Răspundeți la următoarele întrebări

1. Numele, prenumele
2. Cu ce cuvânt vă asociați?
3. Ce parere aveți de planul de învățământ în RM?
4. De ce ați ales această specialitate?
5. Vă gândiți să mergeți în viitor pe specialitatea aceasta?
Tema: Introducerea în
administrarea paginei
WEB.
Planul Lecției

 Definirea noțiunii de aplicației web.

 Ce este un browser.
 Tipuri de aplicații web.
 Caracteristicile aplicatiilor web.
Definirea noțiunii de aplicației web.

O aplicaţie web este o programă ce rulează pe un server web şi este accesată

printr-un browser de un număr nelimitat de clienţi. Aplicaţiile web pot fi folosite
cu uşurinţă şi de către persoane fără pregătire tehnică. În prezent o mare parte
a site-urilor web cuprind aplicaţii web complexe. 
Aplicaţiile cel mai des întîlnite sunt
următoarele: 
 -Forum,  
 -Newsletter 
 -Blog,  
 -Sistem de management al conţinutului, 
 -Sistem de publicitate al ştirilor. 
Etapele de realzare a unei aplicaţii web
sunt: 
1.Consultanţă, se discută scopul aplicaţiei şi materialele necesare.
2.Stabilirea aspectelor generale, proiectarea aplicaţiei web, se dezvoltă aplicaţia
propriu zisă. 
3.Testare, se testează funcţionalitatea aplicaţiei, se verifică aspectul şi funcţionalitatea
în toate browserele majore. 
4.Optimizare şi promovare, se optimiziază codul sursă, conţinutul paginilor,
imaginilor. 
5.Mentenanţă şi suport, asigurarea cu suport tehnic. 
Ce este un browser

Un browser este un software cu ajutorul caruia putem naviga pe

internet.
Browser-ul se descarca de pe internet si se instaleaza la fel ca si alte
programe.
Sistemul de operare vine la pachet cu un browser.
Tipuri de browsere:

In prezent exista mai multe browsere cum ar fi:

-Google Chrome
-Mozila
-Safari
-Internet Explorer

In concluzie toate fac acelasi lucru doar ca unele au mai multe optiuni incorporate
fata de altele.
Google Chrome

Google Chrome este un navigator web de tip open source dezvoltat de compania 

Google. Este cel mai utilizat browser la momentul actual, având o cotă de piață de
52,1 % din totalul utilizatorilor de internet.Numele navigatorului este derivat de la
interfața grafică. Chromium este numele proiectului de sursă liberă, iar Chrome
numele produsului care a apărut sub licența BSD.
Istoria

Apariția navigatorului Google Chrome a fost planificată pe data de 3 septembrie 2008.

Câteva reviste al căror autor este Scott McCloud urmau să fie expediate către jurnaliști și
bloggeri, explicând caracteristicile și motivațiile creării noului navigator web. Exemplarele
destinate pentru Europa au fost expediate mai devreme, iar blogerul german Philipp Lensen a
făcut o copie scanată a revistei respective și a publicat-o pe site-ul său personal după ce a
primit-o pe 1 septembrie 2008. Ulterior Google a plasat această revistă pe Google Books,
menționând pe blogul oficial explicațiile referitoare la ieșirea timpurie a produsului.
Prima versiune a lui Google Chrome a trecut testele Acid1, Acid2 dar nu a trecut testul
Acid3; cu toate acestea el a acumulat scorul de 78 de puncte din 100, care este mai mare
decât Microsoft Internet Explorer 7 și Mozilla Firefox 3.
Versiunea a doua a trecut toate testele, dar la Acid3, deși a avut punctaj 100/100, n-a trecut
testul Linktest. Versiunea a treia a reușit să treacă testul Acid3 cu 100/100 și cu testul
Linktest.
Mozilla Firefox

Mozilla Firefox este un navigator web gratuit dezvoltat de Mozilla Foundation.

Firefox este al doilea navigator ca număr de utilizatori, după Google Chrome de la 
Google, fiind folosit de aproximativ 28.9 % (în luna iunie 2013) din toți utilizatorii 
Internetului de pe glob.[6]
Firefox are numeroase facilități, cum ar fi navigarea cu file, un sistem împotriva 
phishing-ului și al spyware-ului,[7] o facilitate de gestionare a descărcărilor ș.a.
 Istoria
Proiectul, început în 2002, își propunea să dezvolte un navigator web open source rapid, ușor de utilizat
și foarte extensibil (separat de mai voluminoasa suită Mozilla). Firefox a devenit pachetul asupra căruia
se concentrează momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla, acesta fiind astăzi navigatorul oficial al
Fundației Mozilla și parte a suitei de aplicații Mozilla (alături de clientul de e-mail Thunderbird). Prima
versiune stabilă (1.0.0) a fost lansată în noiembrie 2004. Versiunea în română a Firefox 2 a fost
finalizată,[5] iar versiunea 3 este disponibilă din iunie 2008.[19] Versiunea stabilă de acum a ajuns la 22.
Cu peste 500.000.000 de descărcări,[20] Mozilla Firefox a devenit una din cele mai populare aplicații 
open source.
Inițial, Dave Hyatt și Blake Ross au început lucrul la proiectul Firefox ca o ramură experimentală a
proiectului Mozilla. Ei credeau că necesitățile comerciale ale sponsorizării de la Netscape și facilitățile
care erau „dictate” de dezvoltator compromiteau utilitatea navigatorului web Mozilla. [21] Ca răspuns al
creșterii în dimensiune a Mozilla Suite, ei au creat un navigator menit să înlocuiască partea respectivă
din suită (Mozilla Thunderbird fiind clientul complementar de e-mail). Pe 3 aprilie 2003, 
Organizația Mozilla a anunțat că planifică să se axeze mai mult pe Firefox și pe Thunderbird decât pe
Mozilla Application Suite.
Proiectul Firefox a suferit numeroase schimbări de nume. Numit inițial Phoenix, a fost redenumit din
cauza mărcii înregistrate deținute de Phoenix Technologies. Numele nou, Firebird a provocat un
răspuns puternic din partea proiectului Firebird.[23][24][25] Fundația Mozilla a răspuns că navigatorul ar
putea purta numele Mozilla Firebird pentru a evita confuzia cu proiectul bazelor de date Firebird.
Presiunea continuă din partea comunității a determinat o nouă schimbare a numelui – pe 9 februarie 
2004, Mozilla Firebird a devenit Mozilla Firefox,[26] făcându-se des referire la el sub numele
prescurtat Firefox. Mozilla face referință la Firefox abreviindu-i numele Fx sau fx, chiar dacă este
deseori abreviat ca FF sau chiar FX pentru că unii cred că se referă la FireFox în loc de Firefox.[27]
Proiectul a trecut prin multe versiuni înainte de versiunea 1.0, lansată pe 9 noiembrie 2004. Pe lângă
corectarea problemelor de stabilitate și securitate, Fundația Mozilla a lansat prima actualizare majoră a
Firefox, versiunea 1.5 pe 25 noiembrie 2005. Pe 24 octombrie 2006, Mozilla a lansat Firefox 2. Această
versiune aduce îmbunătățiri la mediul de lucru, la programul de gestionare a extensiilor, la interfața
grafică a utilizatorului, și la motoarele de găsire/căutare; o facilitate de recuperare a sesiunilor;
corectarea greșelilor de redactare; suport antiphishing implementat inițial de Google ca o extensie,[28][29]
 și mai târziu introdus în programul în sine.[30] În decembrie 2007, Firefox Live Chat a fost lansat.
Această facilitate permite utilizatorilor să întrebe voluntarii despre cum să folosească eficient
navigatorul; sistemul este pus la dispoziția Fundației de Jive Software, cu ore de operare garantate.[31]
 Orele de operare „Live Chat” sunt: Luni între orele 11am și 2pm GMT -7 (între 20:00 și 23:00 ora
României) și 6pm și 7pm (între 3:00 și 4:00 ora României), iar de Marți până Vineri între orele 10am și
1pm (între 19:00 și 22:00 ora României) și 6pm și 7pm (între 3:00 și 4:00 ora României).
 Internet Explorer
Internet Explorer (prescurtat MSIE, dar cunoscut pe larg ca IE), este un browser web produs și
dezvoltat de Microsoft, fiind unul dintre cele mai populare browsere din lume, livrat odată cu sistemul de
operare Windows pe PC sau telefoane inteligente. Internet Explorer a fost sau este disponibil pentru
Windows, Windows Mobile și Windows Phone, Mac, Linux și UNIX. Acesta este al treilea cel mai
popular browser din lume, conform datelor W3Schools [1], cu o cotă de piață de 12.0 % în iunie 2013.
Istoria Internet Explorer începe în anul 1995, an în care Windows 95 este lansat. Până în prezent, Internet
Explorer a fost dezvoltat în 11 versiuni majore, acestea fiind adică 1.0 (1995), 2.0 (1995), 3.0 (1996), 4.0
(1997), 5.0 (1999), 6.0 (2001), 7.0 (2006), 8.0 (2009), 9.0 (2011), 10 (2012) si 11 (2013) precum și mai
multe versiuni pentru platforma Windows Mobile și Windows Phone. Internet Explorer a fost criticat de
mai multe ori pentru lacunele sale în materie de securitate și performanță. Internet Explorer era pe punctul
de a nu fi inclus în Windows 7 și Windows Server 2008 R2 în versiunile acestor sisteme de operare din
Europa, dar Microsoft l-a inclus totuși la lansarea acestor sisteme în pachetul de programe cu care vin
preinstalate, incluzând însă și un ecran de alegere a browserului ce dă posibilitatea utilizatorilor să aleagă
din mai multe browsere (printre care și IE). De asemenea, browserul poate fi dezinstalat din cele mai noi
versiuni ale sistemelor de operare Microsoft, spre deosebire de Windows XP, unde acest lucru era
imposibil.
 Tipuri de aplicații web
Iata o clasificare succinta a tipurilor de aplicatii web existente, cunoscute de programatorii nostri de-a lungul
experientei in aceasta ramura destinata solutiilor online.
Aplicatie web statica: acest tip de aplicatie permite afisarea unui continut limitat si se foloseste in cea mai mare
masura la prezentari, portofolii sau CV-uri digitale.
Aplicatie web dinamica: o astfel de aplicatie implica uzul bazelor de date, iar continutul din aceasta se
actualizeaza la fiecare accesare; de asemenea, poate integra un design unic.
E-commerce: dezvoltarea aplicatiilor web poate fi orientata strict catre e-commerce sau m-commerce; vorbim
aici despre toata infrastructura necesara care asigura modalitati de plata, panouri de administrare, listarea
produselor, administrarea comenzilor si actualizarea datelor.
Aplicatie web de tip portal: o astfel de aplicatie inseamna ca toate sectiunile incluse pot fi accesate dintr-un
homepage; se foloseste la forumuri, e-mail-uri, spatii din online care necesita autentificare etc.
Aplicatie web cu content management system: aceasta este esentiala site-urilor de stiri si oricarei forme de
media, incluzand blog-urile.
 Caracteristicile aplicatiilor web
Aplicatiile web difera de aplicatiile traditionale (non-web), particularitatile acestora fiind
prezentate în cele ce urmeaza. Acestea sunt pe de o parte caracteristicile de care aplicatiile
traditionale nu au nevoie (de exemplu navigarea non-liniara) si caracteristicile care prezinta
o importanta particulara (de exemplu frecventa actualizarilor), pe de alta parte.
Chiar daca o anumita caracteristica este prezenta si depinde într-o anumita masura de tipul
de aplicatie web, dezvoltarea aplicatiilor web tranzactionale cum ar fi sistemele de e-
commerce necesita o focalizare mai atenta asupra actualizarii si consistentei continutului
comparativ cu sistemele informationale pure - de exemplu prezentarile virtuale. Aceste
caracteristici sunt motivul pentru care numeroase concepte, metode, tehnici si utilitare ale
proiectarii software traditionale trebuie adaptate la cerintele proiectarii web, desi în unele
situatii acestea pot fi în totalitate neadecvate. 
Prin atribuirea diferitelor caracteristici ale aplicatiilor web acestor
dimensiuni putem observa influenta acestora asupra calitatii
aplicatiilor si astfel sa consideram caracteristicile ca un punct de
pornire pentru definirea necesarului proiectarii web. Pe lânga
caracteristicile asociate produselor, utilizarii si dezvoltarii exista si
evolutia ca o a patra dimensiune care guverneaza cele trei
dimensiuni. Produsele trebuie sa fie adaptabile, noul context
informational trebuie luat în considerare pe durata utilizarii, iar
modalitatile de dezvoltare vor modifica în mod continuu schimbarile
care vor apare. În continuare, vom prezenta caracteristicile
individuale conform acestor dimensiuni.