Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sesiunea 6 - Comunicarea Tată - Copil
Sesiunea 6 - Comunicarea Tată - Copil
z
TATĂ
z
TATĂL COPILULUI TĂU
TATĂ DE COPIL
Accentul pe paternitate
rezultatul iubirii
Accentul pe responsabilitate
rezultatul asumării
Accentul pe adaptabilitate
rezultatul învățării
SUNTEM ALĂTURI DE VOI
z
Accentul pe adaptabilitate
rezultatul învățării
Pildele 22:6
z
Înțeleptul Solomon
Pildele 22:6
z
Educaţia este un proces holist, care se centrează atât pe dezvoltarea fizică, cât şi pe cea cognitivă,
socio-emoţională şi constă în activităţi şi experienţe care influenţează dezvoltarea plenară a copilului.
• Dezvoltarea reprezintă un proces continuu de schimbare în cadrul căruia nivelul de mişcare,
gândire, simţire şi interacţiune al copilului cu persoanele şi obiectele din lumea înconjurătoare
• Dezvoltarea este un proces multidimensional;
- dimensiunea fizică / motorie (abilitatea de mişcare şi coordonare, sănătate şi nutriţie);
- dimensiunea cognitivă (abilitatea de a gândi, a reflecta, a judeca, a asculta şi a înţelege, a
comunica oral şi scris);
- dimensiunea socio-emoţională (abilitatea de a interacţiona cu lumea din jur şi de a trăi emoţii
sentimente adecvate).
• Dezvoltarea este un proces integrator, toate dimensiunile dezvoltării sunt interdependente, se află într-o
strânsă determinare şi relaţionare reciprocă, se influenţează şi se dezvoltă simultan.
Dacă un copil se confruntă cu stări de stres emoţional şi nu poate face faţă stresului vor fi afectate capacităţile
z
lui de a se dezvolta fizic şi de a învăţa. Această interacţiune dintre dimensiuni, distincte din punct de vedere
conceptual dar interdependente organic, solicită o atenţie asupra “copilului în întregime”.
Tot ce se întâmplă în primii ani de viaţă ai copilului este esenţial, atât pentru progresul său imediat cât şi
pentru viitorul său. De aceea educaţia timpurie are în vedere această perioadă fundamentală pentru
dezvoltarea creierului, ce determină progresele în formarea capacităţilor fizice, cognitive, lingvistice, sociale,
emoţionale ale copilului.
Toate modificările ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la bază interacţiunea acestuia cu
oamenii, lucrurile din jur. Un copil care se bucură de atenţie,
grijă,
răbdare,
joc,
comunicare
va manifesta dorinţa şi încrederea de a învăţa repede,
de a-şi dezvolta capacităţile de relaţionare.
z
COMPLETARE ANEXA 1
- fișa de lucru
- discuții pe marginea răspunsurilor
ÎNVAȚĂ SĂ COMUNICI CU
z COPILUL TĂU
PE LIMBA LUI
Caută să îl cunoști mai bine și să fii cât mai la curent cu orice schimbare din
viața lui
Limbajul nr. 2: timpul acordat
z
Ascultarea sentimentelor.
Nu uita ce ati vorbit si, când vorbiți data viitoare, fă referire la ceea ce ti-a spus.
Ca să știe că ai fost atent
Dacă principalul limbaj al iubirii copilului constă în primirea de daruri, acest
limbaj este unul dintre cele mai simple, deci, este ușor de învățat. Aceste daruri
pot fi cumpărate, găsite sau făcute. Deci darurile nu trebuie să fie costisitoare
și nici făcute săptămânal. Pentru unele persoane valoarea lor nu are nici o
legătură cu cea financiară, ci doar cu cea afectivă.
Pe lângă darurile de tip material, există și dăruirea sinelui sau darul prezenței
în sine. Acest lucru presupune să fii acolo atunci când copilul are nevoie de
tine. În momentele de criză, prezența fizică este cel mai important dar pe care
îl poți face. Dacă nu ești present fizic măcar poți fi la current cu ce se întâmplă
și poți să îi spui copilului că te-ai gândit la el: la examene, la sărbători, în zilele
frumoase (cu dorința de a fi petrecut timp împreună, în zilele friguroase cu grija
ca lui să-I fie cald și să aibă tot ceea ce are nevoie…împreună cu tine)
Limbajul nr. 3: primirea de daruri
z
Carte cadou.
Limbajul nr. 4: serviciile
z
Prin ”servicii” se înțeleg lucrurile pe care ar vrea copilul tău să le faceți. Astfel,
încercăm să-i intrăm în voie fiindu-i de folos și exprimând iubirea făcând
diverse lucruri pentru acesta. Acordarea acestora presupune grijă, planificare,
timp, efort și energie, iar dacă sunt făcute în spirit pozitiv, ele devin o expresie
reală a iubirii, un limbaj prin care comunicăm cu copilul nostru.
Limbajul nr. 5: limbajul afectiv
z
Atingerea fizică este o modalitate de a comunica iubirea afectivă. Contactul fizic este de asemenea
o modalitate foarte eficientă de comunicare cu copilul. Ținutul de mână, sărutul, îmbrățișările sunt,
toate, o modalitate de a-i comunica copilului siguranță, iubire, încredere.
Pentru unii copii, atingerea fizică constituie principalul limbaj al iubirii. Fără a fi îmbățișați, mângîiați,
ținuți de mână, nu se simt iubiți. Astfel, rezervorul lor afectiv este plin și se simt în siguranță în
iubirea părintelui
Mângâierea fizică poate crea sau distruge o relație, poate comunica ură sau iubire. Persoana
pentru care limbajul iubirii este mângâierea fizică, va recepționa acest mesaj mult mai puternic
decât cuvintele ”te urăsc” sau ”te iubesc”. Astfel, dacă principalul limbaj al iubirii unuia dintre
copiieste mângâierea fizică, nimic nu este mai important decât să-l strângi în brațe atunci când
plânge.
În momentele de criză, ne îmbrățișăm aproape instinctiv pentru că atingerea fizică este o modalitate
foarte puternică de a comunica iubirea. Deci, crizele oferă o ocazie unică de exprimare a iubirii,
mângâierile pline de tandrețe vor fi ținute minte încă mult timp după ce criza va trece.
Limbajul nr. 5: limbajul afectiv
z
Pentru acest fel de copil un pupic sau o îmbrățișare face mai mult decât un
cadou, jucărie, poveste, etc
La fel cum refuzul îmbrățișării sau chiar violența fizică poate fi cea mai mare
pedeapsă.
Nu rata nici o ocazie de a-I comunica copilului tău iubirea și în acest fel
Învață…. Să comunici cu copilul tău pe limba lui
- curajul de a înainta
- dorința de a descoperi
z
Gândește-te că ceea ce sădești acum în relația ta cu copilul tău va avea impact în viața lui:
- puterea de a munci
- determinarea de a reuși
- satisfacția de a iubi
Bunescu, G. , Alecu, G. , Badea, D., Educaţia părinţilor, Strategii şi programe, E.D.P.,
Bucureşti, 1997
Chapman, G., Cele 5 limbaje ale iubirii, Curtea Veche, București, 2007
Ghid de bune practici, MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea
de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar, Bucuresti,2008
www.isj.sv.edu.ro/images/Docs/Discipline/invatamnat_preprimar/2017/Documentatii_curricular
e_si_metodice/Ghid_de_bune_practici_3-6-7_ani.pdf