expir prelungit cu controlul costal, adică
restrângerea cutiei toracice, apoi inspir cu ridicarea umerilor şi
lărgirea diametrelor toracice.
 Exerciţii pentru trenul superior in trimestrul I de sarcina.
Acestea se pot realiza din 2 poziţii:
• din poziţie ortostatică:
1. redresarea activă a corpului în poziţia corecta.
2. exerciţii pentru umeri şi omoplaţi: ridicări, coborâri, rotaţii
efectuate în ambele sensuri, simultan sau alternativ.
3. exerciţii pentru cap şi gât: flexii, extensii, înclinări, rotaţii,
circumducţii.
4. exerciţii ale membrelor superioare însoţite de mişcări ale
capului şi ale gâtului.
5. exerciţii de fandare laterală însoţită de rotaţii ale trunchiului
• din poziţia şezând pe mingea Physioball:
a. exerciţii de fandare laterală cu menţinerea trunchiului pe
verticală şi a palmelor pe umeri.
b. exerciţii de translare a bazinului: laterală, înainte, înapoi, cu
braţele mereu pe orizontală.
 Exerciţii de stretching pentru trenul superior şi inferior in trimestrul I
de sarcina
Pentru trenul superior:
1. stând depărtat, înclinarea trunchiului cu menţinerea întinderii, braţul
dinspre mişcare trage de braţul opus; şi invers.
2. din patrupedie, cu genunchii depărtaţi, aducerea şezutului spre călcâie,
coborârea trunchiului spre sol, braţele se întind înainte, sprijin pe podul
palmei cu extensie maximă a coloanei, menţinere, revenire, relaxare.
Pentru trenul inferior:
1. din decubit dorsal, având membrul superior stâng întins oblic pe sol,
capul răsucit spre el, se flecteză genunchiul stâng, apoi se roteşte spre
dreapta, amplificând mişcarea de menţinere cu ajutorul mâinii drepte; şi
invers.
2. din şezând, cu membrul inferior stâng întins, având planta în extensie
dorsală, celalalt membru inferior flectat şi abdus, se execută înclinări
laterale de trunchi cu arcuirea braţelor, întindere, relaxare; şi invers.
3. din şezând, cu membrul inferior stâng întins, celalalt flectat şi abdus, talpa
aşezată la nivelul genunchiului opus, se execută aplecări ale trunchiului
spre înainte, prinderea gleznei şi menţinerea extensiei, relaxare; şi invers.
Exerciţii de tonifiere musculară în trimestrul I de sarcina.
1. din decubit dorsal, cu genunchii flectaţi şi tălpile pe sol:
a. având sprijin pe coate, se ridică capul şi umerii până se desprinde
vârful omoplatului de pe sol, iar lomba se aplatizează.
b. din sprijin pe cotul stâng, se roteşte trunchiul spre stânga, astfel
încât palma dreaptă să ajungă la genunchiul drept; şi invers.
c. palmele se aşează sub fese pentru autocontrol, se contracta
musculatura abdominală şi fesieră, se desprinde bazinul şi coloana
de pe sol, menţinere, apoi revine cu coborârea mai întâi a lombei
pe sol şi apoi a bazinului.
2. şezând din poziţia „mahomedană” cu braţele flectate, având în
mâini bandă elastică, plasată în partea anterioară a trunchiului, se
execută întinderea ei pe orizontală sau diagonală.
3. din decubit ventral, cu braţele pe lângă corp, se ridică capul şi
umerii, abdomenul rămâne pe sol, odată cu abducţia omoplaţilor şi
tracţionarea lor caudală, adică contracţii izometrice de 5-6 secunde.
 Kinetoterapia în Trimestru II de sarcină
Trimestru II (săptămânile 14 – 27): Aceasta este perioada în care, prin retroversia
bazinului în timpul schimbării centrului de greutate, se accentuează lordoza lombară
(în care bazinul se află în poziţie de anteversie, cu tendinţa de orizontalizare). În
această perioadă, dat fiind modificările din corpul gravidei, se limitează efortul fizic.
Se vor aborda poziţii delordozante de lucru cu baza de susţinere mare.
Obiectivele şi mijloacele folosite sunt:
1. Tonifierea boltii plantare prin exerciţii de gleznă executate simultan şi alternativ
2. favorizarea întoarcerii venoase prin: posturări (membrele inferioare la 30º faţa de
suprafaţa de sprijin);
- mobilizări active ale articulaţiilor membrelor inferioare (se insistă pe circumducţii);
- mişcări de pedalare;
- exerciţii de stretching;
- masaj clasic;
- masaj pneumatic de tip angiomat;
- purtarea de ciorapi elastici
3. Creşterea mobilităţii articulaţiei coxo-femurale şi amplificarea mişcărilor de nutaţie
şi contranutaţie
4. Atenuarea crampelor musculare
5. scăderea atitudinii lordotice
6. creşterea elasticităţii musculare
7. tonifierea musculaturii planşeului pelvin
 Indicaţiile metodice sunt:
1. poziţiile de lucru vor fi delordozante şi cu baza de susţinere mare.
2. contraindicaţiile sunt similare celor din trimestrul I de sarcina.
3. poziţia de decubit dorsal se reduce treptat, deoarece poate duce la
compresia vaselor mari, determinând brahicardie, hipotensiune, vertij,
scăderea fluxului sanguin uterin.
4. se introduc progresiv mişcări pentru musculatura abdominală.
5. masajul membrelor inferioare în scopul activării circulaţiei de
întoarcere şi prevenire a edemelor şi a varicelor.
6. gimnastica Bürger se efectuează astfel:
- din decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 45º, se execută
mişcări ale degetelor şi de glezne timp de 2-3 minute - se trece apoi la
poziţia şezând, cu picioarele atârnate, timp de 2-3 minute, efectuând
aceleaşi mişcări - se revine cu membrele inferioare la orizontală timp de
3-6 minute; acest ciclu se repeta de 5-6 ori, de mai multe ori pe zi.
7. exerciţii de tip stretching, în special cele de mărime a diametrelor
pelvine.
8. se măreşte progresiv numărul de exerciţii pentru menţinerea boltii
plantare şi cele de autocontrol respirator.
Exerciţii pentru trenul superior în trimestrul II de sarcină.
Din poziţie ortostatică:
1. exerciţii pentru cap şi gât: flexii, extensii, înclinări laterale, rotaţii,
circumducţii.
2. exerciţii pentru umeri şi omoplaţi: ridicări, coborâri, abducţii, adducţii,
efectuate alternativ şi simultan.
3. exerciţii pentru braţe şi zona toracală: mişcări combinate cu diverse
obiective sau libere.
Exerciţii de stretching pentru trenul superior şi inferior în trimestrul
II de sarcină.
Pentru trenul superior:
1. din stând depărtat, cotul stâng flectat, palma pe umărul opus, braţul la
orizontală, cealaltă mână prinde cotul şi tracţionează de el ca omoplatul
să se depărteze cât mai mult de coloana vertebrală; şi invers.
2. din şezând, având cotul drept flectat şi palma aşezată pe omoplatul
opus, cealaltă mână prinde cotul şi îl tracţionează peste linia mediană a
corpului, alungind musculatura membrului superior drept şi a părţii
drepte a trunchiului; si invers.
3. din stând depărtat cu palmele împreunate la spate, membrele superioare
se depărtează de corp în extensie maximă.
Pentru trenul inferior:
1. din şezând cu membrele inferioare flectate şi abduse,
aplecări alternative ale trunchiului spre genunchi cu
menţinerea poziţiei finale timp de 5-6 secunde.
2. din şezând cu membrele inferioare flectate şi abduse, se fac
împingeri cu coatele la nivelul genunchilor pentru mărirea
abducţiei; cu cât se vor apropia mai mult tălpile de bazin, cu
atât se va facilita mişcarea de întindere a muşchilor rotatori
interni.
3. din decubit dorsal, se flecteză alternativ câte un genunchi
spre piept, menţinându-se întinderea musculaturii
posterioare a coapsei, în timp ce celalalt membru inferior
este extins, cu piciorul în dorsiflexie.
4. din decubit lateral, se prinde glezna membrului inferior
heterolateral, se duce în abducţie şi de tracţionează în sus; şi
invers.
 
 Şcoala spatelui în trimestrul II de sarcină.
Exerciţii din şcoala spatelui:
1. Învăţarea poziţiei corecte pentru odihna din decubit lateral.
2. Exerciţii de delordozare efectuate din ortostatism, şezând sau decubit,
bascularea bazinului fiind asistata de kinetoterapeut.
3. Exerciţii uzuale de delordozare şi inzavorare a coloanei lombare:
a. genoflexiuni cu genunchii depărtaţi pentru a ridica o greutate cu
ambele mâini, purtându-se apoi greutatea la nivelul bazinului.
b. pentru deplasarea greutăţilor, purtarea lor se face, în mod egal, în
ambele mâini.
c. ridicarea din pat se face prin rostogolire laterală, apoi prin împingerea
în braţe şi coborârea concomitentă a membrelor inferioare pe sol.
d. ridicarea din şezând se face prin translarea trunchiului spre înainte,
împingere în mâini, menţinerea poziţiei neutre a bazinului şi extensia
genunchilor cu ridicarea verticală a corpului.
e. aplecarea în faţă se face din poziţia stând cu un membru inferior
flectat şi sprijinit pe un suport de 15-20 cm înălţime.
Exerciţii de tonifiere a musculaturii abdominale,
fesiere şi a membrelor inferioare în trimestrul II de
sarcină.
Pentru tonifierea musculaturii abdominale:
1. din decubit dorsal, cu genunchii flectaţi şi tălpile
sprijinite pe sol, se execută:
a. flexii ale trunchiului cu braţele pe lângă corp, flectate
cu sprijin pe coate şi cu palmele la ceafa.
b. flexii cu răsuciri ale trunchiului, executate concomitent
cu flexi alternativă sau simultană a membrelor inferioare
pe bazin.
c. pedalări pe bicicleta.
2. din patrupedie, apoi din ortostatism, se execută
contracţii voluntare ale muşchiului transvers abdominal,
însoţite de mişcări respiratorii.
Pentru tonifierea musculaturii fesiere:
1. din patrupedie, cu sprijin pe antebraţe, se întinde
alternativ un membru inferior până se aliniază corpul;
se evită hiperlordoza şi rotaţii a trunchiului.
2. acelaşi exerciţiu, dar cu ridicarea membrului inferior
flectat la 90º; aceste exerciţii se pot executa libere sau
cu rezistenţă.
Pentru tonifierea musculaturii membrelor inferioare:
1. din decubit lateral, cu genunchiul homolateral flectat,
abducţia membrului inferior heterolateral, cu
menţinerea la 45º şi piciorul în dorsiflexie.
2. din decubit lateral, cu genunchiul homolateral flectat,
rotaţii externe ale membrului inferior heterolateral;
aceste exerciţii se pot executa liber sau cu rezistenţă.
 Kinetoterapia în Trimestru III de sarcină
Trimestrul 3 (săptămânile 28 – 40): În această perioadă, de regula, gravidele
au multe kilograme în plus şi, din această cauză, nu va putea face faţă
efortului fizic. De asemenea, fătul fiind mare, organismul gravidei va fi
supus unei solicitări cardiorespiratorii mari. Sunt interzise orice fel de
exerciţii care includ efort fizic mare.
Obiectivele kinetoterapiei şi mijloacele folosite în trimestrul III de
sarcină.
Obiectivele sunt:
1. continuarea exerciţiilor de asuplizare musculoarticular.
2. menţinerea tonusului postural şi prevenirea aplatizării bolţii plantare.
3. aplicarea măsurilor de îndepărtare a tulburărilor circulatorii.
4. instruirea gravidei asupra posturii corecte
5. învăţarea reflexelor de distensie şi expulzie îmbinate cu actul respirator şi
a poziţiilor de facilitare a coborârii fătului.
6. prezentarea metodelor de naştere naturală şi pregătirea gravidei şi a
familiei pentru actul naşterii.
7. inducerea stării de relaxare generală prin metoda Jacobson şi Schultz.
8. învăţarea poziţiilor obstreticale ce favorizează mişcarea de nutaţie şi
contranutaţie.
 Mijloacele sunt:
1. exerciţii libere.
2. exerciţii de tip stretching.
3. exerciţii cu obiecte: mingi, bastoane, etc.
4. exerciţii la aparate: pedalier, placă cu bile pentru
masaj plantar.
5. plimbări în aer liber.
6. masaj şi automasaj.
7. masaj relaxant.
8. posturarea.
9. înotul.
10. exerciţii de mers.
11. exerciţii de gimnastica respiratorie.
 
Exerciţii pentru tonifierea musculaturii plantare in
trimestrele II si III de sarcina.
Ele sunt:
1. din stând, se executa ridicări pe vârfuri şi coborârea
pe marginea externă a plantei cu flectarea degetelor.
2. din poziţia şezând:
a. prinderea cu degetele a unor obiecte mici.
b. strângerea unui prosop cu ajutorul degetelor.
c. exerciţii de rulare sub talpa a unui baston.
3. exerciţii de mers: pe vârfuri, pe călcâi, pe latura
externă a piciorului, cu picioarele goale pe nisipul
uscat.
4. exerciţii de relaxare musculară.
Contraindicaţii şi precauţii în aplicarea
programului kinetic în trimestrul III de sarcină.
Contraindicaţiile sunt: hipertensiune arterială,
insuficienţa cardiacă, întârziere în creştere
intrauterină, iminenţa de naştere prematură sau
naşteri premature în antecedente, ruptura spontană
prematură de membrane, placenta jos inserata,
sarcina multiplă, abdomen cicatricial.
Precauţiile sunt: cefalee; dispnee; contracţii uterine;
tumefacţia bruscă a mâinilor, feţei, picioarelor;
tumefacţia bruscă a unui singur membru inferior;
durere toracică; aritmii cardiace; vertij; durere bruscă
la nivel lombar, abdominal şi a simfizei pubiene.
 Indicaţii metodice specifice trimestrului III de sarcina.
1. intensitatea, volumul de lucru şi durata efortului fizic se
reduc treptat spre luna a IX-a, când se menţin numai
mişcările de respiraţie ce vor fi necesare în timpul travaliului,
precum şi exerciţiile uşoare ale membrelor şi plimbările în
aer liber.
2. pentru faza dilatării, se învaţă respiraţia toracică
superficială, prin care se evită coborârea diafragmului.
3. învățarea reflexelor necesare naşterii:
• reflexul de împingere: se inspiră bombând abdomenul,
concomitent cu împingerea de sus în jos, urmată de distensia
perineala, iar, în final, contracţia voluntară a abdomenului
accentuează împingerea
• reflexul de expulzie (Vasalva): inspiraţie diafragmatică cu
bombarea abdomenului, urmată de contracţie abdominală,
apoi perineală (gravida este în sprijin pe coate, ridică capul şi
pune bărbia în piept).
Exerciţii pentru trenul superior şi inferior în trimestrul III de sarcină.
Pentru trenul superior:
1. şezând pe saltea turceşte, se execută exerciţii pentru cap şi gât.
2. şezând pe saltea turceşte, se execută exerciţii pentru umeri şi omoplaţi.
3. şezând pe saltea turceşte, se prind mâinile palma în palmă şi se execută
presarea şi apoi îndepărtarea lor, la nivelul pieptului.
Pentru trenul inferior:
1. stând, ridicări pe vârfuri şi coborârea pe marginea externă a plantei cu
flectarea degetelor.
2. şezând pe saltea rezemat, membrele inferioare flectate, tălpile pe sol, se
execută extensia unui membru inferior, alunecând cu talpa pe saltea, şi
invers.
3. şezând pe saltea rezemat, cu membrele inferioare extinse, se execută
flexia unui membru inferior şi se aduce spre piept şi revenire, apoi invers.
4. patrupedie, se realizează abducţii alternative ale membrelor inferioare,
menţinând genunchiul flectat, apoi revenire.
5. ortostatism, mâinile pe şolduri, se execută uşoare fandări laterale
alternative.
6. bicicleta ergometrică.
Exerciţii de stretching şi exerciţii pentru coloana lombară în trimestrul
III de sarcină.
Exerciţii de stretching:
1. şezând turceşte pe saltea, se înclină trunchiul pe o parte menţinând
întinderea, braţul dinspre mişcare trage braţul opus, apoi invers.
2. patrupedie, genunchii depărtaţi, se duce şezutul spre călcâie, trunchiul
coboară spre sol, braţele se întind înainte, sprijinul este pe podul palmei, se
menţine, revine, şi apoi relaxare.
3. şezând pe saltea, membrul inferior stâng extins, planta în flexie dorsală,
celalalt membru inferior flectat şi abdus; se execută inclinare laterală de
trunchi cu arcuirea braţelor, întindere, relaxare, şi apoi invers.
Exerciţii pentru coloana lombară:
1. decubit dorsal, pe saltea, membrele inferioare flectate, se realizează lipirea
lombei de saltea.
2. decubit dorsal, pe saltea, membrele inferioare flectate, tălpile pe saltea, se
execută ridicarea bazinului şi bascularea dreapta-stânga, apoi revenire.
3. patrupedie, se arcuieşte spatele în sus, capul coboară între membrele
superioare, apoi se arcuieşte în partea opusă, capul efectuează extensie
(poziţia pisicii).
4. ortostatism, mâinile pe şold, se execută basculări înainte.
Exerciţii de respiraţie în trimestrul III de sarcină.
1. şezând pe minge, se închid ochii, se inspiră, concomitent de obturează nara
dreaptă cu policele, se expiră încet prin nara stângă şi apoi se inspiră pe aceeaşi
nară, apoi se acoperă nara stângă cu degetele 4 şi 5, expirând şi inspirând pe
nara dreaptă; se repetă cel puţin 2 minute.
2. şezând pe minge, o mână pe abdomen şi una pe torace, se efectuează respiraţii
normal-involuntare, încercând sa se conştientizeze tipul individual de
respiraţie.
3. şezând pe minge, se inspiră şi se expiră toracic.
4. şezând pe minge, se inspiră şi se expiră abdominal.
5. şezând pe minge, se antrenează apneea necesară exerciţiului de screamăt,
kinetoterapeutul ţinând o bucată de hârtie în dreptul gurii şi nasului, gravida
încercând, în timpul apneei, să nu mişte hârtia.
6. şezând pe minge, membrele inferioare depărtate la 100º, palmele pe feţele
posterioare ale coapselor, se inspiră pe gură profund, se flecteză gâtul, apnee 5
secunde, însoţită de screamăt şi se expiră rapid pe gura (3 repetări continue).
Așadar kinetoterapia aduce reale beneficii gravidei, prin menţinerea tonusului
muscular, dar în acelaşi timp și menţinerea stării de relaxare optimă. Sunt
exerciţii uşoare cu repetări puţine, deoarece atunci când o femeie este gravidă
nu se face tonifiere, ci se urmăreşte menţinerea tonusului muscular. Menţinerea
stării de sănătate în timpul sarcinii este benefică atât pentru mamă, cât și pentru
făt, sarcina va decurge normal, naşterea va fi mai uşoară.
Mulțumesc pentru atenție!!!