Integrarea Economica Europeana

Cuprins

• Introducere
• Integrarea in Europa
• Obiectivele principale ale Uniunii Europene
• State membre ale Uniunii Europene
• Etapele integrarii economice
• Concluzie
 Introducere
Integrarea economica
europeana a aparut in urma
dorintei de a suprima barierele
tarifare din libera circulatie e
bunurilor,capitalurilor,serviciilor
si persoanelor si completarea
realizarii pietii unice.

A contribuit si impiedicarea
confruntarilor razboinice asupra
terenului european, favorizand
reconstructia distrugerilor din cel de-al
doilea razboi mondial, aparandu-se de
agresivitatea economica americana,
constituindu-se ca o a treia putere
economica mondiala
 Integrarea in Uniunea Europeana
In urma celui de al doilea război mondial Europa suferise mari pierderi umane şi
materiale. Se confrunta cu o criză politică, morală şi intelectuală, îşi pierduse prestigiul
în lume, mai ales în raport cu S.U.A. care se afla într-o perioadă de prosperitate
economică.
Tot în această perioadă, Europa ajunsese divizată, în ciuda atâtor elemente comune
la care europenii ţineau. Divergenţele între statele europene au contribuit la alunecarea
Europei în Războiul rece, iar ca urmare a acestui război, mari puteri europene au ajuns
pe loc secundar. Astfel se explică faptul că, pe de o parte endinţele spre unitatea
europeană sunt impulsionate în primul rând din interiorul acestor state.
Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie cunoscută drept Comunităţile Europene. Ea a
început sub forma a trei organizaţii distincte, dar totuşi înrudite între ele:
- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului
- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
- Comunitatea Economică Europeană (CEE numită şi Piaţa Comună).
Scopu CEE era inlaturarea progresiva a barierilor vamale, libera circulatie a fortei de
munca si a capitalului.
Cele trei comunitati CECO, CEE, SI EURATOM au ajuns cu timpul tot mai nedeosebit.
 Obiectivele principale ale Uniunii Europene
Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi popoarele
acestora, într-o manieră coerentă, având drept scop solidaritatea. Principalele obiective
sunt:

- promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită în 1993, iar
moneda unică a fost lansată în 1999);

- să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională, prin ajutorul umanitar

pentru ţările membre, o politică externă şi de securitate comună, implicare în reyolvarea
crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale;

- să instituie cetăţenia Europeană, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o

completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europei;

să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie, legată de funcţionarea pieţei interne

şi în particular de libera circulaţie a persoanelor;

- să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunitar.

 Statele membre ale Uniunii Europene
State fondatoare: State candidate:

- în 1950 – Germania, Franţa, Belgia, Italia, - Croaţia;

Luxemburg, Olanda. - Turcia;
- în 1973 – Marea Britanie, Irlanda, - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Danemarca.
- în 1986 – Portugalia, Spania.
- în 1995 – Finlanda, Suedia, Austria.
- în 1981 – Grecia.
- în 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia,
Slovenia, Ungaria.
- în 2007 – Bulgaria, România.

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care

a început în anul 1951, între şase ţări europene. După cincizeci de ani şi şase
valuri de aderare, Uniunea Europeană are astăzi 27 de state membre, Turcia şi
Croaţia sunt ţări candidate cu care negocierile de aderare sunt în curs de
desfăşurare.
 ETAPELE INTEGRĂRII ECONOMICE:

I Etapa- În Europa Occidentală prima organizare economică

internațională cu caracter integriționist a fost CECO 1951
(Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului) propusă de
ministrul francez R. Schuman. Tratat semant la Paris de către
Franța, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul
a intrat în viguare în 1952. Țările sunt propuse unirii
eforturilor pentru scoaterea din criză a industriei cărbonifere
și siderurgice și crearea unor piete comune pentru ramuri
respective. În Europa Răsăriteana în 1949 a fost înființat
Cosiliul de Ajutor Economic Reciproc - ca să fie o organizatie
cu caracter guvernamental avînd ca scop contribuirea la
unirea și coordonarea eforturilor membrilor săi în vederea
accelerării progresului economiei și tehnic ridicarea nivelului
de industrializare a țărilor mai dezvoltate și o creștere
neintreruptă a productivității muncii.
II ETAPĂ -A început prin semnarca la Roma 1975 a 2 trate. Unul cu privire la
comunitatea europeană a energiei atomice și la II cu privire la înființarea
comunității economice europene (CEE) la ele participind accleși 6 țări din
cadrul CECO. Prin crearea EUROATOM se urmărea unirea eforturilor pentru
promovarea cercetărilor științifice comune îndeosebi ceea ce priveste
utilizarea pașnică a energiei nucleare precum și constituirea unei piețe
comune pt materiale și echipamentele nucleare. În timp ce CEEA și CECO se
referă la sectoare destul de importante dar limitate, CEE viseaza ansamblu
cconomiei și politicilor statelor membre. CEE a intrat în vigoare în 1958 și a
devenit cea mai importantă. grupare pentru integrarea economica.
III ETAPA- S-a început prin semnarea în 1965 a tratatului de fuziune
sau unificare (în vigoare 1967) prin care a avut loc fuziunea celor 3
comunități: CECO, CEEA, CEE având aceleași organe de conducere și
un buget comun. Noul ansamblu integriționist a luat denumirea
oficială a Comunităților Europene avînd un sistem instituțional
similar.

IV ETAPA- E marcată de schimbări pe tot continentul curopean. La 1

ianuarie 1993 prin intrarea în viguarea tratatului de la Maastricht sa
conferit noi dimensiuni politice și economice acestei mari comunități
și în primul rînd prin intenția de a promova o politică externă Unică și
în al II-lea rînd prin introducerea unei monede unice înainte de anul
2000. Ca o reacție la extinderea și consolidarea cconomică UE pe
continentul Americii de Nord a intrat în vigoare în ianuarie 1994
schimb Nord-American.
 Concluzie

Integrarea economica constituie una din trasaturile caracteristice esentiale

ale economiei mondiale in perioada postbelica. Ea a determinat formarea
unor noi centre de putere, care exercita o influenta tot mai mare asupra
raportului de forte din lumea contemporana.
Integrarea economica apare, ca proces contemporan, dupa al doilea razboi
mondial, in contextul vest-european din considerente ce au pornit initial de la
situatia economica din aceasta perioada. Integrarea statelor vest-europene a
fost una din modalitatile de refacere economica a unor tari ce resimteau
efectele negative ale razboiului.