Elemente simboliste în poezia bacoviană

Aparitia simbolismului

Simbolismul este un curent literar aparut in Franta, ca o reactie impotriva

parnasianismului, a romantismului retoric si a naturalismului, promovand
conceptul de poezie moderna.

Considerat din persepctiva social-istorica, simbolismul apare ca produs si ca expresie a starii

de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste; el reflecta, indeosebi,
dezamagirea provocata de infrangerea Frantei in razboiul din 1870 si de inabusirea Comunei
din Paris.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas, care, in 1886, a publicat un
celebru articol-manifest, Le Symbolisme.
Trasaturile simbolismului

• Respingerea prozaismului, poezia fiind definita ca arta de a simtii. Poezia simbolista

seconstituie din “corespondente”,”sugestii”, “sinestezii” si simboluri- ea nu descrie, nu
nareaza cisugereaza stari ale spiritului.

• Cultivarea simbolului care sa exprime corespondentele si afinitatile dintre diferite

elemente ale universului.

• Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. 

• Muzicalitatea interiorizata realizata cu ajutorul refrenului (laitmotiv).

• Cultivarea versului liber prin cadenta, repetitii, refrene, armonii, cuvinte rare si sonore,
ritmullauntric. Poezia tinde spre incantatie.

• Obsesia culorilor si a unor instrumente: violet, alb, negru, galben/vioara,flaut, pianul,

fluier,clavirul, pt a exprima anumite stari sufletesti. 
George Bacovia – reprezentant al simbolismului romanesc

George Bacovia este unul din cei mai importanti reprezentanti al simbolismului romanesc.

Simbolismul authentic bacovian: dintre toate manifestarile simboliste George Bacovia este cel mai consecvent
intr-o demonstratie lirica a imaginarului poetic. El proiecteaza ipostaza poetica .

Apartenenta lui George Bacovia la curentul simbolist este determinata de prezenta in poeziile  lui a tuturor
caracteristicilor acestui curent. Preferinta pentru tema alienarii fiintei interioare, a desprinderii ei din realitate.

Textul poetic ,, Plumb " de George Bacovia  se înscrie în lirica simbolistică prin :
folosirea simbolurilor, tehnicarepetiţiilor, cromatica şi dramatismul trăirii eului lirici.
Dramatismul este sugerat princorespondenţa ce se stabileşte între materie şi spirit.
Textul nu curpidne nici un termenexplicit al angoasei, totul putând fi dedus din
descrierea cadrului.
Teme si motive in lirica Bacoviana
• Plumbul - care sugereaza o existenta cenusie supusa
tragic gravitatiei universale: grea, apasatoare,
dezolanta, cnsumata sub un cer de plumb, traversat
diametral de corbii mortii
• Motivul golului: golul spatial este echivalent cu
pustiul camerei, al orasului cu piete dezolante,
luminate de becuri agonice, al pamantului-mormant
ale carui adancuri lanseaza, ca in mitul Sirenelor,
chemarea mortii.
• Culorile universului bacovian sunt cele ale
bolii, agoniei si mortii: galbenul frunzelor
toamnei, ca insotitor al negrului funerar ("O
femeie in doliu pe strada
O frunza galbena tremura dupa ea"); rosul -
reprezentand convertirea in sange a lacrimilor
Cosmosului ("Si-nsangerat, amurgul
Patrunde-ncet prin geamuri"); violetul este
strigatul sufletului traumatizat de inserarea de
toamna ; printre culorile bacoviene se
include, evident, cenusiul plumbului.
Simbolul in poezia lui Bacovia

Plumbul este un simbol esential in lirica bacoviana al carei sens major este alunecarea
lenta in moarte a oamenilor, a lucrurilor si a lumii sub greutatea de plumb a destinului
universal.

Plumb este simbolul complex ce rezuma povestea tragica a unei iubiri si strange in ghemul sau
semantic firele rupte ale unei fericiri ce n-a fost sa fie. In peisajul monocromatic si monocord
intreg universul s-a metamorfozat in plumb, iar fiinta pornita sa-si strige amorul deplange exclusiv
pentru sine caderea in ultima fundatura existentiala.

Plumbul nu este ales la intamplare : in tabloul elementelor chimice deasupra lui se situeaza stratul organic,
iar dedesubt stratul metalelor dure, acest lucru tradus in plan simbolic ar situa plumbul la granita dintre
viata si moarte.
" Poezia lui Bacovia e expresia celei mai elementare stari
sufletesti; e poezia cinesteziei imobile, incropite, care nu se
intelectualizeaza, nu se spiritualizeaza, nu se rationalizeaza;
cinestezie profund animalica: secretiune a unui organism
bolnav, dupa cum igrasia e lacrima zidurilor umede; cinestezie
ce nu se diferentiaza de natura putreda de toamna, de ploi si de
zapada, cu care se contopeste. O astfel de dispozitie sufleteasca
e prin esenta muzicala; I s-ar putea tagadui interesul, nu I se
poate insa tagadui realitatea primara; in ea salutam, poate, cea
dintai licarie de constiinta a materiei ce se insufleteste." (Eugen
Lovinescu) 

George Bacovia