RECOLTĂRI

LUCRĂRI PRACTICE T.Î.B.

ANUL I SEMESTRUL II

.
 GENERALITĂŢI
Importanţa examenelor de laborator:
 completează simptomatologia
 confirmă sau infirmă diagnosticul clinic
 reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea
tratamentului
 confirmă vindecarea, semnalează apariţia
unor complicaţii
 GENERALITĂŢI
AM va trebui să respecte următoarele reguli:
 să respecte orarul recoltărilor
 să pregătească P
 psihic: informare asupra necesităţii tehnicii, instruire asupra
comportamentului său în timpul recoltării, colaborarea P fiind un element
principal pentru reuşita recoltării
 fizic: regim alimentar; repaus la pat; aşezarea într-o anumită poziţie
 GENERALITĂŢI
 să completeze imediat şi corect buletinele de analiză şi să
eticheteze recipientele cu produsele recoltate, pentru a evita
înlocuirea rezultatelor între ele
 buletinul de analiză va cuprinde: numele şi prenumele P, secţia,
numărul salonului, analiza cerută, data recoltării, numele celui
care a recoltat şi a celui care a solicitat recoltarea
 etichetarea produselor se face prin scriere directă pe flacon sau
recipient sau prin etichete lipite; (procedura a fost înlocuită cu
aplicarea codului de bare);
! un produs neetichetat nu poate fi folosit pentru analiza
 GENERALITĂŢI
expedierea şi transportul produselor
recoltate trebuie să se efectueze astfel
încât acestea să ajungă cât mai
repede la laborator; când se
transportă în altă localitate, se
ambalează în aşa fel încât
recipientele să nu se spargă sau
produsele să se deterioreze
 GENERALITĂŢI
Recoltările se fac diferenţiat, în funcţie de produs
 seringi şi ace
 pipete Pasteur
 plăci Petri
 pense pentru biopsie
 dispozitiv cu circuit inchis (pentru hemoculturi)
 tampon montat pe porttampon
 ansă de platină
 GENERALITĂŢI

• examene minime obligatorii

- examenul sângelui,
- sedimentul urinar
- produse biologice care provin din sau
de la focarele infecţioase
 GENERALITĂŢI
Clasificarea prelevatelor
I. Prelevate(detaşat dintr-un ansamblu) fără floră
supraadăugată: - cele din cavităţi naturale
aseptice la persoane sănătoase, prelevarea fiind
făcută în condiţii de asepsie, unele prin manevre
chirurgicale:
1. sângele
2. LCR
3. exudate ( puncţii pleurale, osoase, colecţii
neabcedate spontan)
4. măduva osoasă
5. fragmente de exereză(prelevate chirurgical)
Exereză:Operatie constand din indepartarea unui organ, unui ansamblu de
tesuturi sau a unui corp strain pe cale chirurgicala.Sinonim: ablatie.
 GENERALITĂŢI
Clasificarea prelevatelor

II. Prelevate potenţial contaminate:

1. urina – pentru a fi necontaminată se prelevează prin
puncţie suprapubiană
2. bila

III. Prelevate conţinând floră asociată:

1. materii fecale; spută
2. lichid de vomă, resturi alimentare, alimente
3. prelevate necrotice
4. urina sau bila pentru examen calitativ
 
 RECOLTAREA SÂNGELUI

Cei 3 "C":
CÂND?,
CUM?,
CÂT?
 RECOLTAREA SÂNGELUI
CÂND?
 după o perioadă standard de post de 12 ore (minim 4 ore), la
analizele care o necesită
 după o perioadă de 12 ore de efort fizic redus,
 după 30 minute de repaus fizic,
 respectând, de preferinţă, acelaşi interval de timp al recoltării
(dimineaţa între orele 7-9)
 respectând aceeaşi durată de aplicare a garoului (maxim 1
minut)
 dar la nevoie oricând,
 sau la anumite ore, când se suspectează o anumită
periodicitate a înmulţirii agenţilor patogeni
 RECOLTAREA SÂNGELUI

CUM?
 Prin puncţie venoasă cu ajutorul:
seringii şi acului
holder + ac pentru holder

 Prin înţeparea pulpei degetului, lobului urechii şi/ a

călcâiului
 Prin puncție arterială
 Pe substanţe anticoagulante sau nu - folosind
vacutainere/ dispozitive S- monovette specifice fiecărui
tip de analiză (se deosebesc prin culori)
 RECOLTAREA SÂNGELUI
CÂT?
 hematologie: 2-3 ml sânge,
 hemostază: 2-5 ml sânge,
 VSH: 2 ml sânge,
 teste hormonale: 2 ml sânge pentru 3-4 teste,
 teste pentru markeri tumorali şi virali: 2 ml sânge pentru 3-4 teste,
 chimie clinică generală: ser 5-10 ml de sânge; plasmă 3-5 ml de
sânge,
 gaze în sânge:, sânge arterial sau venos 1 ml sânge heparinat,
 teste imuno-enzimatice: 1 ml sânge pentru 3 – 4 teste,( Test
ELISA- ex. W.B pt. HIV)
 RECOLTAREA SÂNGELUI
În cazul în care se recomandă mai multe tipuri de analize,
ordinea va fi următoarea:
 sânge pentru hemocultură,
 sânge pe EDTA (acidul etilendiaminotetraacetic ) (sistem de
recoltare vidat cu capac mov),
 sânge pe heparină,
 sânge pe tub fără aditivi anticoagulanţi, dar cu activatori
ai coagulării,
 sânge pe inhibitor al glicolizei
 sânge pe citrat (recoltarea VSH se face de preferat fără
garou),
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:
1. Hematologice: studiază elementele figurate (nr hematii, leucocite,
trombocite), hemoglobina, hematocritul, parametrii coagulării (TS,
TC), VSH
 Se pot lucra din sânge capilar obţinut prin înţeparea pulpei
degetului (adult) sau a feţei plantare a călcâiului /halucelui ( sugar
şi copil mic) şi lobul urechii ( TS, TC, HLG);prima picătură se
şterge
 Pt. TS, TC este nevoie de ac, tampon cu alcool, cronometru
 Pt. Hb, Ht, numărare E,L,T – tampon cu alcool, ac, pipetă
Potain
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:

1. Hematologice: recoltare sânge venos

 soluţie EDTA 2% - pentru hemoleucogramă de screening (sistem

de recoltare vidat cu capac mov),
 soluţie citrat de natriu 3,8%- 0,4 ml + 1,6 ml sg pentru VSH
(sistem de recoltare vidat cu capac negru),
 soluţie citrat sau oxalat pentru probe de hemostază (sistem de
recoltare vidat cu capac albastru),
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:
2. Biochimice: se lucrează din sânge venos
 Exemple de analize biochimice:
Funcţia rinichiului:
 Uree serică
 Creatinină serică
 Acid uric
Funcţia hepatică:
 TGO,TGP = transaminaze (citoliză hepatică)
 Teste de disproteinemie
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:
2. Biochimice: se lucrează din sânge venos (capilar – glicemie in urgențe și
ASTRUP în pediatrie)
 Exemple de analize biochimice:
Altele:
 Bilirubină ( totală, directă, indirectă)
 Electroforeza , imunoelectroforeza, colesterol, lipide
 Fosfataza alcalină - ALP(boli ale ficatului şi ale căilor biliare
 Fosfor, glicemie,
 Calciu, magneziu (total,ionic)
 Ionogramă serică ( Na, K, Ca, Cl)
 Rezervă alcalină (RA)
 Sideremie – dozare Fe ( recoltat cu ac de platină direct în recipient)
 RECOLTAREA SÂNGELUI
3. Bacteriologice – HEMOCULTURA
Când?
 în primele ore de la internare,
 în plin puseu febril ( 390C),
 înaintea începerii tratamentului cu antibiotice
 septicemie
 în orice moment al zilei
Cum?
Materiale necesare: sterile – seringi de capacitate mare, ace,
mănuşi,tampoane sau comprese, pensă,medii de cultură (balon cu
bulion citrat = mediu aerob şi eprubetă cu geloză semilichidă = mediu
anaerob); nesterile: muşama,aleză,garou; substanţe antiseptice:
soluţie iodată şi alcool sanitar
ASTRUP
• Analiza ASTRUP
•  Factorii care afectează PO2
• - ventilaţia alveolară (dacă pacientul hiperventilează, PCO2 tinde să scadă şi
• PO2 tinde să crească);
• - fracţiunea de oxigen inspirat;
• - altitudinea (PO2 estimată la un pacient care respiră aer din mediul ambiant
• variază cu înălţimea deasupra nivelului mării; cu cât altitudinea este mai mare, cu
atât este mai scăzută PO2 în aer şi tendinţa pacientului de a hiperventila creşte);
• - vârsta (chiar şi la indivizi sănătoşi, modificările pulmonare care produc o
• scădere a PO2 apar cu avansarea în vârstă; în medie, PO2 scade cu aproape 3-4
• mm Hg la fiecare 10 ani după ce pacientul ajunge la vârsta de 20-30 ani);
•  Valori normale: PaO2 = min 80 torr (80-100mmHg)
• PvO2 = 30-40 torr (24-40mmHg)
•  PO2 :↑ policitemie, procent de O2 crescut în aerul inspirat;
•  PO2 :↓ ↓respiraţie în atmosferă rarefiată, ↓ anemie, decompensare cardiacă, şunt
intracardiac, afecţiuni restrictive sau obstructive cronice, afecţiuni
• neuromusculare, hipoventilaţie;
• Saturatia in oxigen – SO2
•  - măsură a relaţiei dintre O2 şi Hb şi
• Nu reflecta conţinutul în O2 al sângelui arterial
• Determină raportul procentual dintre
conţinutul actual în O2 al Hb şicapacitatea maximă de transport a Hb;
capacitatea de O2 = cantitatea maximă de O2 care se poate lega de Hb
Valori normale: SaO2 minim 95% SvO2 = 40- 70%

Oximetrie
- proba de sânge arterial se introduce în oximetru (spectrofotometru
pentru O2) şi se face o determinare directă

Pulsoximetrie - aplicarea unui traductor la nivelul falangei distale/

lobului urechii, care va indica saturaţia în oxigen a sângelui
arterial(SaO2)
Limitele metodei sunt:
- măsoară doar cantitatea de O2 transportată de Hb, nu întreaga
cantitate disponibilă pentru ţesuturi;
 RECOLTAREA SÂNGELUI
3. Bacteriologice – HEMOCULTURA
Cum?
Pregătire P: psihic: informare +necesitate ; fizic: alege vena (prin aplicarea
garoului pe care apoi îl desface) spălarea zonei cu apă şi săpun pe o
suprafaţă mare şi ştergere cu prosop curat, aşezare în poziţie
corespunzătoare
Tehnica: AM se spală pe mâini cu apă şi săpun, verifică materialele şi le
transportă lângă P
 Deschide fără să desterilizeze: compresele sterile, pensa, recipientul
cu soluție iodată, apoi execută dezinfecția regiunii; ULTERIOR
 desface mănușile, seringa și acul, îndepărtează capacul protector al
recipientului, aplică garoul, îmbracă mănușile, palpează, puncționează
și recoltează
 RECOLTAREA SÂNGELUI

Cum?
Tehnica: recoltează 12 ml adult şi 1-2 ml copil, desface garoul, retrage acul,
comprimă locul puncţiei
 Introducerea S în flaconul cu mediu de cultură se va face cu un alt ac
 Atașează dispozitivul la recipient
 Aruncă materialele, apoi după ce sângerarea a încetat, îndepărtează
urmele de iod cu un tampon îmbibat în alcool sanitar
 RECOLTAREA SÂNGELUI

Precizări:
Hemocultura este indicată in bacteriemii, septicemii, boli febrile
trenante. Numărul de recoltări se stabileşte în funcţie de
afecţiunea bănuită, astfel:
 în endocardita lentă - 3-6 , în cea subacută - 5-8 hemoculturi/ zi
 în bruceloză, febra tifoidă o hemocultură pozitivă asigură
diagnosticul
 RECOLTAREA URINII
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

 Când? - în orice moment al zilei când situaţia o impune, dar de

preferinţă dimineaţa
 Cum? – într-un recipient de sticlă sau material plastic cu o
capacitate de 10-20 ml, curat, fără urme de zahăr , dintr-o
micţiune spontană
 Cât? – 10-20 ml din prima micţiune ( sau dacă recoltarea are loc
în alt moment al zilei decât dimineaţa, 10-20 ml din urina emisă
de P)
 RECOLTAREA URINII
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ
Se cercetează:
 Densitate – normal 1003 -1030
 Culoare – normal, galben ca ‘lămâia’
 modificări de culoare: incoloră ( diabet insipid, scleroză renală) ;
lăptoasă ( piurie); roşie ( hematurie, ingestie de piramidon); galben-
portocaliu ( boli febrile); cenuşie ; brună ca berea ( icter)
 pH – normal 4,6-8; poate fi modificat în stări fiziologice: mai acid în cazul
unei alimentaţii acidifiante, mai alcalin într-una bogată în alimente
alcalinizante; în stări patologice: acid ( diaree abundentă, acidoze),
alcalin ( infecţii urinare, alcaloze)
 RECOLTAREA URINII
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ
Se cercetează:
 miros – fad;
 miros modificat, amoniacal în insuficienţa renală
 sediment urinar : celule epiteliale - normal rare; patologic
frecvente( inflamaţii); dacă au aspect anormal = cancer; leucocite
– normal absente; patologic frecvente ( inflamaţii); hematii –
normal absente; patologic prezente ( traumatisme, infecţii sau
neoplasme); cilindrii – normal absenţi; nu apar decât în afectare
renală; cristale acide: uraţi, oxalaţi de Ca, sulfaţi de Ca; cristale
alcaline: fosfaţi, carbonaţi de Ca
 RECOLTAREA URINII
2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
 Cercetează albumina, glucoza, urobilinogenul, pigmenţi biliari,
amilaza, acetona ( în mod normal absente),diureza, ionograma.
Se colectează urina din 24 de ore, într-un borcan gradat .
Pacientul va fi educat să:
 urineze în urinar sau ploscă
 să utilizeze numai bazinetul/urinarul gol şi curat
 să urineze fără defecaţie
 să verse imediat urina în borcanul colector de urină (cel gradat)
 să nu urineze în timpul toaletei efectuată pe bazinet
 RECOLTAREA URINII
2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
Cum?
 la ora stabilită P urinează la toaletă
 urina de la celelalte micţiuni, timp de 24 de ore, este colectată tot
în borcanul gradat ce va fi păstrat la rece
 a doua zi, la sfârşitul celor 24 de ore, se iau 500 ml de urină
omogenizată care vor fi trimişi la laborator cu următoarele
date( pe lângă cele uzuale): volumul de urină/24 ore, volumul de
lichide ingerate, medicamentele luate sau particularităţile de
tratament, analiza cerută
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC
( UROCULTURA) 
Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină, de aceea se impune ca
recoltarea să se realizeze în condiţii de perfectă asepsie.
Când?
 înaintea începerii tratamentului cu AB sau după 3-5 zile de la
întreruperea lui
 în timpul tratamentului pentru controlul eficienţei ( la 72 de ore)
 dimineaţa sau la 3-4ore de la urina precedentă
 În orice moment al zilei în caz de urgenţă(şi chiar dacă P a început un
tratament cu AB)
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (
UROCULTURA) 

Cum?
 materiale necesare: apă fiartă şi răcită, săpun, comprese sterile,
eprubeta sterilă cu dop de vată sau sisteme de unică folosinţă,
mănuşi chirurgicale, bazinet
 se face toaleta riguroasă a organelor genitale externe, după care
P va urina astfel: primul jet în WC/bazinet, din următorul jet ( cel
mijlociu) în eprubetă, restul la WC/ bazinet
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC
( UROCULTURA) 
Cum?
 !!! în acest timp dopul va fi ţinut în podul palmei libere, fără a se atinge partea
ce urmează a fi introdusă în gura eprubetei, urmând ca la sfârşit să fie aplicat
cu grijă, fără a-l îmbiba cu urină – eprubete sticlă
 se poate recolta şi la P sondat, în acest caz, se pensează sonda cu 1 oră
înainte; se îndepărtează capacul recipientului, se detașează sonda de la
pungă, se depensează, se lasă să se scurgă câteva picături în bazinet, apoi se
poziționează deasupra eprubetei și se recoltează (! Nu se recoltează din
punga colectoare); în cazuri excepţionale recoltarea se poate face şi prin
puncţie vezicală
 produsul recoltat se trimite imediat la laborator
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (
UROCULTURA) 
Cat? – 10ml de urină
Interpretare:
 între 0 – 10000germeni/ml urină: urocultura negativă ( probabil o
contaminare de pe căile urinare inferioare, de pe mucoasa genitală sau
din mediul exterior)
 între 10000 – 100000 germeni/ml urină: infecţie urinară probabilă;
necesită corelarea cu VSH, examen de urină
 între 100000 – 1000000 germeni/ml urină: urocultură pozitivă, infecţie
urinară sigură; necesită antibiograma
 în caz de leucociturie persistentă cu uroculturi negative = TBC
 RECOLTAREA URINII
4.RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA ADDIS –HAMBURGER 
 Cercetează prezenţa hematiilor şi leucocitelor / minut
 Se colectează urina acumulata in vezica pe parcursul a 3 ore (180minute).
Cum?
 se trezeşte P la ora 4; va urina toată cantitatea de urină în WC/bazinet
 în următoarele 3 ore, va sta în repaus, nu va ingera lichide, nu va fuma, nu va
urina
 la ora 7 ( după cele 3 ore), toată urina pe care o va emite va fi colectată într-un
recipient curat
Valori normale
 hematii: 100 – 1000/min
 leucocite: 2000/min
 RECOLTAREA URINII
5. DACĂ ÎN ACEEAŞI ZI SUNT INDICATE UROCULTURA, SUMARUL DE
URINĂ ŞI PROBA ADDIS - HAMBURGER
 la ora 4 P va fi instruit să-şi facă o toaletă riguroasă, va începe să
urineze într-un recipient de capacitate mai mare, curat
 la mijlocul jetului va recolta urina în recipientul pentru urocultură
 va continua urinarea în borcan, apoi in WC/ bazinet
 de la ora 4 la 7 va sta în repaus, nu va urina, nu va consuma lichide
 la ora 7 recoltează toată urina în alt recipient pentru proba Addis –
Hamburger
 RECOLTAREA SCAUNULUI

Se face pentru:
 hemoragii oculte ( microscopice ) - reacţia Addler (se va
studia la îngrijirea P cu afecţiuni digestive )
 proba de digestie ( se va studia la îngrijirea P cu
afecţiuni digestive )
 coprocultura
 coproparazitologic
 
 RECOLTAREA SCAUNULUI
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ (examen
bacteriologic)
Când?
 în orice moment al zilei
 înaintea începerii tratamentului cu AB
Cum?
 materiale necesare: pentru toaleta perineală, muşama ,aleză, coprorecoltoare
de unică folosinţă, sterile şi prevăzute cu mediul Cary-Blair, tăviţa renală,
ploscă / sonda Nelaton sterilă/ tampoane tip exudat faringian, purgativ salin
 P este pregătit psihic şi fizic ( toaleta regiunii perineale)
 RECOLTAREA SCAUNULUI
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ (examen
bateriologic)
Recoltarea se face:
 “ din scaunul emis spontan “ într-un recipient curat, opărit; cu
ajutorul spatulei coprorecoltorului vor fi prelevate zonele cele mai
reprezentative ale bolului fecal ( muco-purulente, sanghinolente,
lichide)
 SAU cu un tampon ca pentru exudat faringian; P va fi aşezat în
DLS cu membrul inferior stâng întins şi cel drept în flexie;
tamponul se introduce prin mişcări rotatorii în rect; după
îndepărtare se introduce în eprubeta sterilă
 RECOLTAREA SCAUNULUI
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ (examen
bateriologic)
Recoltarea se face:
 SAU cu o sonda Nelaton - se introduce sonda, se se rotește în rect,
apoi se preia conținutul într-o eprubetă sterilă/coprorecoltor
 la sugar, se poate face direct de pe scutecul sterilizat (nu pampers)
 !!! recoltarea se face 3 zile consecutiv; la purtătorii de germeni implicaţi
în etiologia afecţiunilor enterale se administrează purgativ salin 3 zile
consecutiv; din toate şarjele se vor recolta eşantioane pentru
coprocultură
 RECOLTAREA SCAUNULUI
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Când?
 în orice moment al zilei
 înaintea începerii tratamentului cu antiparazitare
Cum?
 materiale necesare: bazinet sau alt recipient(din porţelan, metal), curate şi
opărite
 P va depune bolul fecal emis spontan
 cu ajutorul unei spatule de lemn va colecta de pe suprafaţa bolului fecal din 3
locuri, din zonele cu modificări şi le va depune într-un flacon de plastic prevăzut
cu capac
 RECOLTAREA SCAUNULUI
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Cum?
 în situaţia vizualizării macroscopice a paraziţilor pe bolul fecal,
aceştia vor fi “ pescuiţi “ şi introduşi în recipiente curate
 – recoltarea se face din regiunea anală şi din pliurile anale, iar
pentru ouă ( la copii ) şi de sub unghii;
 RECOLTAREA SCAUNULUI
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Cum?
 dimineaţa, înainte de defecare şi fără toaletă, se aplică pe regiunea
anală şi pe pliurile anale banda adezivă transparentă, de care vor adera
ouale, apoi banda va fi aplicată pe o lama port obiect
! La copii se recomandă recoltarea concomitentă din regiunea nazală şi
subunghială; recoltarea din regiunea subunghială se face cu un tampon
de vată după înmuierea prealabilă a unghiei în soluţie de hidrat de Na
sau K 0,5 – 1 %
 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
Se face pentru diagnosticul infecţiilor căilor respiratorii superioare, pentru
diferenţierea între infecţiile virale, bacteriene sau de altă natură şi pentru
depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni .
Când?
 dimineaţa pe nemâncate, fără a se spăla pe dinţi, fără a folosi apă de gură,
fără a fuma, înainte de a-şi pune proteza (! gumă de mestecat, bomboane
mentolate)
 înainte de începerea tratamentului cu AB
Cum?
 materiale necesare: tampoane ( montate pe tijă și introduse în eprubetă –
sterilizate la autoclav sau dispozitive de unică folosinţă), mănuşi
chirurgicale, spatula linguală, mască
 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
 P va fi pregătit psihic, apoi va fi aşezat pe un scaun în
dreptul unei surse de lumină naturală, va fi rugat să
deschidă larg gura pentru a se vizualiza lojele
amigdaliene ( la copii se va utiliza spatula linguală; dacă
refuză să deschidă gura, poate fi prins de nas)
 va fi invitat să facă “vocalize”, timp în care persoana
care recoltează, cu mişcări sigure, rapide, va roti
tamponul în zona faringo - amigdaliană, fără a atinge
limba, dinţii, palatul, evitând îmbibarea tamponului cu
salivă
 în leziunile circumscrise cu depozite sau false
membrane , precum şi în leziunile ulcerative, recoltarea
se va face ţintit cu tamponul/o ansă rigidă de platină
 RECOLTAREA SPUTEI

Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se

expulzează din CRI prin tuse.
 Recoltarea se face în scop explorator, pentru examinări
macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, în
vederea stabilirii diagnosticului.
Când?
 dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a se spăla
pe dinţi, fără a utiliza ape de gură, fără a fuma, înainte de a-şi
pune proteza
 RECOLTAREA SPUTEI

Cum?
 materiale necesare: cutie Petri sterilă, de unică folosinţă, pahar conic,
scuipătoare specială sterilizată( fără substanţă dezinfectantă), mănuşi
chirurgicale, mască, pahar cu apă, şerveţele sau batiste de unică
întrebuinţare
 P va fi instruit să-şi sufle nasul, să-şi debaraseze secreţiile din cavum,
să scuipe secreţia bucală, după care îşi va clăti gura şi va face gargară
repetată cu apă fiartă şi răcită sau ser fiziologic steril, după care, în
urma unui efort de tuse, secreţia “ ruptă din piept” va fi eliminată în cutia
Petri sau pahar
 RECOLTAREA SPUTEI

Cum?
 sputa poate fi recoltată şi prin spălătură gastrică (la P care
înghit sputa): se introduc prin sonda 200 ml apă distilată,
bicarbonatată, calduţă, care este evacuată imediat sau
extrasă cu seringa; lichidul recoltat se trimite urgent la
laborator deoarece germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau
mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric
 RECOLTAREA SPUTEI
Cum?
 la P cu TBC cavitară care nu pot expectora se poate recolta astfel: se
introduc într-un recipient pentru aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml
soluţie teofilină 3% cu 1 ml soluţie stricnină 1%; P inhalează de câteva
ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte; se face o
scurtă pauză, de 4 –5 secunde şi se repetă până ce se aerosolizează
întreaga cantitate de lichid ; P va începe să tuşească; sputa expectorată
se recoltează într-un recipient steril; recoltarea se repetă zilnic, în
următoarele 4 zile, în recipiente separate
 sputa se mai poate recolta prin spălătură bronşică
 RECOLTAREA SECREŢIEI NAZALE
Se face în serviciile de ORL sau în alte unităţi medicale o dată cu exudatul
faringian.
Când?
 în orice moment al zilei, înainte de începerea tratamentului cu AB.
 în cazul în care se face o dată cu exudatul faringian, se respectă aceleaşi
reguli
Cum?
 materiale necesare: tampoane speciale, lamele de plastic sterile ( pentru
rinocitodiagnostic), mănuşi chirurgicale, mască, tăviţă renală
 fosa nazală va fi exprimată, după care tamponul va fi introdus în fosă şi cu
mișcări de rotaţie se va recolta produsul biologic
 ! la apariţia epistaxisului
 RECOLTAREA SECREŢIEI OCULARE
Necesitatea unui examen bacteriologic se impune în:
• blefarite ( infecţii ale pleoapelor) - recoltarea colecţiilor purulente
se face cu seringa şi ace sterile/ tampoane sterile tip exudat
• conjunctivite şi dacriocistite ( infecţii ale canalelor lacrimale) – în
acest caz se recoltează cu tampoane sterile tip exudat
• din umoarea apoasă a camerei anterioare – cu seringă şi ace
sterile
• porţiuni de iris îndepărtate prin iridectomie sunt puse direct pe
medii de îmbogăţire pentru pneumococi şi streptococi
 RECOLTAREA SECREŢIEI OCULARE

 în cazul în care exudatele sunt bogate, se face anterior o

spălătură oculară cu ser fiziologc steril; se anesteziază locul
prin instilaţie locală cu soluţie cocaină 4% sterilă, apoi se
poate şterge conjuctiva sau corneea cu o ansă de platină
sterilă sau cu un tampon steril
 ! recoltările se fac de către oftalmolog
 ! nu se ating cilii sau pleoapa cu ansa de platină; nu se
comprimă globul ocular
 RECOLTAREA SECREŢIEI OTICE

Urechea medie şi externă sunt regiuni sterile dpdv

bacteriologic, dar se pot infecta în cazul unor boli generale,
prin invazia florei de vecinătate.
 recoltarea se face cu tamponul(pentru urechea externă)
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DE PE
PIELE ŞI MUCOASE

Scop
 explorator – pentru depistarea florei microbiene
 terapeutic – evacuarea şi tratarea colecţiilor
purulente
Materiale necesare:
 sterile: eprubete, ansă de platină, 2-3 lame de sticlă
bine degresate, seringi şi ace, ser fiziologic, alcool
iodat/ tinctura de iod, pipete
 nesterile: lampă de spirt şi chibrituri
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DE PE
PIELE ŞI MUCOASE

1.RECOLTAREA DIN VEZICULE, PUSTULE, ULCERAŢIi

 se curaţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor,

pustulelor şi ulceraţiilor
 se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă
să se răcească
 se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă
sau marginea ulceraţiilor
 materialul recoltat se trece pe o lamă de sticlă sterilă
 se efectuează frotiu
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DE PE
PIELE ŞI MUCOASE

2.RECOLTAREA DIN PAPULE, NODULI SAU ALTE LEZIUNI INFLAMATOARE

 se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod
 se puncţionează regiunea cu un ac steril montat
la seringă
 se aspiră în seringă ser fiziologic şi se introduce
lichidul într-o eprubetă sterilă care se va
închide cu dopul, după flambare
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
DE PE PIELE ŞI MUCOASE

3.RECOLTAREA PUROIULUI DIN ABCESE,

FLEGMOANE, COLECŢII
a.când abcesul/ flegmonul este deschis
 se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur flambată şi
răcită sau cu o ansă de platină
b.când abcesul este închis
 recoltarea se face cu seringa prin puncţionare
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DE PE
PIELE ŞI MUCOASE

4. RECOLTAREA SCUAMELOR
 înafecţiuni de etiologie bacteriană şi fungică
 prin raclare la periferia leziunii cu o chiuretă,
cu marginea unei lame de sticlă sterilă sau cu
vârful unui bisturiu
 produsul recoltat se depune pe o lamă şi se
acoperă cu o lamelă; se transportă la laborator
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DE PE
PIELE ŞI MUCOASE

5. RECOLTAREA FIRELOR DE PĂR

 în afecţiuni dermatologice de origine fungică
 se utilizează o pensă anatomică, firele de păr fiind extrase
din zonele afectate şi apoi depuse în cutie Petri sterilă sau
pe lamă microscopică sterilă, acoperită cu lamelă
 se extrag 10 – 15 fire de păr
 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
DE PE PIELE ŞI MUCOASE

6. RECOLTAREA UNGHIILOR
 în afecţiuni dermatologice, de obicei de origine fungică
 cu ajutorul unei forfecuţe se taie porţiuni mici din unghia lezată
sau se raclează câteva fragmente
 fragmentele se depun pe lamă acoperită cu lamela, în cutie Petri
sterilă sau în eprubeta din material plastic de capacitate mică
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

LCR = soluţie apoasă, bogat salină, limpede ca apa de stâncă, care circulă
în spaţiul subarahnoidian, cu rol de protecţie a SNC, cu rol nutritiv şi
excretor.
Recoltarea se face pentru diagnosticul meningitelor, al etiologiei lor şi
uneori a cauzelor neinfecţioase care pot determina un sindrom
meningeal.  
Când?
 în orice moment al zilei, fiind o urgenţă medicală
 înaintea începerii tratamentului cu AB
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Cum?
 prin puncţie rahidiană, efectuată de medic, ajutat de către AM - conform
tehnicii descrise la puncţia rahidiană
 de preferat prin punctie lombară L4 –L5, P fiind aşezat pe un scaun cu
spătar
 la P cu stare generală alterată se execută în DL pentru a evita lipotimia
 se mai poate face şi prin puncţie suboccipitală
 la P agitaţi se va administra în prealabil un sedativ, la indicaţia M
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Cum?
 la P comatoşi se va folosi un cearşaf făcut funie, trecut după
ceafă şi genunchi, strâns cât se poate şi înnodând capetele
 pe lângă materialele necesare puncţiei lombare se mai pregătesc:
eprubete curate ( pentru examene citologice şi biochimice),
eprubete sterile speciale cu medii de cultură ( bacteriologice)
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Cât?
 10 –15 ml adult
 2-6 ml la copii, în funcţie de vârstă
Se fac examinări:
 citologice – măsurarea elementelor celulare/ mm³: limfocite, polinucleare,
eozinofile, celule atipice
 bacteriologice: BK şi alţi germeni
 serologice – sifilisul sistemului nervos central
 biochimice: albuminorahie ( crescută în meningite), glicorahia ,cloruri
(normale sau scăzute în meningite)
 RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

Aspectul LCR în meningite:

 meningita acută virală: clar sau uşor opalescent,
presiune uşor crescută
 meningita acută bacteriană: tulbure, opalescent,
hipertensiv
 meningita acută TBC: clar, presiune crescută
 RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

Scop –explorator; se fac examinări macroscopice, bacteriologice,

chimice, pentru stabilirea diagnosticului
Materiale necesare: 2 tăviţe renale curate, spălate fără substanţe
chimice, muşama, aleză, prosop, pahar cu soluţie aromată
Se pregăteşte psihic şi fizic P; acesta va sta în poziţie şezândă sau
de DD cu capul întors lateral; se protejează lenjeria; se
îndepărtează proteza mobilă; I se oferă tăviţa renală pentru a şi-o
susţine, dacă nu poate, aceasta va fi susţinută de către AM
 RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

 în timpul vărsăturii P îi va fi sprijinită fruntea, iar după recoltare I se dă

paharul cu soluţie aromată pentru a-şi clăti gura
 se reorganizează locul de muncă şi se aeriseşte salonul
 ! dacă P are o plagă operatorie, va fi sfătuit ca în timpul vărsăturii să
comprime uşor plaga cu palma
Notare în FO:
 se notează aspectul macroscopic, cantitatea
 se consemnează unele semne premergătoare sau însoţitoare( cefalee,
vertij, transpiraţii, emisie fără efort, în jet)
 !!! în toxiinfecţiile alimentare vărsăturile se colectează în vase sterile
 RECOLTAREA LICHIDULUI GASTRIC

Lichidul gastric normal, recoltat, este puternic acid, pH = 0,9 – 1 şi

fără germeni viabili.

Cand? – dimineaţa pe nemâncate

Cum?
 materiale necesare: sondă gastrică sterilă, pense, şorţ de
protecţie, tăviţe renale, recipiente pentru colectarea produsului
( baloane şi eprubete sterile), seringi de capacitate mare, stative
pentru eprubete, mănuşi chirurgicale
 RECOLTAREA LICHIDULUI GASTRIC

Cum?
 P îşi face toaleta gurii apoi I se introduce sonda până în stomac
 se aspiră lichidul
 se poate face stimularea secreţiei cu cofeină, histamină, insulină; după
evacuarea lichidului de stază se injectează 0,5 –1 mg histamină
subcutanat; se prelevă suc gastric la 1, 30, 45, 60, 90, 120 minute după
injecţie;
 ! tubajul este contraindicat în : boli caşectizante, boli pulmonare grave,
insuficienţă cardiacă, s.a
 RECOLTAREA LICHIDULUI DUODENAL

Se face pentru decelarea infecţiilor biliare; lichidul duodenal este un

amestec de lichid gastric, secreţii duodenale, secreţii pancreatice,
bila; are pH alcalin
Când? – dimineaţa pe nemâncate
Cum?
 se mai pregăteşte în plus faţă de tubajul gastric, soluţie de sulfat
de Mg 40% 30 –50 ml, sterilă, încălzită la temperatura corpului
 similar cu tehnica pentru tubajul gastric, dar după ce sonda a
trecut în duoden ( 70-75 cm), se recoltează un eşantion de lichid
duodenal
 RECOLTAREA LICHIDULUI DUODENAL

Cum?
 I Se extrage lichidul : se vor scurge 10 – 30 ml bilă A – galbenă,
limpede, uşor opalescentă – lichid duodenal şi bila coledociană;
din aceasta se recoltează 10 ml pentru laborator
 apoi se introduc pe sondă 30 –50 ml soluţie sulfat de Mg 40%,
sterilă, încălzită
 Se pensează sonda şi după 15 –20 minute se începe recoltarea
lichidului, care se scurge în eprubete :
 RECOLTAREA LICHIDULUI DUODENAL

Cum?
 ii: se scurge , după 15 –25 minute, bila B – lichid mai vâscos,
verzui/ brun castaniu – bila veziculară; pentru laborator se
colectează 15 –20 ml
 iii : bila C – lichid galben deschis – bila hepatică ( în cantitate
mai mare) ; pentru laborator 10 ml
 RECOLTAREA LICHIDULUI DUODENAL
Examenul macroscopic:
 lichidul duodenal normal, este steril, clar, galben deschis
 patologic: tulbure, vâscos, galben murdar, verzui, roşu brun sau incolor
 dacă bila B este aproape neagră, vâscoasă şi de volum crescut este vorba
de o stază biliară
 !! bilicultura se recoltează în recipient steril; pentru evidenţierea Giardiei, se
ia o probă de bila B într-o eprubetă; eprubeta va fi introdusă într-un borcan
cu apă caldă, pentru a se menţine temperatura produsului la 37 de grade
( altfel parazitul moare şi nu mai poate fi pus în evidenţă ) şi se va
transporta cât mai repede la laborator
 RECOLTAREA SECREŢIEI VAGINALE ŞI URETRALE

Când?
 la barbat – dimineaţa înainte de micţiune
 la femeie – în primele 10 zile după menstră
Cum?
 materiale necesare: tampoane tip exudat faringian, ansă
bacteriologică de platină, lame microscopice, mănuşi
sterile , valve ginecologice, specul vaginal
 RECOLTAREA SECREŢIEI VAGINALE ŞI URETRALE
CUM?
La barbat
 în serviciile de urologie, chirurgie, dermatovenerologie
 cu ajutorul ansei de platină sterilă, se prelevează secreţia din
meatul urinar ce va fi etalată pe lame microscopice sterile sau
cu ajutorul tampoanelor tip exudat faringian
 prelevarea secreţiei uretrale se face dimineaţa, înainte de
micţiune, pentru ca urina să nu îndepărteze secreţia; picătura
de secreţie se prelevează cu ansa de platină sterilă sau cu
tamponul
 în cazul lichidului spermatic, după recoltare acesta se menţine
10 – 15 minute în termostat pentru fluidificare şi însămânţare
 RECOLTAREA SECREŢIEI VAGINALE ŞI URETRALE
Cum?
La femeie
 în serviciile de obstetrică-ginecologie ( OG), chirurgie,
dermatovenerologie
 în primele 10 zile după ciclul menstrual, femeia fiind în poziție
ginecologică
 după introducerea valvelor şi evidentierea vaginului, cu ajutorul a
3 tampoane se va recolta secreţie din: orificiile glandelor Bartholin,
orificiul colului uterin, meatul urinar
 de pe valva posterioară secreţia va fi depusă direct pe lame sterile
în vederea examenului citobacteriologic
 la fetiţe se recoltează cu ansa sau cu tampon tip exudat faringian
 RECOLTAREA SECREŢIEI VAGINALE ŞI URETRALE

Citodiagnosticul Papanicolau
 pentru suspiciune de cancer genital
 se recomandă periodic la ginecopate,
 la femeile care au împlinit 30 de ani
 la cele cu antecedente tumorale
 RECOLTAREA SECREŢIEI VAGINALE ŞI URETRALE

Interpretare:
 clasa I – absenţa celulelor atipice sau anormale
 clasa II – citologie anormală, dar fără evidenţă de malignitate
 clasa III – citologie sugestivă, dar neconcludentă pentru
malignitate
 clasa IV – citologie puternic sugestivă pentru malignitate
 clasa V – citologie concluzivă pentru malignitate