REGNUL PROTISTA

ALGELE
ST.GR.APASV-211
Namolovan Anastasia
Caracteristici generale
1. - Constituie un grup heterogen, care populeaza, in special, mediul acvatic. Unele
protiste traiesc in mediul umed si in lichidele din corpul plantelor si animalelor.

2. - Sunt organisme eucariote unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale.

3. Ele au nutritia autotrofa sau heterotrofa.

4. Locomotia se realizeaza prin flegeli (zoomastigine),al pseudopodelor(rizopode), cililor

(ciliofore).

5. Imultirea este asexuata sau sexuata.

 Algele lat,-iara de mare

Cu numele de alge sunt denumite atit organismele

procariote cit si organismele eucariote,
Din categoria procariotelor fac parte algele albasre-verzi.
Dintre eucariote fac parte celelalte
alge(verzi,brune,rosii,diatomee).
 Algele
.Constituie un grup diversificat, majoritatea
acvatice, trăind libere (Chlorella sp.) sau
fixate (Fucus sp.). Unele formează colonii
(Volvox aureus).

Au talul:
-unicelular: imobil (verzeala zidurilor – Pleurococcus sp.) sau mobil
(Chlamydomonas sp.)
-pluricelular, neramificat (mătasea broaștei – Spirogyra sp.) sau ramificat (lâna
broaștei – Chaldophora sp.).
01. Algele verzi reprezintă cea mai mare grupă de alge,
care prezintă clorofila drept pigment fotosintetizator
ÎNCRENGĂTURA principal. Ele reprezintă un grup parafiletic,
cuprinzând peste 9000 specii. Dimensiunile algelor
CHLOROPHYTA
verzi variază de la câțiva microni la peste 1 metru. De
(ALGE VERZI) la algele Streptophyta au evoluat plantele moderne

Toate algele verzi prezintă caracteristici comune:

pigmenți fotosintetizatori similari plantelor: clorofilă a și b, pigmenți xantofili și

rană du'lă"
carotenici;
pigmenții clorofilieni prezintă membrană dublă;
perete celular alcătuit din 2 membrane: una din celuloză și cealaltă din pectină, 
glicozidă, xilan etc;
reproducere predominant sexuală;
reproducere asexuată prin zoospori;
nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă;
diversitatea mediilor în care pot fi întâlnite.
 IMULTIREA

Înmultirea se poate face vegetativ, prin fragmentare de tal;

asexuat, prin spori mobili (zoospori), imobili (aplanospori) sau sexuat
prin: izogamie (gameti asemănători), anizogamie(gameti diferiti), oogamie
(gameti specializati, cum ar fi oosfera, gametul femel si anterozoidul,
gametul mascul) si conjugare (gameti proveniti din celule nespecializate
ale talului). Din unirea gametilor se formează zigotul. În ciclul de viată al
algelor verzi se disting două generatii: generatia sporofitică (diploidă,
asexuată) si cea gametofitică (haploidă, sexuată). Generatia gametofitică
este de lungă durată. Încrengătura Chlorophyta cuprinde trei clase:
Chlorophyceae, Zygnematophyceae 5i Charophyceae.
 Diversitatea algelor verzi

● Algele verzi filamentoase ● Algele verzi unicelulare ● Alge verzi cu aspect de puncte

● Algele verzi cu aspect de blana

● Algele verzi cu aspect de pensula ● Algele verzi cu aspect de vata
02.
ÎNCRENGĂTURA
PHAEOPHYTA
(ALGE BRUNE)

Alge brune, (clasa Phaeophyceae), clasă de aproximativ 1.500 de specii de alge din divizia

Chromophyta, obișnuită în apele reci de-a lungul coastelor continentale. Culoarea speciei
variază de la maro închis la verde măslin, în funcție de proporția pigmentului maro
(fucoxantină) la pigmentul verde ( clorofilă ). Algele brune variază ca formă și dimensiune,
de la epifite mici filamentoase ( Ectocarpus ) la uriașe complexekelps care au o dimensiune

rană du'lă"
cuprinsă între 1 și mai mult de 100 de metri- Laminaria , Macrocystis , Nerocystis ).

Înmultirea se realizează vegetativ, prin fragmentarea talului, asexuat prin zoospori si sexuat
prin izogamie, heterogamie si oogamie. Cele mai multe alge brune sunt specii marine,
fiind frecvent întâlnite în apele reci si temperate, mai ales în apropierea tărmurilor.
.
 Diversitatea algelor brune

● Laminaria saccharina ● Wackder wrack ( Fucus vesiculosus 

● Alge uriaș ( Macrocystis pyrifera )

03.
ÎNCRENGĂTURA
RHODOPHYTA
(ALGE ROSII)

Încrengătura Rhodophytacuprinde alge rosii, evoluate, pluricelulare. Culoarea este

dată de pigmentul ficoeritrina,care maschează clorofila si ceilalti pigmenti. Talul este
diferentiat în rizoid, cauloid si filoid. Sunt de dimensiuni mai mici decât algele brune,

rană du'lă"
ajungând până la 1 m. De regulă sunt plante autotrofe. Produsul de asimilatie este
amidonul de floridee.
Înmultirea se realizează pe cale vegetativă (fragmentare de tal), asexuată (spori) sau
sexuată (prin oogamie).
 Diversitatea algelor rosii

● Batrachospermum moniliforme ● Ceramium rubrum

 
Importanta algelor
● Datorită proceselor de fotosinteză, aceștia sunt principalii producători ai unei cantități imense de substanțe organice din corpurile de
apă proaspete și sărate. De remarcat este faptul că algele produc intens intens oxigen în apă, atât de necesar locuitorilor râurilor și
marinelor. Omul a apreciat de mult aceste plante și le-a găsit folosite în multe industrii și în agricultură.

VALOAREA ALGELOR ÎN NATURĂ ȘI VIAȚA UMANĂ

Poate cea mai importantă funcție pe care o îndeplinesc absolut toate tipurile de alge este absorbția dioxidului de carbon din apă. În schimb,
ele emit oxigen, fără de care este imposibil să ne imaginăm viața plantelor și animalelor moderne. La fel de importantă este participarea
algelor la circulația substanțelor pe planetă. Natura sa ciclică permite să existe toate tipurile de viețuitoare vii pe pământ de mai bine de o
mie de ani.

IMPORTANȚA ALGELOR ÎN AGRICULTURĂ

Marea importanță a algelor în natură și viața umană se datorează capacității lor de a produce materie organică. Prin
urmare, sunt utilizate pe scară largă în industria de parfumerie, produse alimentare și farmaceutice. Dar chiar mai
mulți dintre ei sunt folosiți în agricultură. În țările dezvoltate, îngrășămintele sunt obținute din alge.
Importanta algelor
IMPORTANȚA ALGELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
În fiecare an, pe toate continentele planetei, oamenii consumă câteva miliarde de tone de alge procesate. În primul rând, vorbim
despre alge marine. Aparține algelor brune. Conține o cantitate uriașă de substanțe nutritive și, mai important, utile. Acestea sunt
compuși de iod și calciu, care este necesar pentru un metabolism normal. 

UTILIZAREA ALGELOR ÎN MICROBIOLOGIE

Diversitatea și importanța algelor este mare. Și-au găsit aplicarea chiar și în microbiologie. Agar-agar este produs din alge brune
și roșii. Este capabil să se solidifice la temperatura camerei și să se transforme în jeleu. Această proprietate a acestuia a devenit
decisivă în alegerea dintre gelatină și agar în producerea mediilor de cultură pentru cultivarea microorganismelor. Această
substanță are proprietăți nutritive bune și nu se topește într-un termostat. Prin urmare, în prezent, toate substanțele nutritive
artificiale sunt preparate pe bază de agar.