Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza SWOT
Analiza SWOT
Introducere
2.Analiza SWOT – prezentare teoretică
A Puncte tari
B Puncte slabe
C Oportunităţi
D Ameninţări
3.Exemplu de analiză SWOT
4.Concluzii
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti
„Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni,
Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi
„Threats” (Ameninţări). Primele două privesc firma şi reflectă
situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc
impactul acestuia asupra activităţii firmei.
Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se
foloseşte o listă de probleme care trebuie urmărite în
cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante
pentru evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a firmei.
Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce
priveşte punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu
adevărat probleme strategice, să aibă legătură cu
planurile strategice şi să ofere indicii semnificative
pentru evaluarea judiciozităţii acestora şi, la nevoie,
pentru reconsiderarea lor.
A. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale:
- suficienţa resurselor financiare disponibile;
- existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din
planuri;
- posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care
conferă firmei avantaj competitiv;
- posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor
şi/sau tehnologiilor;
- deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă;
posedarea unor abilităţi comerciale deosebite;
- existenţa unei imagini favorabile despre firmă;
- posibilitatea de a practica economia de scară;
- existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare
strategică;
- viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern
sau extern,
- calitatea culturii de întreprindere
B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale:
- inexistenţa unei direcţii strategice clare;
- lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;
- existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
- lipsa competenţei manageriale;
- deteriorarea continuă a poziţiei competitive;
- erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese;
vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;
- reducerea ponderii pe piaţă;
- existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri
ridicate);
- menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea
larg sau prea îngust);
- atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor
de perspectivă.
C. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale:
- creşterea rapidă a pieţei;
- posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii;
- existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau
pe pieţe noi;
-existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;
posibilităţi de integrare verticală;
-manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;
-posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;
-posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring,
franchising
D. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale:
- adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu
impact nefavorabil;
- intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau
internaţional;
- schimbări demografice nefavorabile;
- schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;
-creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;
intrarea unor noi competitori pe piaţă;
- cererea crescândă pentru produse de substituţie;
- presiunea crescândă a concurenţei;
- puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;
- vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri.
Obiectul principal de activitate al societăţii îl
constituie fabricarea şi comercializarea produselor
farmaceutice de uz uman, conform cod CAEN 2441.
Alphamed România dezvoltă, produce şi
promovează o gamă variată de medicamente, ce
acoperă o mare parte din ariile terapeutice existente.
Produsele medicamentoase prezintă o serie de
particularităţi care implică respectarea legislaţiei în
vigoare (Legea medicamentului, Legea Farmaciei)
privind fabricarea, circulaţia şi comercializarea lor.
Strategia aplicată de acţionarul majoritar, pe lângă retehnologizarea şi
implementarea standardelor GMP (Good Manufacturing Practice- Reguli de Bună
Practică Farmaceutică), a vizat, în primul rând, orientarea firmei spre piaţă.
Obiectivele strategice ale Alphamed România sunt:
•Consolidarea activităţii de marketing şi vânzări pentru a fi în contact
permanent cu nevoile şi evoluţia pieţei.
•Definirea activităţii de cercetare-dezvoltare tehnologică, analitică şi clinică în
vederea obţinerii de produse moderne;
•Modernizarea continuă a liniilor tehnologice, a laboratorului de control şi a
utilităţilor de deservire;
•Eficientizarea managementului producţiei, asigurării calităţii;
•Restructurarea funcţiilor şi schimbarea calitativă a structurii personalului;
•Dezvoltarea capacităţii logistice;
•Dezvoltarea sistemului informatic;
•Modernizarea infrastructurii;
•Construirea unei imagini de companie puternică.
Din perspectiva strategică mediul extern al organizaţiei este alcătuit din
două mari subsisteme: macromediul şi mediul concurenţial sau mediul
apropiat
Macromediul se referă la factori care afectează în mod relativ uniform
un număr mare de întreprinderi :
•Mediul politico – legal
•Mediul economic
•Mediul socio - cultural
•Mediul tehnologic
Mediul concurenţial se referă la factori care afectează în mod direct
activitatea întreprinderii şi cuprinde acele grupuri şi organizaţii cu care
aceasta interacţionează:
•Concurenţii actuali - rivalitatea concurenţială
•Concurenţii potenţiali - noii intraţi
•Clienţii şi furnizorii
•Produsele de substituţie
Piaţa totală de
medicamente din
România este de
aproximativ 1,6 miliarde
USD, o piaţă în continuă
creştere. Specialiştii
estimează că această
piaţă va creşte încă timp
de cinci ani, când va
atinge după estimări
Piaţa totală de medicamente din România nivelul de saturaţie.
Piaţa românească a
medicamentelor este în prezent
destul de restrânsă ca valoare şi
volum în comparaţie cu alte ţări
din regiune.
Piaţa farmaceutică naţională
este fragmentată, la ora actuală
existând 350 de producători, din
care 300 au proprietari străini.
Producătorii autohtoni ocupă
circa 20% din vânzări, procent
aflat în continuă scădere, în
vreme ce primii 10 fabricanţi
autohtoni de medicamente Raportul în USD import /
medicamente autohtone 2007
acoperă 50% din volumul pieţei
româneşti.
Analiza mediului concurenţial a fost fundamentată de
cunoscutul economist Michael Porter, instrumentul de bază
fiind Diamantul lui Porter, de unde decurge Analiza celor
"5 forţe" concurenţiale:
•intensitatea competiţiei dintre concurenţii existenţi
rivalitatea competiţională
•ameninţarea reprezentată de nou-sosiţii în piaţă;
•puterea de negociere a clienţilor;
•puterea de negociere a furnizorilor;
•ameninţarea reprezentată de înlocuitorii produselor
sau serviciilor
Factorii mediului extern