Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
obişnuiţi:
-activaţi “SLIDE SHOW”
-se dă “click” ptr. fiecare secvenţă
-dacă doriţi să abordaţi o anumită imagine,
din “SLIDE SHOW” , activaţi “SET UP
SHOW” specificând pagina sau paginile pe
care le aveţi în vedere.
DIN VIAŢA INSECTELOR
LIBELULA
bazinelor acvatice (lacuri, iazuri, rauri),
in locuri mlastinoase; prefera bazinele
cu apa curata.km/h.
Libelula de talie mica are lungimea
corpului ~ 30 mm, anvergura aripilor -
30-40 mm. Culoarea corpului este azurie
sau crem, cu desene negre pe torace si
abdomen. Aripile anterioare si
posterioare sunt identice ca forma si
nervatiune, avand pterostigma scurta
(putin mai lunga decat lata) de o culoare
gri deschis. Ochii sunt mari, puternic
convecsi. Capul cu doua pete ovale.
Abdomenul este alungit, la partea sa
dorsala cu o banda neagra, intrerupta
de portiuni colorate mai deschis.
Ciclul reproductiv dureaza doi ani.
Adultii zboara in decursul perioadei
mai-august. Depunerea pontei de oua se
produce in iunie-iulie in tesuturile
plantelor acvatice sau in namolul din
vecinatatea bazinelor. Adultii traiesc 1-2
saptamani. Larvele eclozeaza peste 3-4
saptamani din momentul depunerii
pontei. Ierneaza in stadiul de larva. Pe
toata durata dezvoltarii lor larvele
naparlesc de 8-9 ori.Este raspandita in
Europa de Sud-Est si Vest, Delta
Dunarii, la nord pana in regiunile sudice
ale Angliei, Africa de Nord.
Fluturii se gasesc in aproape toate
colturile lumii, mai putin la Polul Nord si
GÂNDACUL
In stadiul de adult are corpul de 9-12
mm lungime, de culoare galbenă-
portocalie. Elitrele (prima pereche de aripi)
au cate 5 + 5 dungi longitudinale negre. La
DE COLORADO completa dezvoltare, larva are corpul de
12-15 mm lungime, de culoare roşie-
portocalie, lateral cu puncte negre.
Dăunătorul dezvoltă 2-3 generaţii pe
an. Iernează in stadiul de adult in sol, la 10-
90 cm adancime. Adulţii hibernanţi apar la
sfarşitul lunii martie. După un zbor intens,
cand se deplasează la distanţe apreciabile,
paralel cu o hrănire de maturaţie sexuală,
au loc copulaţia şi ponta. Ouăle sunt
depuse in grupe de cate 10-100, pe partea
inferioară a frunzelor. Incubaţia durează 4-
5 zile, iar apariţia larvelor se inregistrează
din a doua decadă a lunii mai.
Dezvoltarea larvei se eşalonează pe
15-30 zile. La completa dezvoltare, larvele
părăsesc plantele, pătrund in sol şi se
transformă in pupe, stadiu care durează
12-20 de zile, după care apar adulţii din
noua generaţie. Dezvoltarea primei
generaţii durează 30-35 de zile. Adulţii din
prima generaţie apar din a doua decadă a
lunii iunie. Din cauza apariţiei eşalonate a
adulţilor, generaţiile se suprapun.
Coropişniţele (sau chifteriţele) sunt insecte
aparţinând familiei Gryllotalpidae.Adultul are
COROPIŞNIŢA corpul de 30-35 mm lungime, de culoare
cafenie. Dorsal, primul segment al toracelui
(pronotul) este mare, ovoid, bombat şi
catifelat. Picioarele anterioare sunt
conformate pentru săpat.
Oul este sferic, de mărimea unei seminţe de
cânepă, de culoare alb-gălbuie. Larva este
asemănătoare insectei adulte.
Specia dezvoltă o generaţie la 2 ani.
Iernează ca insectă adultă şi larvă de vârsta
a III-a, în sol, la 30-40 cm adâncime. În mai-
iunie are loc copulaţia şi depunerea ouălor.
Pentru depunere, femela sapă un cuib de
mărimea unui ou de găină, la 5-15 cm
adâncime. O femelă depune 300-600 ouă.
Incubaţia durează 15-20 zile. Larvele apărute
rămân în cuib sub ocrotirea femelei până
după prima năpârlire, apoi fiecare îşi sapă
propria galerie.
Către sfârşitul toamnei, larvele năpârlesc
de două ori, apoi se retrag pentru hibernare
în sol sau în locurile de depozitare a
bălegarului. În primăvară, ele urcă în stratul
superficial al solului, sapă galerii de hrănire,
se hrănesc şi continuă să se dezvolte, iar
spre toamna anului al doilea larvele devin
insecte adulte care hibernează.
Pentru dezvoltare şi iernare, coropişniţa
preferă solurile bogate în substanţe organice
şi bălegar de grajd.
Este o insectă din ordinul
coleopterelor, de culoare neagră-
RĂDAŞCA castanie, masculul prezentând două
mandibule puternice ca niste coarne
de cerb.
Rădaşca este una dintre cele mai
mari insecte din Europa şi este pe
cale de dispariţie. Aceste insecte
depind de lemnul uscat, deoarece
larvele lor trebuie să petreacă între
6-8 ani în trunchiurile copacilor
uscaţi, hrănindu-se din părţile în
putrefacţie ale copacilor
După toţi aceşti ani petrecuţi pe
lemnul uscat, rădaştele au la
dispoziţie o vară pentru a se bucura
de stadiul dezvoltat şi pentru a se
reproduce. În acest stadiu, în timpul
zilei sug seva stejarilor din jur, iar pe
timpul nopţii, femelele îşi caută
parteneri. Deşi femelele pot zbura,
dar numai pe distanţe limitate, este
necesar ca femelele să poată găsi un
mascul la o distanţă relativ mică.
Aceasta înseamnă că stejarii trebuie
să se afle la distanţe reduse pentru a
putea găsi hrană suficientă şi
parteneri sau că trebuie create
coridoare între copaci.
GHICITORI
t o are –
Colo u ră oare
r b
Trup at e ca o u ţ ă z aripi -n
u el t pe are
Zboa l fin şi m floare, an s
in l o
r
Spu ă vara p ic el are
P arg
d i nf
n e , Cu indă
fie. eţi ce-ar câmpie l
(Fluturele) Arip
i
Parc are,
ă
ă- i floare Înco -i floare
Parc oare re!
tr
(Flut o a zbu
.
ră t i o a rat o
zbu ş ase pi c urele
) are
e ?
Şi ar ele)
ur
(Flut
Mici pitici cu Turmă mică, Trec grăbite pe
felinare târâtoare, cărare
Umblă noaptea pe Paşte-n pomi, nu Patru sute de
cărare. pe ogoare! picioare.
(Licuriciul) (Omizile) (Furnicile)