Tema nr.

5 Recuperarea bolnavilor cu
infarctul miocardic (IM)

Kinetoterapia în afecţiuni
cardio-respiratorii
 Planul lecţiei

1. Etiologia, patogeneza şi clinica

infarctului miocardic.
2. Etapele de reabilitare şi susţinerea fizică
a bolnavilor cu IM.
3. Etapa de reabilitare în staţionar.
4. Etapa de reabilitare în sanatoriu.
5. Etapa de reabilitare în policlinică.
 Infarctul miocardic
reprezintă un factor de necroză ischemică în miocard cauzat de
insuficienţa circulaţiei sanguine, care este produsă prin scăderea
severă a fluxului coronarian într-o regiune miocardică (suprafaţa
să fie de minim 1– 2 cm² pentru a putea fi identificată cu un IMA).
În dependenţă de localizarea focarului de necroză şi mărimea lui
deosebim:
- infarctul mic, atunci când focarele de necroză se pot vedea
numai la microscop;
- infarctul mare, ce afectează o parte a peretelui miocardului;
- infarctul transmural (când focarul de necroză este localizat în
grosimea miocardului). Focarul de necroză se absoarbe, se
reorganizează iar ţesutul muscular este înlocuit cu ţesut conjunctiv
(surprinde peretele, septul şi vârful inimii);
Factori etiologici
 factori etiologici
1. impermeabilitatea vaselor coronare în urma
trombului sau spasmului de lungă durată şi
cadioscleroză;
2. insuficienţa circulatorie a vaselor coronare
colaterale;
3. hipoxia de lungă durată;
4. dereglările neuroendocrine din miocard;
5. insuficienţa ionilor de Na şi K;
6. factorii de risc;
 Factorii de risc
Afecţiune cardiovasculară existentă
Vârsta
Obiceiuri nocive (fumat, alcool, cocaină etc.)
Conţinut crescut de lipide precum LDL, colesterol,
trigliceride
Conţinut scăzut de lipide de tip HDL
Diabet zaharat
Obezitate
Afecţiuni ale rinichilor
 Statistici
 Aproximativ unul din 25 de pacienţi, care a supraveţuit la
spitalizarea iniţială,decedează în primul an după infarct;
 Rata mortalităţii prin infarct este de circa 30%, înainte ca individul
să ajungă la spital;
 Mai frecvent se atestă la bărbaţi, după 40 - 50 ani, raportul bărbaţi /
femei este de 5,1 : 1 şi la 51 - 60 ani – este de 2 :1
 Incidenţa creşte cu vârsta;
  Cel puţin 25% din infarctele miocardice acute scapă diagnosticului
clinic imediat (formele ambulatorii, silenţioase) şi sunt descoperite
infarcte sechelare electrocardiografic după un număr de ani sau la
necropsie;
 Descendenţii celor care au făcut infarct sub vârsta de 50 de ani au
un risc de 3-5 ori mai mare decât cei proveniţi din familii neatinse
de infarct;
 Clinica infarctului
miocardic acut (IMA)

Boala se începe cu accese de dureri retrosternale acute

localizate pe proiecţia inimii, care pot să dureze, deseori,
ore în şir, până la 1 – 3 zile, care treptat devine surdă şi
sâcâitoare. Ca rezultat al durerii, ce durează 1 – 2 ore, se
dezvoltă insuficienţa cardiacă acută. IMA deseori are ca
complicaţii: şocul (scăderea TA, paloare, transpiraţie
rece, pierderea cunoştinţei), tahicardia, extrasistolia.
După acces creşte temperatura corpului şi apare
leucocitoza.
 Manifestări clinice (simptoame)
Durere de tip anginos (pacientul este agitat, tegumente palide şi
umide)
Tensiunea Arterială iniţial crescută (stres algic), ulterior variază
Tulburări de ritm
Dispnee
Anxetate
Transpiraţie pronunţată
Cefalee
Vertij
Sincope
Febră (după 12-24 ore, se menţine 5 – 7 zile)
Diagnosticul, examenul paraclinic
 Măsuri de urgenţă:

Nitroglicerină: sublingual,
repetat, doza 10-20 mg/min
Aspirină: prima doză 250 -500
mg
Repaus strict la pat
Chemarea urgenţei
 Tratamentul
Tratament medicamentos care are ca scop
înlăturarea durerii şi micşorarea coagulării
sângelui, şi reglarea regimului locomotor.
Principalul mijloc de reabilitare este gimnastica
curativă care se îndeplineşte în toate etapele de
reabilitare (durează de la 3 până la 6 săptămâni, în
dependenţă de mărirea focarului de necroză).
Reabilitarea completă a organismului durează
până la un an şi mai mult.
Etapele de reabilitare a bolnavilor cu IM
Clasele funcţionale a bolnavilor cu IM
 Etapa I
Obiective:
1. Să se asigure bolnavului capacitatea de autoîngrijire;
2. Obţinerea independenţei în sensul deplasării, în spital
şi în afara acestuia, fără ajutor din partea altor persoane;
3. Limitarea efectelor generale ale decubitului;
4. Combaterea repercusiunilor psihologice ale
imobilizării;
5. Pregătirea funcţională a aparatului cardiovascular
pentru trecerea la următoarea etapă.
Programul fizic de reabilitare a bolnavilor cu infarct miocardic la
etapa de staţionar
Model de complex de exerciţii în regimul
strict la pat
Model complex de exerciţii pentru subtreapta
I b (regim la pat)
Transferul bolnavului cu IM
Complex de exerciţii din regimul de salon
(poziţia iniţială şezând)
Pregătirea bolnavului pentru mers
 Termeni şi condiţii de numire a pacienţilor cu IM
în diferite grade de activitate, în funcţie
de clasa de severitate al bolii (zile de la debutul bolii).
 Etapa de reabilitare centru de reabilitare
sau sanatoriu

Obiective:
1. Menţinerea şi chiar, creşterea capacităţii de
efort maximă în raport cu severitatea afectării;
2. Reorientarea profesională în raport cu
capacitatea maximă de efort câştigată.
Mijloace: mobilizări active; exerciţii de
rezistenţă la cicloergometru; elemente din
jocuri sportive şi jocuri sportive dar fără
caracter competiţional
 Programul de reabilitare fizică a bolnavilor
ce au suferit atac de cord, în etapa de sanatoriu
 Kinetoterapia în etapa de reabilitare în
policlinică
Obiective:
1. Menţinerea şi chiar, creşterea capacităţii de efort
maximă în raport cu severitatea afectării;
2. Reorientarea profesională în raport cu capacitatea
maximă de efort câştigată.
Mijloace: mobilizări active; exerciţii de rezistenţă
la cicloergometru; elemente din jocuri sportive şi
jocuri sportive dar fără caracter competiţional
 Bibliografia

1. Branea Ioan.; Mancas, S. Exerciţiile fizice şi rolul lor în

programul complex de recuperare al bolnavilor coronarieni,
Timişoara Medicală, Timişoara. 1989
2. Gherasim, L.; Bruckner, I. Cardiopatia ischemică
nedureroasă. În: Păun, R. – Tratat de medicină internă – Bolile
cardio-vasculare, vol.III, Editura Medicală, Bucureşti, 1992
3. Marcu Vasile, Bazele teoretice ale exerciţiilor fizice în
kinetoterapie, Editura Universităţii Oradea, Oradea, 1995
4. ПОПОВ С.Н. Физическая реабилитация. Ростов-на-
Дону, 2005, 604 с.
5. Vlaicu, R.; Olinic, N. Reabilitarea precoce în infarctul
miocardic acut, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983