Sistematica lumii

vii
 • este ramura biologiei care
are ca obiect descrierea şi
denumirea vieţuitoarelor -
Sistematica diversitatea lumii vii -
stabilind relaţiile
filogenetice dintre acestea.

• reprezintă teoria şi practica

clasificării vieţuitoarelor.
Taxonomia • taxis - aranjament şi nomos
– lege.

Cu alte cuvinte, dacă sistematica descrie şi denumeşte vieţuitoarele, taxonomia le

aranjează în sisteme de clasificaţii.
REGNURILE LUMII VII

Anima Ciuper
Plante le ci

Protiste

Monera
REGNURILE LUMII VII Include animalele
pluricelulare.
Cuprinde
algele macrofite, Cuprinde
plantele inferioare ciupercile,
şi superioare. organisme lipsite
de
clorofilă, saprofite
sau
parazite, cu
structură
Include uni-/pluricelulară
algele eubacterii
unicelulare ; bacterii cu structura
flagelate, celulara procariota
rhizopode, caracteristica si
ciliate şi archaebacterii –
sporozoare. bacterii cu structura
celulara
si functii atipice.
Constituirea acestor regnuri se bazeaza pe: tipul și structura celulara,
organizarea și tipul de nutriție.
Este important de reținut că virusurile nu sunt incluse în nici o clasificare,
ca o recunoaștere a caracterului lor de agenți infecțioși care nu au echivalent
în lumea vie.
 cuprinde mai multe filum-uri care au unele caracteristici comune
Regn

cuprinde mai multe clase care au unele caracteristici comune

Filum

cuprinde mai multe ordine care au unele caracteristici comune

Clasă

cuprinde mai multe familii care au unele caracteristici comune

Ordin

Famili cuprinde mai multe genuri apropiate

e

Gen grupează toate speciile de acelaşi tip, similare sau strâns înrudite

Speci categoria de bază în studiul organismelor vii animale şi vegetale și

e grupează indivizi care se pot împerechea între ei pentru a da
naştere unor urmaşi fertili.
 EXEMPLE:

Pisica domestică – Felis catus Omul – Homo sapiens sapiens

Regn: ANIMALIA Regn: ANIMALIA
Încrengătura: VERTEBRATA Încrengătura:VERTEBRATA
Clasa: MAMALIA
Clasa: MAMALIA
Ordinul: PRIMATE
Ordinul: CARNIVORA Familia: HOMINIDE
Familia: FELIDAE Gen: HOMO
Gen: FELIS Specia: SAPIENS
Specia: CATUS Subspecia: SAPIENS
Încadrarea taxonomică a fluturelui comun - Papilio machaon

Regnul: Animalia
Subregnul: Metazoa
Increngătura: Arthropoda
Subîncrengătura: Mandibulata
Supraclasa: Antennata
Clasa: Insecta
Subclasa: Pterygota
Secţiunea: Oligoneoptera
Supraordinul: Mecopteroida
Ordinul: Lepidoptera
Subordinul: Heteroneura
Familia: Papilionidae
Subfamilia: Papilionilnae
Genul: Papilio
Specia: Papilio machaon
 NOMENCLATURA SPECIILOR

Se utilizează pentru desemnarea numelui științific sau

specific.

Numele științific este intotdeauna o combinație a numelui de

gen, urmat de numele de specie (epitetul specific).

Inițiala genului din numele stiintific este scrisa întotdeauna cu

litera mare, iar a speciei cu litera mica, caractere italice: Rosa
canina.

Se utilizează limba latina sau greacă.

Supraregnul
Virusurile
 STRUCTURA MOLECULARĂ A
VIRUSURILOR
• Agenți patogeni alcătuiți din proteine si acizi nucleici;
• De dimensiuni extrem de mici - intre 10 si 300 milimicroni;
• Activează întotdeauna ca paraziți celulari și intracelulari.
• Sunt lipsite de organizare celulara și intracelulara;
• Ocupa un loc intermediar intre moleculele proteice si bacterii, avand forme spațiale
diferite.

10
Tipuri de
virusuri
 Particula
virală

Înveliș Miez central

Anvelopa
Nu este Molecula de
Diferite
Capsida prezentă la AN (ADN sau
proteine
toate ARN)
virusurile
• Bolile produse la plante si la animale de catre virusuri se numesc viroze, ce
se manifesta atunci cand sistemul imunitar, genetic sau dobandit, nu mai
poate face fata atacului virulent.
• Virozele cele mai frecvente la om sunt cele ale gripei, ale hepatitelor B si C,
ale poliomielitei, febrei aftoase, etc.
• La plante - virozele cartofului, mozaicul tutunului,etc.
 Diversitatea
multiplicării virale

A. virusul Ebola
B. Virusul Herpes
BACTERIOF
AGI
sunt virusuri adaptate la viața
parazitara în celulele bacteriene
și care prin multiplicare produc
liza acestora.
Analiza comparativă dintre bacteriofagi și virusuri
Multiplica
rea
Supraregnul
Procaryota
 REGNUL
ARCHAEBACTERI
A

• Cuprinde procariote care ar avea o origine filogenetică

timpurie din forme ancestrale.
• Sunt Gram-negative şi nu formează endospori.
• Multe specii au flageli.
• Include specii metanogene, strict halofile şi
termoacidofile.
 Regnul Monera
ÎNCRENGĂTURA
BACTERIA
• Bacteriile sunt • Bacteriile sunt
organisme primordiale. unicelulare. Ele pot
• Dimensiunile lor variază forma însă şi
între 0,125-0,250 μm (1 structuri coloniale.
μm = 1 μ = 0,001 mm) • Forma bacteriilor
la Mycoplasma şi peste este determinată
500 μm la unele bacterii genetic şi variază
filamentoase. foarte mult.
 MORFOLOGIA BACTERIILOR

stafilococii streptococii

pneumococii
MORFOLOGIA BACTERIILOR
STRUCTURA CELULEI PROCARIOTE
 PC la bacterii (organisme procariote) are o structură
specială cu componentul de bază peptidoglicanul sau
mureina.

27
 NUTRIŢIA

Bacterii
Se realizează prin
chemosintetizatoare-
absorbţia hranei in
capabile să-şi obţină
soluţie, prin peretele
energia prin reacţii
celular.
chimice.

Bacteriile albastre –
verzi şi
proclorobacteriile sunt
capabile de fotosinteză.
 INMULŢIREA
• este predominant asexuată,
prin fisiune – o formă de
diviziune celulară care nu
implică mitoza - deoarece nu
există nuclei tipici şi alte
organite.
• Catena de ADN se duplică,
iar ADN – ul rezultat se
distribuie la cele două celule
fiice formate din celula
parentală.
 ÎNCRENGĂTURA
CIANOBACTERIA

Peretele celular are o

Bacterii fotosintetizante Se mai numesc alge structură tipică pentru
care prezintă un aparat albastre sau alge albastre- bacteriile Gram-negative şi
fotosintetic particular verzi este frecvent acoperit de o
teacă .

Posedă heterocişti-
Genomul este reprezentat Aparatul fotosintetic este celulele terminale care şi-
de o moleculă de ADN format dintr-o serie de saci au pierdut capacitatea de
dublu helicală, circulară, de membranoşi turtiţi şi reproducere şi de
dimensiuni variabile. suprapuşi, tilacoizi, care diferenţiere dar și conferă
sunt sediul pigmenţilor capacitatea de fixare a
azotului.
ÎNCRENGĂTURA
CIANOBACTERIA
 IMPORTAN
ŢA
Saprofite
Saprofite Parazite
BACTERIIL
fermentative

Igenizează mediul;
OR
Implicate în diferite Boli ale plantelor,
procese industriale animalelor, omului
Redau elementele Descompun substanţe pneumonia,
chimice circuitelor organice în lipsa tuberculoza,
naturii oxigenului tetanosul, lepra,
toxiinfecţii alimentare
Biotehnologie (salmonella;
botulismul), holera,
difteria, ciuma